Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)

1969-11-21 / nr. 276

Anul XXL Nr. 275 (3.631) Vineri, 21 noiembrie 1963 4 pagini, 30 de bani TEAUA RO ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I____________________| _ _________| PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ II ! TURĂ DE NOAPTE LA COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE AZO­­TOASE DIN TÂRGU-MUREŞ (Fotó: C. SZÁSZ) Adunare festivă în cinstea tinerilor de la „Prodcomplex“ Ieri, 20 noiembrie, în sala clu­bului întreprinderii comunale a avut loc o adunare festivă orga­nizată de Comitetul judeţean Mureş al U.T.C., în cinstea or­ganizaţiei de tineret de la între­prinderea „Prodcomplex din Tg.-Mureş. Au participat tovară­şii Eugen Trîmbiţaş, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean U.T.C., Izsak Zsigmond, prim-se­­cretar al Comitetului municipal U.T.C., conducerea întreprinde­rii şi tineretul. După deschiderea adunării festive, a luat cuvîntul tovarăşul Eugen Trîmbiţaş, care a apreciat activitatea organizaţiei de tine­ret din întreprindere, accentu­­înd, printre altele, că această organizaţie a obţinut rezultate remarcabile în educarea şi mo­bilizarea tinerilor. Această acti­vitate se reflectă pe deplin în îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor de plan, înalta­ apreciere dată de Co­mitetul Central al U.T.C. — a spus vorbitorul — îndreptăţeşte organizaţia de tineret din între­prindere să dispună de drapel propriu. După predarea drapelului, primul secretar al Comitetului judeţean U.T.C. a transmis or­ganizaţiei salutul tovarăşului Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului. In continuare, secretarul or­ganizaţiei de tineret de la „Prodcomplex", Ioan Oroian, a mulţumit pentru înalta distinc­ţie, angajîndu-se în numele ce­lor peste 700 de tineri din în­treprindere că in viitor vor munci şi mai bine, dovedind că încrederea acordată de partid şi U.T.C. este îndreptăţită. ___ Invenţie rom­­eşti— apreciate în străină­tate In cadrul Expoziţiei interna­ţionale de invenţii deschisă în­tre 7 şi 15 noiembrie la Nürn­berg, România a participat cu cinci patente selecţionate de experţi ai Oficiului de stat pentru invenţii. Invenţiile româneşti au întru­nit aprecierile unanime ale spe­­cialiştilor, trei dintre ele fiind distinse cu medalii de aur. Este vorba de „Metodă şi schemă pentru măsurarea pu­terilor într-un regim deformat energetic" de prof. dr. docent Ion Antoniu, membru cores­pondent al Academiei. „Struc­tura prefabricată din beton precomprimat pentru hale in­dustriale blindate, fără pod tehnic" aparţinînd inginerilor Dan Mărăcine şi Amza Octa­­vian, de la Institutul de pro­iectări pentru industria uşoară şi „Procedeu şi instalaţie de transmisie a semnalelor de bandă largă" de prof. ing. George Popescu de la Institutul politehnic din Bucureşti şi ing. Dorin Alexe Gheorghe Popea, de la Studioul de televiziune „Bucureşti"". .­­ (Agerpres) Manifestări la Casa de cultură a sin­dicatelor Vineri, 21 noiembrie, ora 19, in sala nr. 6 a Casei de cultură a sindicatelor, va rula un film documentar cu pri­vire la finalele „Cupei Davis la tenis, între echipele Ro­mâniei şi S.U.A. Tot vineri, la ora 19, in sala cinematografului va avea loc un spectacol cu piesa „Moş­­tenirea" de Földes Mana, prezentat de formaţia de tea­tru a Casei de cultură a sin­dicatelor. Aceeaşi piesă va fi prezentată sîmbătă seara, in sala căminului cultural din Pănet. ZOOTEHNIE MODERNĂ LA I. A. S. GORNEŞTI Creşterea animalelor de prăsilă re­prezintă în zootehnie compartimen­tul care solicită cea mai mare res­ponsabilitate. In economia agrară, cei care au ştiut să-şi organizeze în primul rind creşterea animalelor de prăsilă au obţinut şi succesele cele mai deose­bite în producţie. Orice acţiuni de ameliorare a animalelor, de îmbu­nătăţire a producţiei şi calităţii unor rase se aplică asupra exemplarelor incluse în turma de prăsilă. Rezul­tatele obţinute pe loturile de prăsilă se multiplică în întregul efectiv, imprimîndu-i un anumit nivel al ca­pacităţii biologice. Rezumativ, sco­pul urmărit în activitatea de creş­tere a animalelor este o producţie maximă cu cheltuieli cit mai reduse. Acestui deziderat al zootehniei moderne caută să-i răspundă Com­plexul de porcine de la I.A.S. Gor­­neşti. Profilat pe selecţionarea şi testarea animalelor de rasă pentru prăsilă din specia porcine, Comple­xul de la Gorneşti a intrat in func­ţiune în cursul anului trecut. In pri­ma etapă, colectivul său de muncă, cu sprijinul organelor locale de par­tid şi al forurilor tutelare de spe­cialitate, şi-a axat activitatea pe ac­ţiunea de populare a capacităţilor construite, ajungînd în prezent­­la peste 13 mii porci. Materialul de porcine este compus din cele mai valoroase rase de porcine din ţară şi din străinătate, căutîndu-se pro­curarea cu prioritate a exemplare­lor cu ascendenţă controlată şi va­lori productive ridicate. De la acest nivel, se poate spune mondial, şi-a început activitatea de bun augur, colectivul de la Gorneşti. Structura raselor care compun efectivele de porci ale complexului sunt: 38 la su­­tă Landrace, 29 la sută Marele alb, 16 la sută Pietrain, 2,5 la sută Du­­roc, 3,5 la sută Yorkshire, 4 la suta Hampshire, 6 la sută Cornwall (Ma­rele negru) şi 1 la sută Chester White. In funcţie de performanţele obţi­nute pînă acum de către exempla­rele de prăsilă din cadrul acestor rase in privinţa sporului mediu zil­nic, a consumului specific de unităţi nutritive pe kilogramul de carne şi a altor criterii, s-a prevăzut pentru anul viitor restringerea raselor cu punctaj mai redus în favoarea celor care au obţinut în cadrul testării calificativul de clasa I sau elită. Cele mai bune performanţe au fost deţinute de rasele Yorkshire, Duroc, Hamphsire şi Chester White. Exem­plarele testate din rasa Chester White au consumat 2,84 unităţi nu­tritive pentru un kg de carne spor de creştere. Sporul mediu maximal pe zi, de 682 gr, a fost obţinut de la exemplarele din rasa Yorkshire. Exigenţele pentru alegerea repro­ducătorilor masculi sunt mai mari decît în cazul femelelor, aceştia fiind răspunzători de calitatea productivă a unui număr mult mai mare de produşi. In urma celor mai riguroa­se lucrări de selecţie, animalele de prăsilă testate, cu ascendenţi contro­laţi şi cu valoare genotipică dovedi­tă prin testul descendenţei, se li­vrează unităţilor agricole de pro­ducţie unde în fermele de înmulţi­re, fondul valoros al rasei se multi­plică, sau în fermele de exploatare prin hibridări industriale se obţin indivizi cu sporuri mari de creştere în greutate. In cele 5 ferme de elită ale com­plexului, procesul tehnologic este organizat pe sistemul „circuit în­chis“, în sensul că îşi finalizează în mod independent producţia de ani­male de prăsilă testate şi animale pentru carne. In cadrul complexu­lui Gorneşti producţia de carne are ca bază materială exemplarele de animale care nu au corespuns cri­teriilor de selecţie, precum şi din tăierile martor pentru determinarea caracteristicilor calitative ale lotu­rilor testate. Măsurile de prevenire a îmbolnă­virilor şi operaţiunile imunologice se execută cu simţ de răspundere. Accesul persoanelor şi vehiculelor in incinta complexului se face prin filtrul de dezinfecţie, cu deosebită stricteţe. Este mai uşor să treci prin „Scilla şi Caribda“, decit prin filtrul de la Gorneşti. La intrare aici eşti spălat, stropit şi travestit din cap pînă în picioare. Ţinind seama de concentrarea u­­nui mare efectiv de animale în com­plex, precum şi de valoarea de con­servare a alimentelor relativ ridica­tă, sporit de­ creţisi­e li greutate de­păşeşte un vagon la 2 zile. Se con­sumă în medie circa 2 vagoane de furaje combinate pe zi, pe bază de reţete diferenţiate pe vîrste şi cate­gorii de animale. Nutreţurile combi­nate sunt un amestec de diferite fu­raje concentrate în anumite pro­porţii, în principal porumb, conţi­nând principii nutritive cu valoare ridicată, cu adaus de drojdii, săruri, melasă, cretă şi supernuclee. O ast­fel de fabrică de nutreţuri combina­te (F.N.C.) avem la I.A.S. Iernut şi în curs de construţie la C.A.P. Sîn­­paul. Dacă furajarea se face raţional, diferenţiat, după reţete ştiinţific în­tocmite şi cu ajutorul unor instala­ţii moderne, cu aprovizionarea fura­jelor însă se întimpină destule greu­tăţi. Deşi proiectanţii, vizînd o ren­tabilitate ridicată, au prevăzut ca furajele combinate să fie furnizate de F.N.C. Iernut, situată la 43 km distanţă, este greu de înţeles pe ba­za cărei „programări liniare“ com­plexul primeşte repartiţii pentru un furnizor aflat la peste 400 km. Ast­fel, furajele combinate se primesc tocmai de la F.N.C. Periş-Ilfov şi în unele luni de la F.N.C. Feteşti. In frecvente cazuri, din lipsă de vagoa­ne, complexul este nevoit să-şi trans­porte furajele cu autocamioanele I.R.T.A., dublînd costul transportî?R lor. Nu rare sînt ocaziile cînd din cantităţile expediate de F.N.C. Periş lipseşte o tonă-două de furaje faţă de cantitatea înscrisă în actele de livrare. Se vămuieşte la cărăuş, sau furnizorul măsoară cu ocaua mică, la adăpostul acestei distanţe mari? Atît datorită condiţiilor create, de la aleile asfaltate pe care circulă autocărucioarele cu nutreţuri şi pî­nă la instalaţiile moderne de încăl­zire, iradiere, furajare, adăpare, e­­vacuare, epurare etc., cit mai ales datorită muncii tehnice ordonate a colectivului de la I.A.S. Gorneşti, după cerinţele noi ale creşterii ani­malelor, s-au obţinut rezultate bune. In primele trei trimestre ale anului s-au obţinut 1,74 fătări pe scroafă furajată cu o prolificitate de 8,3. Faţă de planul de 11,5 mii purcei, au fost înţărcaţi 14,4 mii pînă la 30 septembrie. Sporul mediu zilnic al porcilor la îngrăşat este de 500 gr pe cap. In primele 3 trimestre s-au livrat cite 94 kg came pe metru pătrat de îngrăşătorie. Cooperativele agricole, care prin planul pe 1970 au prevăzut profila­rea zootehniei pe creşterea porcilor, vor avea­-de cîştisie organizind, cu sprijinul U.J.C.A.P., o vizită de in­structaj la Complexul din Gorneşti. ing. ŞTEFAN SOMEŞAN În industria locală: CAUZELE AVARIILOR ENERGETICE TREBUIE CĂUTATE ÎN ÎNTREPRINDERI Se ştie că numai o bună ex­ploatare şi întreţinere a utilajelor, instalaţiilor şi aparatajului ener­getic din întreprinderile industria­le producătoare sau consumatoare de energie, condiţionează siguran­ţa şi continuitatea funcţionării a­­cestora. Implicit, se asigură desfă­şurarea normală a procesului de producţie, respectîndu-se ritmici­tatea realizării sarcinilor de plan ale întreprinderii respective. Pe lingă acest aspect, legat di­rect de procesul de producţie mai trebuie relevate importantele eco­nomii la cheltuielile pentru repa­raţii, ce se realizează prin luarea de măsuri corespunzătoare pentru prevenirea avarierii utilajelor, a­­varii care pot apărea ca urmare a unei întreţineri şi exploatări ne­corespunzătoare. Făcînd o analiză la întreprinde­rile de industrie locală din jude­ţul nostru, am constatat că la multe dintre aceste întreprinderi activitatea de întreţinere şi ex­ploatare a utilajelor şi instalaţi­ilor energetice nu este la nivelul cerinţelor actuale. Astfel, nu se urmăreşte şi nu se iau măsuri e­­ficiente pentru prevenirea avarie­rii echipamentului energetic şi e­­vitarea unor cheltuieli suplimen­tare pentru repararea acestora, pentru eliminarea timpilor nepro­ductivi, care pot aduce importante prejudicii producţiei, prin nerea­­lizarea sarcinilor planificate şi prin nerespectarea ritmicităţii în­deplinirii planului de producţie. Cîteva exemple pot fi conclu­dente. In perioada 1 iulie 1968 — 1 iulie 1969, la nivelul întreprin­derilor de industrie locală a ju­deţului Mureş s-au înregistrat mai multe defecte ale instalaţiilor şi utilajelor energetice, pentru care valoarea cheltuielilor de repa­rţii a atins suma de 800.000 lei, iar producţia a fost afectată in dife­rite sectoare de activitate cu 716 ore neproductive. Este evident că această situaţie putea fi alta, în sensul reducerii substanţiale a acestor valori, dacă s-ar fi efectuat controale periodice ale utilajului energetic şi s-ar fi executat revizii şi reparaţii pre­ventive planificate. Se ştie că res­pectarea normativelor în vigoare, pe lingă alte avantaje, păstrează permanent utilajul în stare de funcţionare, preîntîmpină avariile şi uzurile progresive, măresc perioadele dintre reparaţii şi reduc timpul de oprire necesar reparaţiilor. Desigur, se poate pu­ne întrebarea firească: respectînd aceste normative, problemele sunt rezolvate? Utilajele nu se mai avariază? Suntem­ convinşi că defecte mai pot apărea şi de aceea este nece­sară permanenta preocupare pen­tru depistarea cauzelor care au ing. M. ENACHESCU şef serv. tehnic d­in Direcţia tehnică-investiţii a judeţului Mureş (Continuare în pag- a 3-a) In pagina a 2-a:I I­I Cronica meciului de fotbal I­­ A.S.A. TG.-MURES-STEAGUL I ROSU BRASOV I au nevoie de un sprijin eficient şi calificat Cu cîteva luni în urmă, printr-o Hotărîre a Consiliului de Miniştri, s-a aprobat Statutul tip al Asocia­ţiei locatarilor şi s-au stabilit nor­me în executarea prevederilor refe­ritoare la asociaţiile de locatari din Legea nr. 10/1968. Potrivit prevede­­rilor Hotâririi, comitetelor executi­ve ale consiliilor populare le revine obligaţia sprijinirii asociaţiilor in re­zolvarea problemelor privind buna gospodărire şi funcţionare a părţi­lor şi instalaţiilor comune, in acti­vitatea financiar-contabilă, precum şi în aplicarea corectă a prevederilor legale referitoare la stabilirea şi re­partizarea cheltuielilor comune. Cu prilejul unui control efectuat la asociaţiile de locatari din cartie­rele Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu şi Aleea Carpaţi am con­statat, cu surprindere, că noile re­glementări — inclusiv Statutul tip al Asociaţiei locatarilor — n-au a­­juns încă in posesia lor şi, ca urma­re, prevederile acestora nu sunt a­­plicate în practică. Este clar că aso­ciaţiile au fost văduvite de controlul şi îndrumarea Consiliului popular al municipiului Tîrgu-Mureş, care, po­trivit noilor reglementări, trebuia să le acorde un sprijin eficient şi cali­ficat. In activitatea asociaţiilor de loca­tari controlate se manifestă carenţe serioase, multe din ele datorîndu-se interpretării eronate a normelor şi reglementărilor în vigoare. Se ştie că, potrivit Statutului tip, adunarea generală este factorul determinant în organizarea şi coordonarea activi­tăţii asociaţiei locatarilor. Fără a in­tra în detalii, voi aminti doar­ că adunarea generală (şi numai aduna­rea generală) este în drept să hotă­rască numărul şi funcţiile persoane­lor ce urmează să fie angajate sau să lucreze în schimbul unor indem­nizaţii, sarcinile acestora, cuantumul salariului sau, după caz, al indemni­zaţiei cuvenite, după cum tot ea este îndreptăţită să stabilească, în limita fondului de rulment, sumele pînă la care comitetul asociaţiei poa­te angaja cheltuieli în numele aso­ciaţiei, să aprobe bugetul anual de venituri şi cheltuieli. Potrivit Statutului, adunarea gene­rală a asociaţiei trebuie să se întru­nească cel puţin o dată pe an (în ianuarie), sau ori de cite ori este nevoie. Cum însă, în asociaţiile pe care le-am controlat, adunările ge­nerale s-au întrunit o singură dată (după apariţia Legii nr. 10 din 1968), este lesne de înţeles de ce au avut loc o serie de abateri de la statut, de ce au fost săvîrşite chiar ilega­lităţi. Mă voi rezuma doar la cîteva exemplificări. La Asociaţia de locatari nr. 6 (din cartierul Tudor Vladimirescu), îm­puternicitul Iosif Baboş a angajat, de la sine putere, o persoană în plus cu o retribuţie lunară de 600 lei, şi o altă persoană căreia, la data con­trolului, nu-i fixase încă indemni­zaţia. De altfel, împuternicitul Iosif IO­AN BIRSAN revizor contabil principal la Consiliul popular judeţean (Continuare în pag. a 3-a) Folosirea integrală a tim­pului de lucru şi a capa­cităţilor de producţie Iată tema dezbaterii ca­re are loc azi, 21 noiem­brie, la ora 14, la Fabrica de ţigle şi cărămizi „7 No­iembrie" din Sighişoara. La dezbatere iau parte in­gineri, economişti, maiştri. Tot azi, la ora 15, in ca­drul întreprinderii pentru prelucrarea tulpinilor de in din Albeşti va fi pre­zentată expunerea: „Or­ganizarea controlului cali­tăţii produselor in între­prinderile de prelucrare a tulpinilor de in”. ÎNNOIRI TIRGUMUREŞENE. Telefoanelor. — Noua clădire a (Foto: C. SZÁSZ) Noi tipuri de instrumente muzicale La Complexul pentru prelucrarea lemnului din Reghin au fost asimilate în fabricaţie alte două ti­puri de instrumente muzi­cale. Este vorba de chita­rele electrice semiacustice „hora solo" şi „hora bas". Noile tipuri au caracteris­tici mult îmbunătăţite. Sunt mai uşoare faţă de cele cu corp masiv, au o tona­litate bună şi pot fi utili­zate şi fără amplificatoare. Fabricaţia primului lot a şi fost pusă la punct. In anul viitor întreprinderea va executa circa 1.200 de bucăţi chitare, iar cumpă­rătorii le vor putea procu­ra din magazinele de spe­cialitate. Expunere despre lucrările sesiunii M.A.N. Miercuri, 19 noiembrie 1969, tovarăşul Gheorghe Duma, deputat în M.A.N., preşedintele cooperativei agricole de producţie din Şăulia, a făcut o expunere despre lucrările recentei sesiuni a M.A.N. In faţa celor peste 500 de oameni ai muncii din Şăulia, pre­zenți la căminul cultural, vorbitorul s-a oprit asupra conținutului legilor adop­tate de această sesiune. Primele servicii în noua clădire a Telefoanelor La noua clădire a Telefoanelor din Tîrgu-Mureş lucrările de finisare se apropie de sfîrşit. Peste cî­teva săptămîni va fi dată în folosinţă sala ghişeelor, unde vor funcţiona servicii de poştă, cabine telefo­nice interurbane, prezentarea telegramelor, încasa­rea abonamentelor telefonice etc., precum şi servi­cii ale sucursalei judeţene C.E.C. Noua centrală telefonică, dotată cu echipament modern, va fi dată în folosinţă la sfîrşitul anului viitor.

Next