Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)
1970-03-26 / nr. 70
iaţa . CONTRIBUŢIA CERCULUI LITERAR LA DEZVOLTAREA VORBIRII ELEVILOR Reflectind asupra silogismului că a şti să vorbeşti înseamnă a şti să exprimi exact ce simţi, ce gindeşti, mi-am trasat în funcţie de aceste premise coordonatele activităţii mele cu elevii, tematica şedinţelor cercului literar de citire, recitare şi povestire artistică. Am considerat necesar să încep aceste activităţi pornind de la o fundamentare temeinică a ceea ce înseamnă vorbirea corectă şi expresivă. De aceea, primele şedinţe au avut ca obiect explicaţii cu privire la vorbirea corectă, descrierea aparatului vorbirii şi lămurirea procesului formării sunetelor. In cursul exerciţiilor s-a arătat cum se poate emite mai corect şi mai plăcut fiecare vocală, consoană şi semivocală, pentru ca elevii să deprindă meşteşugul de a le pronunţa bine în vorbire şi să obţină timbrul adecvat. In timpul aplicaţiilor făcute pe texte literare, s-au prezentat cîteva reguli ortoepice, s-a demonstrat că respiraţia potrivită este legată de respectarea punctuaţiei textului, s-a arătat semnificaţia semnelor de punctuaţie, pauzele pe care acestea le marchează în text, rolul intonaţiei în sublinierea ideilor, punctuaţia subînţeleasă, etc. Dificultăţi, de altfel inerente, se intîmpină în exerciţiile în care se discută rolul accentului în propoziţie, sau se stabilesc pauzele (logică sau psihologică), fiindcă elevii intuiesc mai greu acele cuvinte care, prin accentuarea lor, vor sublinia ideea dominantă, vor releva sensul intern al contextului. In şedinţele cercului am vorbit despre citirea şi recitarea versurilor, o problemă deosebit de importantă, atît în ceea ce priveşte lărgirea orizontului intelectual, îmbogăţirea vocabularului elevilor, cit şi în ceea ce priveşte însuşirea unei dicţiuni speciale, reclamată de rostirea versurilor. Le-am arătat elevilor cum să citească versurile, ocolind monotonia muzicală, dar fără să nesocotească ritmul, rima şi însăşi muzicalitatea versurilor. Folosind versuri de Eminescu, Coşbuc, Blaga şi Arghezi s-au dat explicaţii privitoare la măsură, ritm, unităţi metrice, s-a subliniat necesitatea de a se descoperi metrica unui vers, fiindcă ea ne dă indicaţii preţioase cu privire la atmosfera poeziei, tonalitatea ei, în strînsă concordanţă şi cu genul poeziei respective. Pentru a da posibilitate elevilor de a-şi consolida aceste deprinderi, am luat în pregătire o piesă de teatru pentru pionieri şi şcolari, „Trăistuţa fermecată" — de Vasile Maxim-Banciu, piesă scrisă în versuri, cu o problematică adecvată, fără dificultăţi de interpretare, dar potrivită pentru a pune în aplicare întreaga gamă de reguli învăţate anterior. In plus, prin montarea acestei piese elevii erau puşi în contact cu noi probleme privind mişcarea scenică, gestica, atitudinea, etc. Pentru ei o atare întreprindere nu era inedită, dar avea de data aceasta o altă perspectivă de înţelegere, un complex de trăiri bogat, fapt ce a determinat o angajare unanimă, un interes pasional pentru transmiterea cît mai fidelă a conţinutului piesei, şi ceea ce este de remarcat, străduinţa, încununată de succes, a tuturor elevilor de a se apropia de rolul încredinţat, de a-l interpreta cît mai corect. Pregătirea piesei a început cu o atentă lectură expresivă, în colectiv, pentru a descoperi ideile piesei, sensul său educativ. Din cadrul acţiunii s-au delimitat şi caracterizat personajele, fiecare cu semnificaţia lui distinctă. Trecînduse la studierea amănunţită a piesei, s-au trasat pe text mici bare pentru a marca locul respiraţiei şi s-au subliniat cuvintele accentuate. In cursul repetiţiilor s-au remarcat unele defecte de pronunţare, de aceea am făcut o serie de recomandări: pronunţarea în întregime şi articularea corectă a cuvintelor, să nu se sară peste vocale, să nu se apese mult consoanele, etc. In legătură cu mişcarea scenică am recomandat mişcările libere, degajate, fireşti, gesturile expresive, puţine şi în concordanţă cu ideea exprimată în text, pentru a se realiza acea sobrietate şi simplitate, care sunt calităţi de căpetenie într-o interpretare. Desigur, finalizarea acestor deziderate n-a fost în întregime împlinită, dar din ceea ce s-a obţinut este de subliniat, în primul rînd, aprecierea de către elevi a actului vorbirii ca o manifestare complexă, dificilă, plină de satisfacţii spirituale, atunci cînd e trăită intens şi plenar. prof. CIGHER VASILE Luduş Atenţiune , tineri si tinere! Moderna întreprindere Metalotehnica din municipiul Tg.-Mureş, în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare vertiginoasă. In cadrul planului cincinal viitor, noi şi însemnate fonduri vor fi alocate pentru continuă sa extindere şi modernizare. Pentru asigurarea necesarului de forţă de muncă calificată, întreprinderea organizează cursuri de calificare la locul de muncă, oferind posibilităţi tinerilor absolvenţi ai şcolilor generale şi liceelor de cultură generală, pentru a se califica în meserii foarte apreciate. IMPORTANT ! Aceste cursuri vor incepe cu data de 15 aprilie a. c. în următoarele meserii : — strungari — frezori — lăcătuşi — rectificatori. La aceste cursuri vor fi primiţi: fete între 17—35 ani, băieţi intre 17—18 ani sau 21—35 ani cu stagiul militar satisfăcut, absolvenţi ai şcolilor generale sau ai liceelor teoretice, cu domiciliul stabil in municipiul Tg.-Mureş. Cursurile se organizează pe o perioadă de 8 luni, timp în care cursanţii salariaţi la un alt loc de muncă pînă la această dată beneficiază de o remuneraţie egală cu media salariului obţinut în ultimele 3 luni, iar cei care nu au lucrat pînă la această dată primesc o indemnizaţie lunară de 400 lei, conform H.C.M. 2105/ 1969. Pe această cale dorim să venim în ajutorul tuturor tinerilor, băieţi şi fete, precum şi părinţilor interesaţi. Solicitanţii sunt rugaţi a se prezenta la sediul Comitetului judeţean U.T.C., Piaţa Trandafirilor nr. 26, în zilele de 27 martie (vineri), orele 16—18 şi 28 martie (sîmbâtâ), orele 9—11 pentru a obţine informaţiile necesare. DIRECŢIA JUDEŢEANĂ A MUNCII COMITETUL JUDEȚEAN U.T.C. îmbunătăţirea aprovizionării (Urmare din pag. 1) faţă de cumpărător şi nevoile lui nu puteau fi recompensate în mod satisfăcător pînă în prezent deşi în relaţia concretă de muncă tocmai aceste atitudini se dovedesc esenţiale. Elementele noului sistem de salarizare permit, în cadrul aceleiaşi funcţii, o diferenţiere cu un spor de 20 la sută la salarii, în favoarea celor mai buni, valoarea şi calităţile individuale în îndeplinirea sarcinilor fiind apreciate în funcţie de rezultatele concrete obţinute în muncă. Noul sistem de salarizare creează premisele pentru introducerea normelor fundamentate ştiinfic, care să reflecte cantitatea reală de muncă necesară pentru studierea cererii de consum, pentru cunoaşterea producţiei industriale şi agroalimentare, pentru achiziţionarea fondului de marfă necesar şi în final pentru organizarea prezentării mărfurilor şi servirii populaţiei. Ne aflăm în faţa unui sezon comercial de mare solicitare. Caracterul mobilizator al noului sistem de salarizare antrenează aparatul comercial la pregătiri mult mai pline de conţinut decit în anii precedenţi. Dacă reţinem doar faptul că în cursul lunilor februarie şi martie în municipiul Tg.-Mureş au fost reamenajate unităţile „Muşcata“, bodega „La scară”, bufetul „Snagov”, magazinul „Junior” etc. sau că, intr-o întîlnire de lucru între industria locală şi aparatul comercial, s-au încheiat contracte suplimentare de peste 5 milioane lei, putem trage concluzia că îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei este stimulată în comerţ tocmai pe calea generalizării noului sistem de salarizare. In cuvîntul ţinut cu ocazia celei de-a XXV-a aniversări a instaurării guvernului democratic de la 6 martie 1945, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa deosebită a terminării acţiunii de introducere a noului sistem de salarizare şi a trasat sarcini concrete de urmărire cu atenţie a modului de aplicare a elementelor noului sistem, de cercetare în profunzime a problemelor ce se ridică pentru a obţine roadele pe care le dorim cu toţii. Sectorul circulaţiei mărfurilor din judeţul Mureş, receptiv la indicaţiile preţioase ale conducerii partidului nostru, va folosi perioada de timp rămasă pînă la elaborarea legii salarizării pentru continua perfecţionare a activităţii sale complexe in aşa fel, incit între gradul de satisfacţie al lucrătorilor din comerţ pentru cîştigurile obţinute şi gradul de satisfacţie a populaţiei pentru aprovizionarea de care a beneficiat să existe un echilibru perfect. ★ Azi, la Universitatea populară Pentru susţinerea lecţiei in cadrul cursului „Din istoria cinematografiei“ a fost invitat din Bucureşti Mihail Lupu, critic de filme. El va vorbi auditoriului despre „Valenţele pozitive şi negative ale cinematografului academic". Pentru ilustrarea temei, vor fi proiectate filme. Expunerea va avea loc la ora 18, laCasa Armatei din Tg.-Mureş. In sala festivă a Grupului şcolar de construcţii din Tg.-Mureş se va ţine azi, la ora 18, cursul „Cum să ne comportăm, cum să ne distrăm“. In ciclul de expuneri pe teme de educaţie a tineretului. Vasile Cota, profesor la Liceul pedagogic din Tg.-Mureş, va ţine conferinţa intitulată „Omul şi funcţia sa". Sesiune de comunicări Se împlinesc 65 de ani de la moartea folcloristului şi învăţătorului I. Pop-Reteganul, unul din animatorii ştiinţei şi culturii pentru popor în Transilvania. Cu acest prilej, Filiala din Tirgu- Mureş a Societăţii de ştiinţe filologice organizează în 26 martie ora 18, în sala nr. 100 de la Institutul pedagogic, o sesiune de comunicări ştiinţifice la care îşi dau concursul prof. Ion Apostol-Popescu („Evocarea şcolilor şi dascălilor de altădată în proza memorialistică a lui I. Pop-Reteganul“) şi Serafim Duicu („Elemente etnografice şi folclorice în proza memorialistică a lui I. Pop- Reteganul“). (Urmare din pag. 1) cina să intervină efectiv, să-şi aducă contribuţia de gîndire, de iniţiativă. Pentru soluţionarea cu tot mai mare competenţă a sarcinilor ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, o atenţie deosebită acordăm pregătirii aparatului de partid, secretarilor organizaţiilor de partid, comisiilor pe probleme de pe lingă comitetul orăşenesc. In această ordine de idei au fost studiate cu o deosebită atenţie cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, legile adoptate de Marea Adunare Naţională, punîndu-se accentul pe concluziile practice ce decurg de aici pentru organizaţiile de partid. In mod deosebit, comitetul orăşenesc de partid se preocupă de organizaţiile de partid de la Combinatul chimic, Fabrica de geamuri, Fabrica „Hercules“, şantierele de construcţii etc., avînd în vedere importanţa economică a acestor întreprinderi mari. Membrii biroului comitetului orăşenesc de partid, secretarii săi se deplasează cu regularitate în întreprinderi — şi aceasta nu numai cu ocazia şedinţelor sau adunărilor de partid — studiind împreună cu comuniştii diferitele aspecte ale producţiei, stabilind împreună măsurile ce se impun, ajutînd concret ca fiecare organizaţie de partid să-şi îndeplinească misiunea politică pe care o are, atribuţiile conferite de statutul partidului nostru. In urma acestor preocupări şi măsuri, a îmbunătăţirii muncii de partid în ansamblul său, a faptului că organizaţiile de partid analizează periodic realizarea sarcinilor economice şi iau măsurile cele mai potrivite, că se situează în fruntea maselor, mobilizîndu-le, precum şi datorită entuziasmului şi hărniciei colectivelor de muncă, în primele două luni ale anului în oraşul nostru s-au obţinut rezultate lăudabile. Astfel, planul producţiei globale şi marfă pe oraş în lunile ianuarie şi februarie a fost îndeplinit în proporţie de 103,2 şi respectiv, 102,6 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de Fabrica de geamuri, Coperativa Tehnolemn, Cooperativa Prestarea etc. Rezultatele obţinute sunt un bun început şi în ceea ce priveşte realizarea angajamentelor anuale ale întreprinderilor din Tîrnăveni. Vorbind însă de rezultatele bune, nu putem trece cu vederea şi unele lipsuri din activitatea unor organizaţii de partid în privinţa activităţii lor politico-educative in sprijinul realizării sarcinilor economice. Unele organizaţii de bază şi chiar comitete de partid nu urmăresc îndeaproape mersul producţiei, întărirea disciplinei in muncă, nu sesizează la timp eventualele dificultăţi apărute, aşteptînd intervenţia sau recomandări din partea biroului Comitetului orăşenesc de partid. Aşa stau lucrurile la cele trei organizaţii de bază pe schimburi de la secţia Turnata a Fabricii de geamuri, Şantierul 508 construcţii, comitetul de partid de la secţia bicromat a Combinatului chimic, care nu se preocupă cu reducerea consumurilor specifice de materii prime ş. a. Comitetul orăşenesc de partid va acorda şi în continuare o atenţie deosebită perfecţionării stilului şi metodelor întregii munci de partid, pentru ca organele şi organizaţiile de partid să aducă o contribuţie tot mai importantă la realizarea planului de stat pe anul în curs, la crearea premiselor pentru înfăptuirea programului elaborat de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, de făurire a României socialiste multilateral dezvoltate, îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice sIsIs IIIs* S \NI\ s \IsINMIs* SINI I iS is \ \sIsIs sIs I SINIS IsIs* s* N Dumitru Chirteș a fost salariat la Unitatea de exploatare a lemnului din Reghin. La vîrsta de 49 de ani, omul s-a îmbolnăvit. Cu toate eforturile depuse de medici, el n-a reușit să-și recapete puterea de muncă. Datorită acestui lucru, la 20 iunie 1969 a fost încadrat în gradul II de invaliditate, fiind propus pentru pensionare, cu data de 1 iulie 1969. Urma deci ca, completat cu actele necesare, dosarul de pensionare să fie înaintat de către întreprindere Oficiului de pensii, pentru deschiderea dreptului la pensie. Pînă la 30 iunie, Dumitru Chirteş a primit ajutor de boală. Apoi a aşteptat poştaşul pentru a-i înmîna pensia. A aşteptat însă mult şi bine. A aşteptat o lună, două, trei şi poştaşul întîrzia să-i ducă pensia. După cum era şi normal, omul s-a adresat cu plîngere la Oficiul de pensii. Căutînd să se soluţioneze plîngerea, s-a căutat dosarul de pensionare. Dar dosarul ca-n palmă. Nici nu putea să fie, deoarece n-a fost înaintat de cei însărcinaţi. A sosit abia la data de 27 noiembrie 1969, expediat de Uni- Unora a fost nedreptăţit, să plătească vinovaţii! ♦ tatea de exploatare a lemnului din Reghin. Ce înseamnă această întârziere? înseamnă nedreptăţirea unui om, lezarea de drepturile acordate de legile ţării. Este un lucru bine ştiut că, în baza legii, dosarul de pensionare se înaintează oficiului de pensii în termen de maximum 90 de zile de la data desfacerii contractului de muncă ori de la încetarea plăţii ajutorului de boală. Or, Unitatea de exploatare a lemnului a înaintat dosarul, aşa cum am arătat mai sus, omul pierzîndu-şi drepturile pe 5 luni de zile, el primind pensie numai cu începere de la 1 decembrie în joc de 1 iulie. Aşadar, un om a fost nedreptăţit, datorită lipsei de răspundere, a uşurinţei cu care unii salariaţi, in cazul de faţă de la U.E.L. Reghin, se achită de obligaţiile de serviciu. Se pune, pe bună dreptate, întrebarea: cine va despăgubi pe Dumitru Chirteş, cine îi va plăti pensia pe cele 5 luni? Normal şi legal este ca cei care se fac vinovaţi de întîrzierea înaintării dosarului să plătească ! MIHÁLY ALEXANDRU şeful serviciului asigurări sociale şi pensii Reînnoiți-vă abonamentele la ziarul „Steaua roşie" S-a deschis un magazin al adolescenţilor la Tg.-Mureş O altă unitate modernă îmbogăţeşte de la începutul acestei săptămîni municipiul Tîrgu-Mureş, magazinul „Junior“ specializat în desfacerea confecţiilor pentru adolescenţi. La adaptarea unităţii, O.C.L. Produse industriale a urmărit două obiective precise: concentrarea într-un singur loc a întregului sortiment de confecţii pentru adolescenţi, evitîndu-se astfel dispersarea şi fărîmiţarea de pînă acum a fondului de marfă şi înzestrarea unităţii cu mobilier şi Utilaje de tip nou, care să permită practicarea formelor avansate de prezentare şi servire, îndeosebi a expuneriideschise şi accesul cumpărătorilor la libera alegere a mărfurilor dorite, factori ce asigură o folosinţă mai raţională a spaţiului de vînzare şi economie de timp, atît pentru cumpărători cit şi pentru personalul unităţii. O deosebită atenţie s-a acordat asigurării fondului de marfă, ţinîndu-se seama de exigenţele tineretului, care solicită îmbrăcăminte elegantă, în ton cu cerinţele modei actuale. Amintim că magazinul primeşte peste scurt timp 10 serii scurte (a cîte 50 bucăţi) de confecţii pentru tineret executate după ultimele cerinţe ale modei de Cooperativa „Textila Mureş“: pantaloni, sacouri, sarafane din catifea cord şi raglane din tercot. Cadre calificate asigură o de- servire la nivel superior, iar ate-telierul de retuş instalat chiar în incinta magazinului, execută pe loc micile modificări şi călcatul confecţiilor vîndute. Două cabine de probă uşurează alegerea. ION TAUBMAN LUCRĂRI II Vii Dezgropatul şi tăierile Patrimoniul viticol din cooperativele agricole cuprinde o suprafaţă de 4.650 ha, din care 3.800 ha vii pe rod. In vederea obţinerii unor producţii sporite de struguri se impune de urgenţă luarea măsurilor de dezgropare a viţei de vie deoarece pericolul temperaturilor scăzute sub —8 grade C. a trecut. Cu toate că această situaţie este cunoscută şi de practicienii de pe teren, totuşi în cooperativele agricole, mai ales în cele din zona Sighişoarei cum sunt Sîntioana, Viişoara, Gogan, şi altele (care au vie pe zeci de hectare), încă nu s-a trecut la dezgropatul viţei. In acelaşi bazin însă, dar la I.A.S., dezgropatul viilor s-a realizat în proporţie de 80 la sută. Pentru reuşita lucrării recomandarea este ca dezgropatul viţei de vie să se facă în zilele frumoase, cu soare în aşa fel incit viţele să intre în noapte zvîntate. Dezgropatul mai de timpuriu este necesar să fie efectuat deoarece în primul rînd se reduc pierderile la ochii de iarnă care în condiţiile zonei noastre sînt destul de mari. In al doilea rînd se întîrzie pornirea în vegetaţie, (dezmuguritul) şi prin aceasta de multe ori se evită distrugerea mugurilor porniţi, de către brumele tîrzii de primăvară, cum a fost cazul in 1968, şi se evită procesul de clocire a ochilor provocat de excesul de umiditate. In urma verificării condiţiilor de iernare la viţa de vie la C.A.P. Daneş, satul Seleuş, în condiţiile anului 1969 s-a constatat că pierderile de ochi de iarnă au fost la soiul Neuburger pînă la 32 la sută, Riesling italian 16 la sută, Fetească regală şi albă de 37 la sută. In anul acesta însă în zona Ţigmandrului pierderea la ochii de iarnă n-a depăşit procentul de 30 la sută. Imediat după dezgropat se verifică viabilitatea ochilor de iarnă pe fiecare soi şi parcelă. Aceasta se face cu un briceag de altoit bine ascuţit constînd din tăierea ochilor de iarnă pentru a se vedea procentul celor morţi. Numai după ce am făcut aceste operaţiuni se va trece la efectuarea tăierilor care după cum bine se ştie se face în mod diferenţiat. Practica a demonstrat că în domeniul tăierilor şi conducerii coardelor se comit de multe ori greşeli destul de mari. Aceasta se datoreşte pe de o parte faptului că tăierile nu se execută cu atenţie şi se folosesc foarfeci vechi şi neascuţite. Asemenea cazuri se petrec frecvent de ani un şir mai ales la C.A.P. Gogan, Sîntioana, Viişoara. Pe de altă parte nu întotdeauna cooperatorii sunt instruiţi înaintea începerii acestei lucrări, ceea ce face să se lase o încărcătură prea mare la butuc, care necorelată cu agrotehnica aplicată solului duce la epuizarea timpurie a plantaţiei. Pentru a se evita asemenea anomalii este necesar ca încărcătura de ochi la hectar să fie între 160.000—260.000, revenind pe butuc între 30—60 de ochi. Desigur că acest număr se va stabili în funcţie de soi, de fertilitatea solului. Menţionez că tăierile şablon sunt cea mai mare pagubă adusă viticulturii. La tăiere se vor opri pentru rod numai coardele de un an crescute pe lemn de doi ani, acestea fiind acelea care asigură de altfel rodul. Obţinerea unor producţii ridicate mai este determinată şi de alţi factori ca: instalarea sistemului de susţinere şi îngrăşare a plantaţiilor. Fertilizarea este absolut necesară, deoarece după cum se ştie majoritatea viilor noastre sunt amplasate pe terenuri in pantă, cu soluri puternic erodate şi sărace în elemente nutritive. Desigur că acest efort se răsplăteşte prin realizarea unor producţii ridicate de struguri care valorificaţi la preţuri avantajoase, asigură în acelaşi timp o retribuire de bază şi suplimentară corespunzătoare muncii depuse. ing. NICHIFOR OPREAN de la U.J.C.A.P. Mureş ⫧I». JOI, 26 MARTIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Comisarul X şi banda „Panterele albastre". Select: Doi bărbaţi pentru o moarte. Progresul: Visul domnului Gentil. Tineretului: O şansă dintr-o mie. Muncitoresc: Paria. Flacăra: Stelele din Eger (ambele serii). SIGHIŞOARA — Lumina: Prieteni fără grai. LUDUŞ — Flacăra: Femeia îndărătnică. IERNUT — Lumina: Ierburi amare. SARMAŞU — Popular: Expresul colonelului von Ryan. REGHIN — Patria: Via Mala. Victoria: Stelele din Eger (ambele serii). TÎRNĂVENI — Melodia: La nord prin nord-vest. SOVATA — Doina: Oameni împietriţi SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Omul cu ordin de repartiţie. FÎNTÎNELE — Patria: Un glonte pentru general. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Război şi pace, seriile III—IV. Teatru TEATRUL DE STAT (secţia română — ora 20): Muşcata din fereastră. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio — ora 20): Operaţie. Televiziune 17,30 — Emisiune în limba maghiară. Din cuprins: Petrolişti bihoreni. Metamorfoza lutului. Cîntă o formaţie a Casei de cultură din Miercurea Ciuc. 18,05 — Film serial: Oliver Twist; 18,35 — Mult e dulce şi frumoasă. Emisiune de limbă română. 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Muzică distractivă interpretată de violonistul George Carabulea; 19,30 — Prim plan. Acad. Nicolae Teodorescu — decanul facultăţii de matematică-mecanică, Universitatea Bucureşti; 20,00 — Reflector; 20,15 — Stagiune lirică TV. Premera pe ţară: „Geamgiii din Toledo“, operă de Tiberiu Olah; 21,10 — Centenarul lui V. I. Lenin. Trenul spre Revoluţie — film documentar; 22,00 — Telejurnalul de noapte; 22,10 — Actualităţi literare; 22:30 — Avanpremieră; 22:40 — Disc '70 — program prezentat de formația Casei de discuri „Electrecord". Radio Tg.-Mureş VINERI, 27 MARTIE In limba română: 6—6.30. Intîlnire matinală. Muzică: 18—19.30 Cronica actualităţii. Prelucrări de folclor. Pe undele tinereţii: Popas la casa studenţilor din Tg.-Mureş; Viitorii artişti plastici. Vă prezentăm şcoala profesională „Metalul" din Tg.-Mureş. România pe meridianele globului. Cîntă formaţia „Alfa“ din Sovata-Băi. In limba maghiară: 6.30—7: Jurnal de dimineaţă. Cronica economică. Muzică. Din programul zilei: 16.30—18: Cronica actualităţii. Reflecţii pe teme economice. Suita de balet „Mandarinul miraculos“ de Bartók Béla. Studioul femeii: Krupskaia despre Lenin; Sfaturi pentru mame; Noutăţi — modă; Rebus muzical. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 25 martie a. c.: Extragerea I: 42, 26, 36, 30, 35, 20. Fond de premii: 512.500 lei. Extragerea a II-a: 37, 16, 36 15, 42, 29, 27, 26. Fond de premii: 457.803 lei.