Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)

1970-03-26 / nr. 70

­­iaţa . CONTRIBUŢIA CERCULUI LITERAR LA DEZVOLTAREA VORBIRII ELEVILOR Reflectind asupra silogismului că a şti să vorbeşti înseamnă a şti să exprimi exact ce simţi, ce gindeşti, mi-am trasat în funcţie de aceste premise coordonatele activităţii mele cu elevii, tematica şedinţelor cercului literar de citire, recitare şi povestire artistică. Am considerat necesar să încep aceste activităţi pornind de la o fundamentare temeinică a ceea ce înseamnă vorbirea corectă şi ex­presivă. De aceea, primele şedinţe au avut ca obiect explicaţii cu pri­vire la vorbirea corectă, descrierea aparatului vorbirii şi lămurirea pro­cesului formării sunetelor. In cursul exerciţiilor s-a arătat cum se poate emite mai corect şi mai plăcut fie­care vocală, consoană şi semivo­­cală, pentru ca elevii să deprindă meşteşugul de a le pronunţa bine în vorbire şi să obţină timbrul a­­decvat. In timpul aplicaţiilor făcute pe texte literare, s-au prezentat cîteva reguli ortoepice, s-a demonstrat că respiraţia potrivită este legată de respectarea punctuaţiei textului, s-a arătat semnificaţia semnelor de punctuaţie, pauzele pe care aces­tea le marchează în text, rolul into­naţiei în sublinierea ideilor, punc­tuaţia subînţeleasă, etc. Dificultăţi, de altfel inerente, se intîmpină în exerciţiile în care se discută rolul accentului în propozi­ţie, sau se stabilesc pauzele (logi­că sau psihologică), fiindcă elevii intuiesc mai greu acele cuvinte ca­re, prin accentuarea lor, vor sub­linia ideea dominantă, vor releva sensul intern al contextului. In şedinţele cercului am vorbit despre citirea şi recitarea versuri­lor, o problemă deosebit de impor­tantă, atît în ceea ce priveşte lăr­girea orizontului intelectual, îmbo­găţirea vocabularului elevilor, cit şi în ceea ce priveşte însuşirea unei dicţiuni speciale, reclamată de ros­tirea versurilor. Le-am arătat elevi­lor cum să citească versurile, oco­lind monotonia muzicală, dar fără să nesocotească ritmul, rima şi în­săşi muzicalitatea versurilor. Folo­sind versuri de Eminescu, Coşbuc, Blaga şi Arghezi s-au dat explicaţii privitoare la măsură, ritm, unităţi metrice, s-a subliniat necesitatea de a se descoperi metrica unui vers, fiindcă ea ne dă indicaţii pre­ţioase cu privire la atmosfera poe­ziei, tonalitatea ei, în strînsă con­cordanţă şi cu genul poeziei res­pective. Pentru a da posibilitate elevilor de a-şi consolida aceste deprin­deri, am luat în pregătire o piesă de teatru pentru pionieri şi şcolari, „Trăistuţa fermecată" — de Vasile Maxim-Banciu, piesă scrisă în ver­suri, cu o problematică adecvată, fără dificultăţi de interpretare, dar potrivită pentru a pune în aplica­re întreaga gamă de reguli învăţa­te anterior. In plus, prin montarea acestei piese elevii erau puşi în contact cu noi probleme privind mişcarea scenică, gestica, atitudi­nea, etc. Pentru ei o atare între­prindere nu era inedită, dar avea de data aceasta o altă perspectivă de înţelegere, un complex de trăiri bogat, fapt ce a determinat o an­gajare unanimă, un interes pasio­nal pentru transmiterea­ cît mai fi­delă a conţinutului piesei, şi ceea ce este de remarcat, străduinţa, în­cununată de succes, a tuturor ele­vilor de a se apropia de rolul în­credinţat, de a-l interpreta cît mai corect. Pregătirea piesei a început cu o atentă lectură expresivă, în colec­tiv, pentru a descoperi ideile pie­sei, sensul său educativ. Din ca­drul acţiunii s-au delimitat şi ca­racterizat personajele, fiecare cu semnificaţia lui distinctă. Trecîndu­­se la studierea amănunţită a pie­sei, s-au trasat pe text mici bare pentru a marca locul respiraţiei şi s-au subliniat cuvintele accentuate. In cursul repetiţiilor s-au remarcat unele defecte de pronunţare, de aceea am făcut o serie de reco­mandări: pronunţarea în întregime şi articularea corectă a cuvintelor, să nu se sară peste vocale, să nu se apese mult consoanele, etc. In legătură cu mişcarea scenică am recomandat mişcările libere, dega­jate, fireşti, gesturile expresive, pu­ţine şi în concordanţă cu ideea exprimată în text, pentru a se rea­liza acea sobrietate şi simplitate, care sunt calităţi de căpetenie în­­tr-o interpretare. Desigur, finalizarea acestor dezi­derate n-a fost în întregime împli­nită, dar din ceea ce s-a obţinut este de subliniat, în primul rînd, aprecierea de către elevi a actului vorbirii ca o manifestare complexă, dificilă, plină de satisfacţii spiritua­le, atunci cînd e trăită intens şi plenar. prof. CIGHER VASILE Luduş Atenţiune , tineri si tinere!­­ Moderna întreprindere Metalotehnica din municipiul Tg.-Mu­reş, în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare vertiginoasă. In cadrul planului cincinal viitor, noi şi însemnate fonduri vor fi alocate pentru continuă sa extindere şi modernizare. Pentru asigurarea necesarului de forţă de muncă calificată, întreprinderea organizează cursuri de calificare la locul de mun­că, oferind posibilităţi tinerilor absolvenţi ai şcolilor generale şi liceelor de cultură generală, pentru a se califica în meserii foarte apreciate. IMPORTANT ! Aceste cursuri vor incepe cu data de 15 aprilie a. c. în urmă­toarele meserii : — strungari — frezori — lăcătuşi — rectificatori. La aceste cursuri vor fi primiţi: fete între 17—35 ani, băieţi intre 17—18 ani sau 21—35 ani cu stagiul militar satisfăcut, ab­solvenţi ai şcolilor generale sau ai liceelor teoretice, cu domiciliul stabil in municipiul Tg.-Mureş. Cursurile se organizează pe o perioadă de 8 luni, timp în care cursanţii salariaţi la un alt loc de muncă pînă la această dată beneficiază de o remuneraţie egală cu media salariului obţinut în ultimele 3 luni, iar cei care nu au lucrat pînă la această dată primesc o indemnizaţie lunară de 400 lei, conform H.C.M. 2105/ 1969. Pe această cale dorim să venim în ajutorul tuturor tinerilor, băieţi şi fete, precum şi părinţilor interesaţi. Solicitanţii sunt rugaţi a se prezenta la sediul Comitetului ju­deţean U.T.C., Piaţa Trandafirilor nr. 26, în zilele de 27 martie (vineri), orele 16—18 şi 28 martie (sîmbâtâ), orele 9—11 pentru a obţine informaţiile necesare. DIRECŢIA JUDEŢEANĂ A MUNCII COMITETUL JUDEȚEAN U.T.C. îmbunătăţirea aprovizionării (Urmare din pag. 1) faţă de cumpărător şi nevoile lui nu puteau fi recompensate în mod satisfăcător pînă în prezent deşi în relaţia concretă de mun­că tocmai aceste atitudini se do­vedesc esenţiale. Elementele nou­lui sistem de salarizare permit, în cadrul aceleiaşi funcţii, o di­ferenţiere cu un spor de 20 la sută la salarii, în favoarea celor mai buni, valoarea şi calităţile individuale în îndeplinirea sarci­nilor fiind apreciate în funcţie de rezultatele concrete obţinute în muncă. Noul sistem de salarizare cre­ează premisele pentru introduce­rea normelor fundamentate ştiin­­fic, care să reflecte cantitatea reală de muncă necesară pentru studierea cererii de consum, pen­tru cunoaşterea producţiei indus­triale şi agroalimentare, pentru achiziţionarea fondului de mar­fă necesar şi în final pentru or­ganizarea prezentării mărfurilor şi servirii populaţiei. Ne aflăm în faţa unui sezon comercial de mare solicitare. Caracterul mobilizator al noului sistem de salarizare antrenează aparatul comercial la pregătiri mult mai pline de conţinut decit în anii precedenţi. Dacă reţinem doar faptul că în cursul lunilor februarie şi martie în municipiul Tg.-Mureş au fost reamenajate unităţile „Muşcata“, bodega „La scară”, bufetul „Snagov”, magazi­nul „Junior” etc. sau că, intr-o întîlnire de lucru între industria locală şi aparatul comercial, s-au încheiat contracte suplimentare de peste 5 milioane lei, putem trage concluzia că îmbunătăţi­rea aprovizionării populaţiei este stimulată în comerţ tocmai pe calea generalizării noului sis­tem de salarizare. In cuvîntul ţinut cu ocazia ce­lei de-a XXV-a aniversări a in­staurării guvernului democratic de la 6 martie 1945, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa deosebită a termină­rii acţiunii de introducere a noului sistem de salarizare şi a trasat sarcini concrete de urmă­rire cu atenţie a modului de a­­plicare a elementelor noului sis­tem, de cercetare în profunzime a problemelor ce se ridică pen­tru a obţine roadele pe care le dorim cu toţii. Sectorul circula­ţiei mărfurilor din judeţul Mu­reş, receptiv la indicaţiile pre­ţioase ale conducerii partidului nostru, va folosi perioada de timp rămasă pînă la elaborarea legii salarizării pentru continua perfecţionare a activităţii sale complexe in aşa fel, incit între gradul de satisfacţie al lucrătoril­or din comerţ pentru cîştigurile ob­ţinute şi gradul de satisfacţie a populaţiei pentru aprovizionarea de care a beneficiat să existe un echilibru perfect. ★ Azi, la Universitatea populară Pentru susţinerea lecţiei in ca­drul cursului „Din istoria cinemato­grafiei“ a fost invitat din Bucureşti Mihail Lupu, critic de filme. El va vorbi auditoriului despre „Valenţele pozitive şi negative ale cinemato­grafului academic". Pentru ilustra­rea temei, vor fi proiectate filme. Expunerea va avea loc la ora 18, la­­Casa Armatei din Tg.-Mureş. In sala festivă a Grupului şcolar de construcţii din Tg.-Mureş se va ţine azi, la ora 18, cursul „Cum să ne comportăm, cum să ne distrăm“. In ciclul de expuneri pe teme de educaţie a tineretului. Vasile Cota, profesor la Liceul pedagogic din Tg.-Mureş, va ţine conferinţa inti­tulată „Omul şi funcţia sa". Sesiune de comunicări Se împlinesc 65 de ani de la moartea folcloristului şi învăţăto­rului I. Pop-Reteganul, unul din a­­nimatorii ştiinţei şi culturii pentru popor în Transilvania. Cu acest prilej, Filiala din Tirgu- Mureş a Societăţii de ştiinţe filolo­gice organizează în 26 martie ora 18, în sala nr. 100 de la Institutul pedagogic, o sesiune de comunicări ştiinţifice la care îşi dau concursul prof. Ion Apostol-Popescu („Evoca­rea şcolilor şi dascălilor de altăda­tă în proza memorialistică a lui I. Pop-Reteganul“) şi Serafim Duicu („Elemente etnografice şi folclorice în proza memorialistică a lui I. Pop- Reteganul“). (Urmare din pag. 1) cina să intervină efectiv, să-şi adu­că contribuţia de gîndire, de iniţia­tivă. Pentru soluţionarea cu tot mai mare competenţă a sarcinilor ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, o atenţie deosebită acor­dăm pregătirii aparatului de partid, secretarilor organizaţiilor de partid, comisiilor pe probleme de pe lingă comitetul orăşenesc. In această ordi­ne de idei au fost studiate cu o deo­sebită atenţie cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Ple­nara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, legile adoptate de Marea Adunare Naţională, punîndu-se accentul pe concluziile practice ce decurg de aici pentru organizaţiile de partid. In mod deosebit, comitetul orăşe­nesc de partid se preocupă de orga­nizaţiile de partid de la Combinatul chimic, Fabrica de geamuri, Fabri­ca „Hercules“, şantierele de con­strucţii etc., avînd în vedere impor­tanţa economică a acestor întreprin­deri mari. Membrii biroului comi­tetului orăşenesc de partid, secre­tarii săi se deplasează cu regulari­tate în întreprinderi — şi aceasta nu numai cu ocazia şedinţelor sau adu­nărilor de partid — studiind împreu­nă cu comuniştii diferitele aspecte ale producţiei, stabilind împreună măsurile ce se impun, ajutînd con­cret ca fiecare organizaţie de partid să-şi îndeplinească misiunea politi­că pe care o are, atribuţiile confe­rite de statutul partidului nostru. In urma acestor preocupări şi mă­suri, a îmbunătăţirii muncii de par­tid în ansamblul său, a faptului că organizaţiile de partid analizează pe­riodic realizarea sarcinilor economi­ce şi iau măsurile cele mai potrivite, că se situează în fruntea maselor, mobilizîndu-le, precum şi datorită entuziasmului şi hărniciei colective­lor de muncă, în primele două luni ale anului în oraşul nostru s-au ob­ţinut rezultate lăudabile. Astfel, planul producţiei globale şi marfă pe oraş în lunile ianuarie şi februa­rie a fost îndeplinit în proporţie de 103,2 şi respectiv, 102,6 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de Fabrica de geamuri, Coperativa Tehnolemn, Cooperativa Prestarea etc. Rezultatele obţinute sunt un bun început şi în ceea ce priveşte rea­lizarea angajamentelor anuale ale întreprinderilor din Tîrnăveni. Vorbind însă de rezultatele bune, nu putem trece cu vederea şi unele lipsuri din activitatea unor organi­zaţii de partid în privinţa activităţii­ lor politico-educative in sprijinul realizării sarcinilor economice. Une­le organizaţii de bază şi chiar comi­tete de partid nu urmăresc îndea­proape mersul producţiei, întărirea disciplinei in muncă, nu sesizează la timp eventualele dificultăţi apă­rute, aşteptînd intervenţia sau re­comandări din partea biroului Co­mitetului orăşenesc de partid. Aşa stau lucrurile la cele trei organizaţii de bază pe schimburi de la secţia Turnata a Fabricii de geamuri, Şan­tierul 508 construcţii, comitetul de partid de la secţia bicromat a Com­binatului chimic, care nu se preocu­pă cu reducerea consumurilor spe­cifice de materii prime ş. a. Comitetul orăşenesc de partid va acorda şi în continuare o atenţie deosebită perfecţionării stilului şi metodelor întregii munci de partid, pentru ca organele şi organizaţiile de partid să aducă o contribuţie tot mai importantă la realizarea planu­lui de stat pe anul în curs, la crea­rea premiselor pentru înfăptuirea programului elaborat de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comu­nist Român, de făurire a României socialiste multilateral dezvoltate, îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice sIsIs IIIs* S \NI\ s \IsINM­Is* SINI I iS is \ \sIsIs sIs I SINIS IsIs* s* N Dumitru Chirteș a fost sala­riat la Unitatea de exploatare a lemnului din Reghin. La vîrsta de 49 de ani, omul s-a îmbolnă­vit. Cu toate eforturile depuse de medici, el n-a reușit să-și reca­pete puterea de muncă. Datorită acestui lucru, la 20 iunie 1969 a fost încadrat în gradul II de in­validitate, fiind propus pentru pensionare, cu data de 1 iulie 1969. Urma deci ca, completat cu ac­tele necesare, dosarul de pensio­nare să fie înaintat de către în­treprindere Oficiului de pensii, pentru deschiderea dreptului la pensie. Pînă la 30 iunie, Dumitru Chirteş a primit ajutor de boală. Apoi a aşteptat poştaşul pentru a-i înmîna pensia. A aşteptat în­să mult şi bine. A aşteptat o lu­nă, două, trei şi poştaşul întîrzia să-i ducă pensia. După cum era şi normal, omul s-a adresat cu plîngere la Oficiul de pensii. Căutînd să se soluţioneze plîn­­gerea, s-a căutat dosarul de pen­sionare. Dar dosarul ca-n palmă. Nici nu putea să fie, deoarece n-a fost înaintat de cei însărci­naţi. A sosit abia la data de 27 noiembrie 1969, expediat de Uni- Un­ora a fost nedreptăţit, să plătească vinovaţii! ♦ tatea de exploatare a lemnului din Reghin. Ce înseamnă această întârzie­re? înseamnă nedreptăţirea unui om, lezarea de drepturile acorda­te de legile ţării. Este un lucru bine ştiut că, în baza legii, dosa­rul de pensionare se înaintează oficiului de pensii în termen de maximum 90 de zile de la data desfacerii contractului de muncă ori de la încetarea plăţii ajutoru­lui de boală. Or, Unitatea de ex­ploatare a lemnului a înaintat dosarul, aşa cum am arătat mai sus, omul pierzîndu-şi drepturile pe 5 luni de zile, el primind pen­sie numai cu începere de la 1 de­cembrie în joc de 1 iulie. Aşadar, un om a fost nedrep­tăţit, datorită lipsei de răspunde­re, a uşurinţei cu care unii sala­riaţi, in cazul de faţă de la U.E.L. Reghin, se achită de obli­gaţiile de serviciu. Se pune, pe bună dreptate, întrebarea: cine va despăgubi pe Dumitru Chirteş, ci­ne îi va plăti pensia pe cele 5 luni? Normal şi legal este ca cei care se fac vinovaţi de întîrzierea înaintării dosarului să plăteas­că ! MIHÁLY ALEXANDRU şeful serviciului asigurări sociale şi pensii Reînnoiți-vă abonamentele la ziarul „Steaua roşie" S-a deschis un magazin al adolescenţilor la Tg.-Mureş O altă unitate modernă îmbo­găţeşte de la începutul acestei săptămîni municipiul Tîrgu-Mu­­reş, magazinul „Junior“ speciali­zat în desfacerea confecţiilor pen­tru adolescenţi. La adaptarea unităţii, O.C.L. Produse industriale a urmărit două obiective precise: concen­trarea într-un singur loc a între­gului sortiment de confecţii pen­tru adolescenţi, evitîndu-se astfel dispersarea şi fărîmiţarea de pî­nă acum a fondului de marfă şi înzestrarea unităţii cu mobilier şi Utilaje de tip nou, care să per­mită practicarea formelor avan­sate de prezentare şi servire, în­deosebi a­ expunerii­­deschise şi accesul cumpărătorilor la libera alegere a mărfurilor dorite, fac­tori ce asigură o folosinţă mai raţională a spaţiului de vînzare şi economie de timp, atît pentru cumpărători cit şi pentru perso­nalul unităţii. O deosebită atenţie s-a acordat asigurării fondului de marfă, ţi­­nîndu-se seama de exigenţele ti­neretului, care solicită îmbrăcă­minte elegantă, în ton cu cerin­ţele modei actuale. Amintim că magazinul primeş­te peste scurt timp 10 serii scur­te (a cîte 50 bucăţi) de confecţii pentru tineret executate după ultimele cerinţe ale modei de Cooperativa „Textila Mureş“: pantaloni, sacouri, sarafane din catifea cord şi raglane din ter­­cot. Cadre calificate asigură o de-­ servire la nivel superior, iar ate-te­lierul de retuş instalat chiar în in­­cinta magazinului, execută pe loc micile modificări şi călcatul con­fecţiilor vîndute. Două cabine de probă uşurează alegerea. ION TAUBMAN LUCRĂRI II Vii Dezgropatul şi tăierile Patrimoniul viticol din cooperati­vele agricole cuprinde o suprafaţă de 4.650 ha, din care 3.800 ha vii pe rod. In vederea obţinerii unor pro­ducţii sporite de struguri se impune de urgenţă luarea măsurilor de dez­gropare a viţei de vie deoarece pe­ricolul temperaturilor scăzute sub —8 grade C. a trecut. Cu toate că această situaţie este cunoscută şi de practicienii de pe teren, totuşi în cooperativele agricole, mai ales în cele din zona Sighişoarei cum sunt Sîntioana, Viişoara, Gogan, şi altele (care au vie pe zeci de hectare), în­că nu s-a trecut la dezgropatul vi­ţei. In acelaşi bazin însă, dar la I.A.S., dezgropatul viilor s-a reali­zat în proporţie de 80 la sută. Pentru reuşita lucrării recoman­darea este ca dezgropatul viţei de vie să se facă în zilele frumoase, cu soare în aşa fel incit viţele să intre în noapte zvîntate. Dezgropatul mai de timpuriu este necesar să fie efec­tuat deoarece în primul rînd se re­duc pierderile la ochii de iarnă care în condiţiile zonei noastre sînt des­tul de mari. In al doilea rînd se în­­tîrzie pornirea în vegetaţie, (dezmu­­guritul) şi prin aceasta de multe ori se evită distrugerea mugurilor por­niţi, de către brumele tîrzii de pri­măvară, cum a fost cazul in 1968, şi se evită procesul de clocire a ochilor provocat de excesul de umiditate. In urma verificării condiţiilor de ier­­nare la viţa de vie la C.A.P. Daneş, satul Seleuş, în condiţiile anului 1969 s-a constatat că pierderile de ochi de iarnă au fost la soiul Neu­burger pînă la 32 la sută, Riesling italian 16 la sută, Fetească regală şi albă de 37 la sută. In anul acesta însă în zona Ţigmandrului pierderea la ochii de iarnă n-a depăşit procen­tul de 30 la sută. Imediat după dezgropat se verifică viabilitatea ochilor de iarnă pe fie­care soi şi parcelă. Aceasta se face cu un briceag de altoit bine ascuţit constînd din tăierea ochilor de iar­nă pentru a se vedea procentul ce­lor morţi. Numai după ce am făcut aceste operaţiuni se va trece la e­­fectuarea tăierilor care după cum bine se ştie se face în mod diferen­ţiat. Practica a demonstrat că în do­meniul tăierilor şi conducerii coar­delor se comit de multe ori greşeli destul de mari. Aceasta se datoreş­­te pe de o parte faptului că tăierile nu se execută cu atenţie şi se folo­sesc foarfeci vechi şi neascuţite. A­­semenea cazuri se petrec frecvent de ani un şir mai ales la C.A.P. Go­gan, Sîntioana, Viişoara. Pe de altă parte nu întotdeauna cooperatorii sunt instruiţi înaintea începerii aces­tei lucrări, ceea ce face să se lase o încărcătură prea mare la butuc, ca­re necorelată cu agrotehnica aplicată solului duce la epuizarea timpurie a plantaţiei. Pentru a se evita ase­menea anomalii este necesar ca în­cărcătura de ochi la hectar să fie între 160.000—260.000, revenind pe butuc între 30—60 de ochi. Desigur că acest număr se va stabili în func­ţie de soi, de fertilitatea solului. Menţionez că tăierile şablon sunt cea mai mare pagubă adusă viticulturii. La tăiere se vor opri pentru rod numai coardele de un an crescute pe lemn de doi ani, acestea fiind ace­lea care asigură de altfel rodul. Ob­ţinerea unor producţii ridicate mai este determinată şi de alţi factori ca: instalarea sistemului de susţinere şi îngrăşare a plantaţiilor. Fertilizarea este absolut necesară, deoarece după cum se ştie majoritatea viilor noas­tre sunt amplasate pe terenuri in pantă, cu soluri puternic erodate şi sărace în elemente nutritive. Desi­gur că acest efort se răsplăteşte prin realizarea unor producţii ridi­cate de struguri care valorificaţi la preţuri avantajoase, asigură în ace­laşi timp o retribuire de bază şi suplimentară corespunzătoare mun­cii depuse. ing. NICHIFOR OPREAN de la U.J.C.A.P. Mureş ⫧I». JOI, 26 MARTIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Comisa­rul X şi banda „Panterele albas­tre". Select: Doi bărbaţi pentru o moarte. Progresul: Visul domnu­lui Gentil. Tineretului: O şansă dintr-o mie. Muncitoresc: Paria. Flacăra: Stelele din Eger (ambe­le serii). SIGHIŞOARA — Lumi­na: Prieteni fără grai. LUDUŞ — Flacăra: Femeia îndărătnică. IERNUT — Lumina: Ierburi a­­mare. SARMAŞU — Popular: Ex­presul colonelului von Ryan. REGHIN — Patria: Via Mala. Victoria: Stelele din Eger (ambele serii). TÎRNĂVENI — Melodia: La nord prin nord-vest. SOVATA —­ Doina: Oameni împietriţi SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Omul cu ordin de re­partiţie. FÎNTÎNELE — Patria: Un glonte pentru general. MIER­CUREA NIRAJULUI — Nirajul: Război şi pace, seriile III—IV. Teatru TEATRUL DE STAT (secţia română — ora 20): Muşcata din fereastră. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio — ora 20): Operaţie. Televiziune 17,30 — Emisiune în limba ma­ghiară. Din cuprins: Petrolişti bi­­horeni. Metamorfoza lutului. Cîn­­tă o formaţie a Casei de cultură din Miercurea Ciuc. 18,05 — Film serial: Oliver Twist; 18,35 — Mult e dulce şi frumoasă. Emisiu­ne de limbă română. 19,00 — Te­lejurnalul de seară; 19,20 — Mu­zică distractivă interpretată de violonistul George Carabulea; 19,30 — Prim plan. Acad. Nicolae Teodorescu — decanul facultăţii de matematică-mecanică, Univer­sitatea Bucureşti; 20,00 — Reflec­tor; 20,15 — Stagiune lirică TV. Premera pe ţară: „Geamgiii din Toledo“, operă de Tiberiu Olah; 21,10 — Centenarul lui V. I. Le­nin. Trenul spre Revoluţie — film documentar; 22,00 — Tele­jurnalul de noapte; 22,10 — Ac­tualităţi literare; 22:30 — Avan­premieră; 22:40 — Disc '70 — program prezentat de formația Casei de discuri „Electrecord". Radio Tg.-Mureş VINERI, 27 MARTIE In limba română: 6—6.30. In­­tîlnire matinală. Muzică: 18—19.30 Cronica actualităţii. Prelucrări de folclor. Pe undele tinereţii: Popas la casa studenţilor din Tg.-Mureş; Viitorii artişti plastici. Vă pre­zentăm şcoala profesională „Me­talul" din Tg.-Mureş. România pe meridianele globului. Cîntă formaţia „Alfa“ din Sovata-Băi. In limba maghiară: 6.30—7: Jurnal de dimineaţă. Cronica e­­conomică. Muzică. Din programul zilei: 16.30—18: Cronica actualită­ţii. Reflecţii pe teme economice. Suita de balet „Mandarinul mira­culos“ de Bartók Béla. Studioul femeii: Krupskaia despre Lenin; Sfaturi pentru mame; Noutăţi — modă; Rebus muzical. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 25 martie a. c.: Extragerea I: 42, 26, 36, 30, 35, 20. Fond de premii: 512.500 lei. Extragerea a II-a: 37, 16, 36 15, 42, 29, 27, 26. Fond de premii: 457.803 lei.

Next