Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)

1969-10-18 / nr. 247

TEAPA MSI" ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXI, Nr. 247,(3.602) Simbătă, 18 octombrie 1969 4 pagini, 80 de bani DIN EPOCA OPTIMĂ IMPUN MOBILIZAREA TUTUROR FORJELOR la GRĂBI­REA LUCRĂRILOR AGRICOLE! Munca intensă desfăşurată pe ogoare de către ţăranii coope­ratori, mecanizatori, specialişti, a imprimat în ultima vreme un ritm mai intens lucrărilor agricole. Aşa se face ca pînă la 16 oc­tombrie pe cuprinsul judeţului nostru sfecla de zahăr a fost re­coltată în proporţie de 89,1 la sută, din care 77 la sută a fost transportată de pe cîmp. Din 150 cooperative agricole cultivatoare de sfeclă de zahăr, 64 au terminat complet recoltarea sfeclei. Pină la aceeaşi dată, recoltatul cartofilor s-a făcut în propor­ţie de 97,7 la sută. Au mai rămas de scos cartofii de pe o supra­­faţă de 97 de hectare. In ceea ce priveşte culesul porumbului, acesta s-a efectuat pe 8.748 hectare, adică în proporţie de 23,5 la sută. SEMĂNATUL GRIULUI (PRINCIPALA LUCRARE DE PE OGOARE) A FOST EXECUTAT IN PROPORŢIE DE 80,2 LA SUTA. Numărul cooperativelor agricole care au încheiat această lucrare creşte de la o zi la alta, ajungînd pînă acum la 13. Totuşi, faţă de timpul înaintat mai sînt încă cooperative agricole ca cele din ROŞIORI, CĂPUŞ, SÎNPETRU, LUERIU, APOLD, ARCHITA, BAND, MADARAŞ, ŞINCAI, VIIŞOARA, BAHNEA, CRAIEŞTI TIRNAVA şi altele, unde însăminţarea griului mai trebuie făcută pe suprafeţe cuprinse între 100—150 hectare. Pentru ca însăminţarea griului să fie terminată in epoca op­timă — pină la 20 octombrie — în zilele care au mai rămas este nevoie ca toate forţele de la sate şi mijloacele mecanizate să fie folosite cu maximum de randament. La transportul sfeclei de zahăr autocamioanele nu sunt folosite raţional Cu toate că sfecla de­­ zahăr în judeţul nostru a fost recoltată în proporţie de 89,1 la sută, totuşi pînă la 16 octombrie transportul acesteia de pe cîmp s-a făcut in proporţie de 77 la sută. Aceasta inseamna că pe cîmp se află în grămezi încă peste 32.000 tone. Această situaţie nu se datoreşte faptului că nu ar fi suficiente mij­loace de transport. Din contră. Pentru a veni în ajutorul agricul­turii întreprinderea de transport auto (I.T.A.), pentru C.A.P. din ju­deţul nostru a pus la dispoziţie 85 la sută din parcul de auto­camioane, ceea ce înseamnă peste 360 de maşini. Desigur, că această situaţie privează alte sectoare de activitate care la rindul lor ar a­­vea nevoie în producţie de aceste mijloace. In afară de maşinile I.T.A., la transporturi, participă cu succes şi 20 de autocamioane ale Şcolii de şoferi din Tîrgu-Mu­­reş, care pentru munca depusă pe ogoare merită toată lauda. In unele cooperative agricole l a Bărboşi şi în alte părţi, unde ma­şinile au fost folosite raţional, transportul sfeclei s-a făcut cu o­­perativitate încheindu-se această lucrare. In altele însă mijloacele auto sunt folosite cu un randa­ment slab sau chiar de loc. Aşa se face că la 16 octombrie a fost transportată de la cooperativele agricole cultivatoare o canti­tate de numai 6.000 tone de sfe­clă, ceea ce reprezintă un ritm cu totul nesatisfăcător. Deşi este în interesul fiecărei co­operative agricole ca sfecla să o transporte cit mai operativ de pe cîmp, pentru ca să evite pierderi­le, totuşi sunt unităţi ca Mădă­­raş, care are 2.400 tone, Pănet 1.500 tone, Iernut cu 1.100 tone sau Găneşti cu 1.000 tone de sfe­clă de zahăr netransportată de pe cîmp şi nu a solicitat nici un autocamion dje la întreprinderea de transport auto. Situaţie gravă este şi la C.A.P. Dimbu, unde sunt pe cimp 3.400 de tone sfeclă. In loc ca unita­tea să folosească zilnic la transport 9 maşini care i-au fost repartizate, şi-a reţinut numai. 3. La fel se procedează la Band, Căpuş etc. Alte unităţi, chiar dacă solicită maşinile I.T.A. nu le folosesc ra­ţional. La C.A.P. Chendu, de e­­xemplu, o maşină pe o distanţă de 2 km într-o zi a efectuat nu­mai 3 curse. La Neaua, pentru 4 autocamioane într-o zi au fost asi­gurate la încărcare doar trei per­soane. Sunt unele cooperative agricole ca cele din Voiniceni şi Cuci ai căror conducători sunt şi mai pre­tenţioşi. Ei condiţionează primirea maşinilor la transportul sfeclei dacă li se asigură pentru ele şi încărcători ! Asta-i prea de tot. Ce. (Continuare în pag. a 2-a) MECANIZATORII DIN C.A.P. CRACIUNESTI ZORESC SEMĂNATUL GRIULUI PE ULTIMELE SUPRAFEŢE. CIUTURILE barează drumul maşinilor de semănat Respectarea epocii optime de în­­sămînţare constituie prima cerinţă a griului. De acest lucru sunt con­vinşi şi cooperatorii din Oroi. Expe­rienţa proprie le-a demonstrat, prin recoltele pe care le-au obţinut, că nesocotirea acestei măsuri agroteh­nice se soldează cu pierderi impor­tante. In acest an, au pornit hotă­­riţi să facă la timp insamînţările. Forţele de care dispun, experienţa mecanizatorilor şi posibilităţile mai bune de amplasare, au constituit împreună factorul care putea să a­­sigure un ritm mai bun şi termina­rea însămînţărilor pînă la 20 oc­tombrie, data limită a epocii opti­me. Datorită măsurilor organizato­rice luate la începutul campaniei, multe zile semănatul s-a făcut în condiţii bune şi intr-un ritm satis­făcător. De cîteva zile însă lucruri­le sînt pe cale să se complice şi a­­ceasta pentru că nu s-a insistat în măsură suficientă să se elibereze terenurile. Culturile ce se află pe cîmp constituie tot mai mult un obstacol care barează drumul trac­toarelor şi maşinilor de semănat. Acest lucru se întîmplă tocmai a­­cum cinci pentru un semănat reu­şit zilele bune sunt numărate. In data de 17 octombrie, deci cu nu­mai 3 zile înainte de limita maxi­mă a epocii optime, aici mai erau de însămânţat cu griu încă 100 de hectare. Cum şi cine vor putea însămînţa mecanizatorii această suprafaţă ? Greu de prevăzut chiar şi pentru inginerul Aurel Ormean­şan care, constrins de situaţie şi de timp, nu mai ştie cum să o scoată la capăt. In această situaţie, cînd se cer oră de oră măsuri noi, de organizare şi dirijare a forţelor, ne pare de la locul ei lipsa din unitate a preşe­dintelui Teodor Roman. Ni s-a ex­plicat că în ziua raidului (16 octom­brie) şi cu o zi înainte, a fost la Tg.-Mureş luat de treburile livrării unor viţei. Credem că această sar­cină putea fi încredinţată şi altui om, contabilului-şef de exemplu, care tot a rămas să facă lucru de birou. Nu este mai puţin adevărat că livrarea viţeilor nu a fost anun­ţată din timp de U.J.C.A.P. pentru a se putea face toate pregătirile ne­cesare. Faptele s-au consumat în­să. Rămîne de văzut acum în ce fel va putea fi recîştigat timpul pier­dut. Există, după părerea noastră, o singură posibilitate şi anume, concentrarea tuturor forţelor din brigăzi la eliberarea terenului aco­lo unde trebuie arat şi semănat. Dacă se va lucra şi în continuare cu forţele risipite în toate brigăzile, eliberarea celor 55 de hectare încă ocupate cu porumb, va dura prea mult, iar pregătirea şi însăminţarea se va amina peste limita maximă a epocii optime. Situaţia este identică şi la coo­perativa agricolă din Căpuş, unde (Continuare în pag. a 2-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Au terminat însă­­mînţârile de toamnă următoarele C.A.P.: Sînpaul Rîciu Frunzeni Breaza Poarta Petelea Miercurea-Niraj i Ig I­s I I­g ! B­I . La cooperativa agricolă de producţie din Ernei se convocase o adunare. O adunare puţin o­­bişnuită. Au venit, pentru a asis­ta, peste 60 de ţărani cooperatori, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrst­­nici. La masă au luat loc membri comisiei de judecată. De altfel, adunarea fusese convocată de a­­ceastă comisie, pentru judecarea unor cooperatori. Citaţi, au venit şi vinovaţii. Sunt 17 la număr. Stau cu toţii cu capetele aplecate. Unora le curg lacrimile. Poate, dacă ar putea, ar intra în pă­­mînt. Le este ruşine. Cum vor mai putea ei de acum înainte să de­a ochii cu consătenii lor ? Toată lumea o să-i arate cu de­getul. Nimic nu-i mai ruşinos pentru un om decit să-l știe lu­mea că-i hoț. Furtul pătează cin­stea și onoarea pentru toată via­ța. Dar iată-i răspunzînd pentru faptele lor. — Da, recunosc că am furat — spune Kosztán Sándor. Imi pare rău de ce am făcut. Aşa ceva nu voi mai face cut voi trăi. Kosztán Sándor şi-a virat mina în avutul obştesc. A intrat cu sa­cul în lanul de porumb al coo­perativei agricole, furînd 185 kg de ştiuleţi. Fiind prins, a fost tri­mis în faţa comisiei de judecată. Dovedindu-i-se vinovăţia şi avînd în vedere pericolul social, comisia de judecată i-a aplicat o amendă de 500 de lei. Nu au negat furturile nici Tő­kés Ana, nici Szabó Rozalia, Ba­lázs Ioan, Kovács Alexandru, şi nici ceilalţi ţărani cooperatori, care nesocotind interesele colecti­vităţii, ale tovarăşilor lor de muncă, şi-au însuşit ceea ce nu le aparţinea. Cantităţile de cereale sau de legume furate de unii au fost mici. Pericolul în schimb es­te foarte mare. Judecîndu-i, comi­sia de judecată le-a aplicat la fiecare amenzi cuprinse între 100 şi 500 lei. Au fost totodată recu­perate şi pagubele pricinuite a­­vutului obştesc. Ţăranii coopera­tori cinstiţi, prezenţi la proces, şi-au manifestat indignarea, dez­­aprobînd faptele mîrşave ale ce­lor ce încearcă să aducă prejudi­cii avutului obştesc, să diminueze veniturile semenilor lor. Şi-a pătat cinstea şi Nagy Şte­fan din Dumbrăvioara. Cu 20 kg de porumb ştiuleţi, Comisia de judecată l-a amendat cu 150 lei. Pe Kristóf Francisc, de asemenea, pentru furt de porumb din avu­tul obştesc, comisia de judecată l-a amendat cu 100 de lei. Credem însă că au fost ultime­le încercări de a-şi însuşi ceea ce nu le aparţine. De altfel, oamenii au făcut legămînt în această pri­vinţă. Căci, a doua oară, vor plă­ti foarte­ scump, nemaifiind ju­decaţi de comisiile de judecată, ci de judecătorii. Şi legea nu iartă. Conform legii, furturile în dauna avutului obştesc, chiar dacă va­loarea este mică, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la patru ani. Vă convine să staţi la închisoa­re luni de zile sau chiar anu pen­tru cîteva kilograme de porumb, rămînînd pătaţi pentru toată via­ţa ? Gîndiţi-vă la cinstea şi onoa­rea voastră, la copiii voştri. P. POPŞOR HOJII DE CEREALE VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA BANGALORE 17. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit: Preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Ele­na Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale ro­mâne care îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa localitatea Mysore şi împrejurimile sale. Străbătând principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de lo­cuitori. Vestigiile trecutului se în­fruntă astăzi în oraşul Mysore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismului înaintă­­rii Indiei pe drumul progresului. Astfel alături de monumentalele pa­late Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupr oraşu­lui o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndreşte cu impunătoarele edificii ale Institu­tului de cercetări în domeniul in­dustriei alimentare, spitalului Kris­­hnarajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu multe alte reali­zări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui ma­gazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea meşterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orz sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea şi ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingă­tor talentul artistic al poporului indian. Coloana maşinilor oficiale se în­­dreaptă, apoi, spre colina Chamun­­di, dominată de templul Chamun­­deswari. De aici poate fi văzut în­­tregul oraş care se întinde, la poa­lele colinei, pe o suprafaţă de 20 km patraţi. In continuare, oaspeţii români vi­zitează grădina zoologică din My­sore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează in special în exemplare rare de rep­tile şi de animale sălbatice. Apoi, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ceilalţi oas­peţi români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Şoseaua care leagă cele două lo­calităţi străbate un peisaj încîntă­­tor, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată gran­doarea ei. Vegetaţia luxuriană al­ternează cu podişuri sterpe, pie­troase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de pal­mieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu contu­ruri bizare. Prezenţa omului, efor­tul de a smulge naturii spaţii cit mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întinsă a terenurilor cultivate întâlnite în drum, ci şi de numeroasele instalaţii moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul şoselei, cocotieri u­­riaşi se clatină sub povara fructe­lor lor. La un moment dat, coloana maşinilor oficiale se opereşte, şi oaspeţii români sunt invitaţi să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Şoseaua străbate numeroase aşe­zări rurale. Locuitorii acestor sate, adunaţi de cele două părţi ale dru­mului, fac o primire călduroasă oaspeţilor români. Vineri seara, guvernatorul statu­lui Mysore, Somanath Lyer, a ofe­rit în saloanele palatului „Raj Bha­­van“ din Bangalore, un dineu în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, pri­mul ministru al guvernului statu­lui Mysore, Pau­l Veerendra, oficia­lităţi ale municipalităţii din Ban­galore, deputaţi, oameni de ştiinţă şi cultură. In timpul dineului, desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială, prieteneas­că, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prietenia dintre poporul ro­mân şi indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece şi dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeţilor români. MOR­HA 3 septembrie 1969. In acea zi, Lakasi Endre, după 8 ore de mun­că, a fost aşteptat in familie. In zadar. AL lui de acasă, din satul Berghia, l-au găsit într-un spital din Tirgu-Mureş, cu ambele miini rupte, cu contuzii la cap şi pe corp. Cum s-a întîmplat ? După ie­şirea din fabrică, L. Endre, a in­trat într-un bufet din Tg.-Mureş, a­­poi în cele din Sîncrai şi Nazna. Spre seară abia se ţinea pe picioa­re, abia îşi tîra bicicleta după el. Ieşit din Nazna a tras pe stingă, în şanţ­ A dormit cîtva timp, apoi, la venirea nopţii, s-a trezit. A încăle­cat pe bicicletă şi a inceput să pe­daleze spre Berghia, pe drumul din asfalt, dar contrar regulilor de cir­culaţie , fără lumini, pe stingă şi în mari zig-zag-uri. La un moment dat, din sens opus, regulamentar, a venit un autovehicul, pe care L. E. nu l-a observat din cauza beţiei. Accidentul s-a produs. L. E. a ră­mas în drum, iar omul cu automo­bilul a părăsit locul accidentului, fără să fi știut dacă biciclistul e rănit grav sau a murit. Atunci, în acel moment, omul cu automobilul n-a fost observat de nimeni și cre­dea că nu va fi descoperit. Victima accidentului, după cîte­va ore, a fost găsită într-o baltă de singe de un cetăţean din Berghia. S-a anunţat miliţia. Atunci, L. E­, fiind in stare de ebrietate, n-a pu­tut da lucrătorilor de miliţie nici un indiciu referitor la producerea accidentului. Au început cercetări­le. In locul unde s-a produs acci­dentul nu s-a găsit nici urme de irină, nici de vopsea, ci doar cîteva cioburi de sticlă de far. S-a con­statat că acestea sunt de fabricaţie germană şi din aceeaşi sticlă sunt farurile folosite pentru mai multe tipuri de autovehicule : Volga, Tra­bant, Carpaţi, Bucegi, Wartburg etc. Cu alte cuvinte, a fost deose­­bit­ de greu a se stabili ce tip de autovehicul a fost angajat în acci­dent. Urmele sumare de la locul accidentului au impus imediat lu­crătorilor de miliţie un volum ma­re de muncă. In acea noapte, au fost puse în acţiune toate efective­le de miliţie din judeţ, care au con­trolat garaje din întreprinderi şi instituţii, s-au verificat mii de au­tovehicule, au fost ascultaţi ceta­­ţeni din Nazna, Berghia, Band, Pă­net, Sintipena. Aceştia au indicat fel de fel de tipuri de autovehicule care ar fi trecut la venirea serii în­spre Band ori înspre Tirgu-Mureş. In zilele următoare s-au­ verificat tipurile de autovehicule indicate de cetăţeni. Pină în ziua cind s-au descoperit autovehiculul şi proprie­tarul său, adică omul care a fugit de la locul accidentului, s-au verifi­cat circa 3.000 de autovehicule. In timpul cercetărilor, cîţiva cetăţeni au presupus că vinovat de părăsi­rea locului accidentului ar fi Ivan Odiacov, domiciliat în Tirgu-Mureş, strada Insulei nr. 1. Furnizarea a­­cestor informaţii a coincis cu un alt fapt : în ziua de 7 octombrie, deci după mai mult de o lună de cînd avusese loc accidentul, cineva a solicitat de la miliţie o dovadă pentru repararea unui autovehicul­ cpt. VASILE LAZAR C. CROITORU (Continuare in pag. a 2-a) Nevinovatul s-a făcut singur vinovat 150 de noi sortimente de arta populară şi artizanat La recentele contractări pen­tru produsele de artă populară şi artizanat care au avut loc de curind la Bucureşti in cadrul UCECOM, cooperativa meşteşu­gărească „ARTA MOBILA“ din Tg.-Mureş a prezentat peste 150 de sortimente noi. Intre acestea se înscriu articole din lemn, îm­pletituri, ţesături, fier forjat, precum şi ceramică mult solici­tată atît pentru piaţa internă cit şi pentru export. Cu această o­cazie au şi fost primite impor­tante comenzi pentru noile pro­duse ce urmează a fi livrate în anul 1970. Printre acestea se nu­mără circa 60.000 buc. penare școlare, 2.000 buc. produse din ceramică, mic mobilier și altele. Vremea Ieri, cea mai scăzută tempera­tură înregistrată la Tg.-Mureş în cursul dimineţii, a fost de 2 grade; la ora 12, temperatura aerului a fost de 14 grade. TIMPUL PROBABIL : Vre­me frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Dimineaţa ceaţă locală, brumă la sol. Tem­peratura staţionară, maximele vor fi cuprinse între 18—22 gra­de, minimele între 0—3 grade.

Next