Steaua Roşie, decembrie 1969 (Anul 20, nr. 285-310)

1969-12-03 / nr. 286

-------------------------------------­------------------------------- Afirmarea comitetului de direcţie al Fabricii de geamuri Tîrnăveni în acţiunea de PREGĂTIRE A PRODUCŢIEI ANULUI 1970 Noul cadru organizatoric creat după Conferinţa Naţiona­lă şi Congresul al X-lea al P.C.R. oferă comitetelor de di­recţie prilejul valorificării pe un plan superior a capacităţii şi experienţei lor pozitive în domeniul planificării, organiză­rii şi conducerii activităţii e­­conomice a întreprinderilor. Supus judecăţii colective a comitetului, programul între­prinderii este îmbunătăţit, iar cadrele care participă la elabo­rarea lui capătă responsabilităţi precise în materializarea sa în timp. Una din problemele de pers­pectivă ale activităţii economi­ce este pregătirea în cel mai mic amănunt a condiţiilor teh­­nico-materiale ale producţiei a­­nului 1970 — ultimul an al cincinalului. Paralel cu înfăptuirea obiec­tivelor planului pe 1969, co­mitetul de direcţie al FABRI­CII DE GEAMURI DIN TÎR­­NAVENI a dezbătut în ultima şedinţă de la sfîrşitul lunii no­iembrie planul de acţiune cu privire la pregătirea producţiei anului viitor. De remarcat că membrii co­mitetului de direcţie nu au fă­cut o simplă trecere în revis­tă a ceea ce s-a făcut şi ce a mai rămas de înfăptuit pînă la 30 decembrie a.c., ci au a­­nalizat critic toate comparti­mentele de care depinde crea­rea condiţiilor optime pentru realizarea obiectivelor impor­tante ale planului pe anul 1970. Incontestabil, comitetul de direcție al fabricii a acționat cu fermitate pentru materiali­----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ zarea măsurilor preconizate, lu­cru pe care-l observi parcurgînd sectoarele de activitate. Pentru a afla ce probleme se mai ri­dică în momentul actual în faţa comitetului de direcţie, am so­licitat răspuns la cîteva între­bări, inginerului-şef al fabricii — INOCENŢIU BLAJAN. — REZULTATELE OBŢINU­TE PÎNA IN PREZENT IN ÎNFĂPTUIREA PLANULUI PE 1969 ŞI PREGĂTIREA PRO­DUCŢIEI ANULUI VIITOR O­­FERA GARANŢII PENTRU CONTINUAREA IN BUNE CONDIŢII A ACTIVITATII IN 1970. AM DORI SA AFLAM CE PROBLEME NEREZOLVA­TE SE AFLA PE AGENDA DE LUCRU A COMITETULUI DE DIRECŢIE? — Desigur că ceea ce am ob­ţinut pînă acum ne arată că avem condiţii ca planul şi an­gajamentele pe 1969 să le înde­plinim la toţi indicatorii. A­­ceasta reprezintă pentru noi un bun cîştigat, un serios suport moral. Afirm cu certitudine că noul cadru organizatoric oferă co­mitetului de direcţie posibilităţi multiple de conducere şi co­ordonare judicioasă a activită­ţii. Acest aspect este vizibil şi în pregătirea producţiei ulti­mului an al cincinalului. Este cunoscut faptul că în anii trecuţi am avut unele greutăţi cu aprovizionarea, des­cărcarea şi depozitarea nisipu­lui, întrucît el ne sosea mai a­­les în timpul iernii cînd în­gheţa destul de tare. Nu am vrut să se mai repete acest neajuns şi acum. Tocmai de a­­ceea ara început din vreme transportul şi descărcarea ni­sipului necesar producţiei tri­mestrului I. Menţionez că pînă la 1 ianuarie 1970 vom avea un stoc 11.000 tone de nisip, care acoperă întreaga cerinţă pe tri­mestrul I. Pe agenda de lucru a comitetului de direcţie mai fi­gurează unele probleme dificile. — UN ROL DETERMINANT ÎN pregătirea condiţi­ilor OPTIME ÎL JOACA A­­PROVIZIONAREA TEHNICO­­MATERIALA. DE CE REPAR­TIŢII DISPUNEŢI ŞI DACA ELE ACOPERĂ NECESARUL FABRICII? — Faţă de necesarul pe 1970 avem repartiţii asigurate în proporţie de 45,3 la sută, iar faţă de necesarul trimestrului I suntem­ acoperiţi cu reparti­ţii în proporţie de 46 la sută. O mare i p­arte dintre materiale sint contractate şi urmează să ne sosească pînă la sfîrşitul a­­nului. — SITUAŢIA ARATA CA MAI AVEŢI ÎNCĂ DE ALER­GAT DUPĂ MATERIALE. — Desigur, faţă de necesar ne lipsesc 4.000 de tone de so­dă calcinată, 85 tone de hîrtie pentru ambalaj, sîrmă pentru legarea buteliilor şi alte mate­riale de întreţinere. — DUPĂ CITE AM OBSER­VAT, COMITETUL DE DIREC­ŢIE ESTE ÎNGRIJORAT ŞI DE LIPSA ALTOR MATERII PRIME, A CĂROR PREGĂTI­RE ESTE INCERTA. — Intr-adevăr ne provoacă mari griji calcarul şi dolomita GH. BARBULESCU (Continuare in pag. a 3-a) Descoperiri arheologice de răsunet internaţional Zilele acestea a fost încheiată o amplă lucrare arheologică privind depistarea şi studierea celor mai vechi culturi materiale pe teritoriul patriei noastre, efectuată de către un grup de membri ai filialei din Piteşti a Societăţii de ştiinţe istorice, condus de prof. Paul Dicu. Investigaţiile sistematice, care au început din anul 1955, au avut ca rezultat descoperiri de răsunet internaţional. Ast­fel, au fost găsite numeroase unelte aparţinind culturii de prund (pebble culture), piese de forma uneltelor-satir (chopping tools), uneltelor cu un tăiş (coppers) şi aşchiilor clactoniene, pe văile riurilor Dirjov, Doamnei, Dimbovnicului şi Argeşului. Aceste unelte din silex sunt considerate a fi printre cele­­ mai vechi cunoscute pină acum în lume. Descoperirea lor are o importanţă deosebită, deoarece includ teritoriul ţării noastre în vasta arie antropoge­­nezei. După cum se ştie, unelte de acest gen au mai fost găsite în ultima vreme în Africa şi Asia. In cursul acestui an, cercetările au fost extinse pe Valea Argeşului în sectorul oraşului Piteşti. MOCANIŢA COBOARA DIN SECTORUL LAPUŞNA (U.E. REGHIN) CU POVERI DE BUŞTENI ŞI LOBDE INDUSTRIALE. (FoTó: C. SZÁSZ) I-W.. I L ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.CJL ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXI, Nr. 284 (3.441) Ml scuri, 1 damm­bria 1949 4 pagini, 80 da bani Is I i \ ma I „i I mm »I « » rzm^naeai1» 1 v s 1s * \I sI sI sI Vădit obosit, şeful serviciului personal al întreprinderii îşi con­sulta ceasul aproape din minut în minut. Pe agenda lui figura şi rezolvarea unei probleme oarecum dificilă. Era vorba de soarta unei fete, cu care avuse­se destul de furcă şi cu care nu ştia cum să mai procedeze. Să-i desfacă contractul de mun­că sau să încerce, a nu ştiu cîta oară, s-o ajute? Ideea de a o aduce la linia de plutire îl frămînta continuu. Fata lucrează bine cind vrea, îşi spunea el în gînd. Pe deasupra este şi orfană de părinţi. E sin­gură, fără nici un ajutor, fără nici un sprijin. Ar fi inuman s-o lăsăm pe drumuri. Dar cînd îi veneau în minte greutăţile care le-a creat responsabililor de res­taurante, se supăra foc. Ar fi vrut parcă s-o zgîlţîie de păr. De ce părăseşte locul de mun­că? îşi spunea el. Pînă acum a lucrat la şapte restaurante şi de peste tot gestionarii s-au desco­torosit de ea. Lucrează bine o săptămînă, o lună-două, şi nu­mai odată, ia-o de unde nu-i. Cîteva zile e dispărută, nu poa­te fi găsită de nimeni. Firul gîndurilor sale este în­trerupt de un scurt zbîrnîit al telefonului. Este anunţat că Ma­rika s-a prezentat şi aşteaptă să fie chemată. Nu mai aşteap­tă, o invită în birou. Uite ce e Marika — i se adresă şeful ser­viciului personal — eu nu te mai înţeleg şi nici nu ştiu ce să-ţi mai spun. De atîtea ori am căutat să te conving că ceea ce faci nu este bine, dar n­-ai vrut să înţelegi. Nici nu mai ştiu la care din unităţile noastre să te trimit... Mai facem o ultimă şi posibilă încercare. Lunile se scurgeau una după alta. La noul loc de muncă Ma­rika se descurca din ce în ce mai bine. începuse să cîştige frumos, ca niciodată în viaţa ei. întreg personalul îi cunoştea si­tuaţia, dar nimeni nu i-o amin­tea. Din contră, colegii şi cole­gele o ajutau, pe cît puteau, să se achite cu cinste de obligaţiile profesionale, făceau totul ca viaţa ei să fie cît mai plăcută, mai plină de bucurii. Cînd au aflat că Marika stă într-o locuin­ţă necorespunzătoare, au tot discutat între ele şi una s-a ofe­rit s-o primească în locuinţă. Au căutat să-i dezvolte şi gustul de a se îmbrăca. Ştiind că nu are decât două rochii, în zilele de salariu o chemau şi pe ea să le ajute la cumpărături. Cu a­­ceste ocazii Marika îşi cumpăra şi ea haine ca celelalte fete. După munca sîrguincioasă pe care a depus-o şi comportarea civilizată faţă de consumatori, ospătară Marika a fost premiată la sfirşit de trimestru. După o perioadă de timp a fost primită şi în U.T.C. Aşa că în întreaga comportare şi atitudine a fetei se evidenţia o evoluţie bună, normală tineretului nostru de astăzi. Toate au mers bine, însă nu­mai pînă într-o zi. Seara, după ora închiderii, Marika a fost aş­teptată de un tînăr care avea motocicletă. A plecat cu el şi ANDREI CZERAN (Continuare in pag. a 3-a) La „Fugitiva“ a fost salvată CU PLANUL ANUAL DEPĂŞIT • 1,5 MILIOANE LEI BE­NEFICII • 20.000 PUI PESTE PLAN. Toate fermele Combinatu­lui avicol din Ungheni vor îndeplini în următoarele 6—8 zile planul anual de producţie. Una din ferme şi anume cea con­dusă de dr. Constantin Cucui, a realizat planul anual încă din prima decadă a lunii trecute. Fi­ind specializată în creşterea puilor pentru înlocuire, fer­ma a livrat pînă acum sec­torului de producţie pentru ouă peste 160.000 păsări. La începutul acestei luni, ferma despre care este vorba, se prezintă cu un frumos bilanţ al realizărilor peste plan: 20.000 pui şi circa 1,5 mi­lioane lei la beneficii. Pînă la sfîrşitul anului, la aceste depăşiri se vor adăuga alte sute de mii de lei la bene­ficii şi producţia globală. „START" Cei care au vizitat Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale ’69 au putut admira noul tip de motoretă „START“. Uzinele „6 Martie" din Zărneşti au trecut la producţia de serie a acestei motorete, iată citev­a din carac­teristicile ei: capacitate 50 cm­c, locuri pentru două persoane, sarcină maximă 150 kg, viteză maximă 60 km pe oră. Noua motoretă consumă 2,5 litri ben­zină la 100 de kilometri şi este prevăzută cu arcuri elicoidale şi amortizoare hidraulice. In curînd „START" va poposi şi in magazinele de specialitate din judeţul nostru. Din activitatea­­ de ocrotire a mamei şi a copilului Activitatea desfăşurată de ca­drele medico-sanitare în direc­ţia ocrotirii mamei şi copilului este meritorie. In acest sens în 1969 s-au obţinut succese impor­tante. Au fost date în folosinţă o creşă cu 80 de locuri la Tirgu- Mureş şi una cu 30 de locuri la Luduş, o casă de naştere în co­muna Deda. Totodată, a fost mărit numărul de paturi la Spi­talul de pediatrie din Tîrgu- Mureş. Delegaţia de partid şi de stat Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a plecat la Moscova Marţi la amiază a părăsit Capi­tala, plecînd spre Moscova, dele­gaţia de partid şi de stat a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialis­te România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă Româ­nia, R.P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Mie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănes­­cu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Şte­fan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Va­sile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pă­­ţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, inter­­cinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpre*) Sosirea la MOSCOVA 2 Corespondentul A­­gerpres, L. Duţă, transmite: Dele­gaţia de partid şi de stat a Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă Româ­nia, R.P. Ungară şi U.R.S.S. a so­sit marţi seara la Moscova. La aeroportul Şeremetievo, dele­gaţia a fost întimpinată de tovară­şii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgor­­nîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S, preşedintele Pre­zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secre­tar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromitro, membru al C.C. al P.C.U.S., mi­nistrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, şef de s­oţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, Teodor Marinescu, ambasa­dor extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei, aeroportul Șeremetievo NOI capacităţi de pro-­­­ducţie pentru industria­­ constructoare de maşini In vederea creării unor noi ca­pacităţi de producţie pentru indus­tria constructoare de maşini, anul acesta au fost alocate fonduri a­­proape egale cu totalul investiţiilor repartizate acestei ramuri în anii 1960—1965. Cea mai importantă întreprindere aflată în construcţie este Uzina de maşini grele din Bucureşti, unde se vor produce tur­­boagregate mari. Noua unitate, ca­re se întinde pe aproape 130 ha, a şi intrat parţial în funcţiune cu sectoarele calde, iar în curînd ur­­mează să fie date în exploatare şi halele Industriale pentru prelucra­rea produselor de bază. In pragul Intrării In funcţiune se află, de asemenea, două impor­tante unităţi cu profil nou în ţara noastră: secţia de segmenţi de la Uzina de autoturisme din Piteşti, cu o producţie anuală de 5 mi­lioane bucăţi, care va asigura inte­gral necesarul pentru construcţia de autovehicule româneşti, şi o fa­brică de osii şi boghiuri la Balş, profilată pe producţia de material rulant. (Agerpres) IS *VI sI sI sI s Is Is Is Is Is Is Ix Is I­ *s *s * Nfc *s s *s Is Is *s Is *N Is Is Is * Realizarea efectivelor matca, prima condiţie a sporirii volumului de produse animaliere le anul viitor Sporirea continuă a volumului de produse animaliere este condi­ţionată în primul rînd de realizarea efectivelor matcă planificate. In a­­ceste zile, preocupările cele mai frecvente ale conducătorilor de u­­nităţi şi ale tuturor lucrătorilor din fermele zootehnice vizează, în mod îndreptăţit, realizarea integrală a acestei sarcini. Faptul este explica­bil şi eforturile se cer chiar înze­cite, deoarece ora bilanţului este foarte aproape şi orice animal lip­să din efectivul matcă va impieta asupra realizării volumului de pro­duse şi produşi ce trebuie să se obţină în anul viitor. Datele statis­tice ne indică încă o situaţie ne­dorită, care nu va putea fi îndrep­tată fără o muncă mai susţinută, fără conjugarea preocupărilor şi eforturilor tuturor factorilor răspun­zători de progresul acestui impor­tant sector economic al judeţului nostru. Sondajul făcut în mai multe co­operative agricole ne-a pus în faţă, cu puţine excepţii, lipsa unui im­portant număr de animale din e­­fectivele matcă planificate. Cauzele invocate de conducătorii unităţilor, indiferent de dibăcia cu care au fost formulate pentru a ne abate atenţia de la neajunsuri care îi pri­vesc în mod direct, izvorăsc aproa­pe fără excepţie din lipsa de pre­ocupare faţă de acest aspect al activităţii, faţă de asigurarea măsu­rilor prevăzute în planurile de pro­ducţie. Numai aşa se explică faptul că în timpul anului a fost admisă cu uşurinţă scoaterea unor animale din efective, iar pe de altă parte nu s-au asigurat intrările planifica­te nici din producţie proprie şi nici prin cumpărări. Activitatea depusă pentru reali­zarea efectivelor de animale este cu totul nesatisfăcătoare şi la co­operativa agricolă din Breaza. Ci­fric situaţia se prezintă astfel: la efectivul total de bovine există o lipsă de 110 animale, iar la efecti­vul matcă de vaci şi juninci s-au realizat 284 faţă de 330 planificate. Discutăm acest „rezultat" cu tova­răşa inginer Maria Maier. — Nu avem ce justifica, ne spu­ne tovarăşa ingineră. De altfel, oricare ar fi motivele care ar putea fi invocate, ele nu­ absolvă consiliul de conducere de răspunderea ce o poartă. lată de ce. Un număr de 26 de viţei au fost vînduţi pe piaţă (se motivează une­le greutăţi financiare), 29 au fost pierduţi prin mortalităţi şi 15 prin sacrificări de necesitate, iar din planul de cumpărări de 30 de vaci, nu s-au realizat decit 5. lată, din­­tr-o singură trăsătură de condei, unde sunt 95 din cele 110 animale lipsă la efectivul total. La efectivul de juninci, faţă de 95 planificate s-au realizat doar 48, iar la urmă­torul control al gestaţiei probabil vor mai intra la această categorie încă 20. Din situaţia prezentată re­zultă că planul putea fi realizat şi aici, dar din cele 80 de viţele din lotul de reproducţie duse in păşu­ne, nu s-au montat decit 6 (!). Nu înţelegem de ce această situaţie n-a alarmat, la timpul potrivit, pe nimeni din consiliul de conducere. Se pare că acest neajuns a fost determinat de faptul că nu s-au a­­sigurat pe păşune adăposturile ne­cesare, viţelele avind de înfruntat frigul şi ploile. Această concluzie este plauzibilă dacă avem în ve­dere că după ce au fost aduse la grajd, în adăposturi corespunză­toare, s-au montat 54 de viţele. Pentru asemenea nechibzuinţe şi lipsă de prevedere cine poartă răs­punderea, dacă nu consiliul de conducere? — Ce se va face totuşi pentru realizarea efectivelor? întrebarea a rămas fără un răs­puns ferm. Se preconizează unele schimburi şi cîteva cumpărări. To­tul e probabil, precum probabile vor fi şi produsele şi veniturile ce se vor planifica pentru anul viitor. Din discuţia cu tov. Teodor Curti­­căpean, preşedintele C.A.P. din Fărăgau, am dedus că şi aici lip­sesc din efectivele planificate 18 vaci şi 11 juninci. Nerealizarea poate fi pusă pe seama lipsei de organizare şi dirijare a montelor. Insămînţătorul artificial Eresei Lu­dovic nu şi-a făcut datoria deşi în­grijitorii au reclamat în repetate rînduri că s-au pierdut multe cicluri de călduri la vaci şi viţele. Schim­barea tehnicianului insămînţător este binevenită, dar tardivă. Cum se va completa totuşi efectivul mat­că? Şi aici, ca şi în alte părţi, sin­gura „salvare" la care se apelează sunt eventualele schimburi cu ju­ninci contractate de Industria căr­nii. Deşi se ştie că numărul acesto­ra este destul de mic în raport cu M. BĂLDEANU (Continuare în pag. a 3 a)

Next