Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)
1970-03-26 / nr. 70
Instalaţie pentru vopsirea ciorchinelor de ceară La turnătoria de precizie a întreprinderii „Metalotehnica“ a fost executată şi pusă în funcţiune o instalaţie pentru vopsirea ciorchinelor de ceară. Inovaţia aparţine maistrului Ştefan Laurenţiu, înainte, toate operaţiile necesare vopsirii ciorchinelor, începînd de la introducerea şi scoaterea lor din bazinul cu soluţii, amestecarea vopselelor, agitarea soluţiei se efectuau manual de către lucrători. Noua instalaţie in funcţiune asigură înlocuirea muncii manuale la o serie de operaţii care se repetă des, precum şi creşterea randamentului muncii lucrătorilor. In afară de introducerea în bazin şi scoaterea ciorchinelor pentru uscare toate operaţiile se efectuează automat. Preluind o parte din efortul lucrătorilor instalaţia dă acestora posibilitatea să execute în timpul programului de lucru un volum mai mare de operații, asigurînd creșterea gradului de folosire productivă a timpului de lucru. DUMITRESCU N„ BOICIUC M„ ANDRIANO D. USCAREA LEMNULUI Lucrarea sintetizează experienţa acumulată în domeniul practicii, al cercetării şi proiectării instalaţiilor de uscare a lemnului atît în ţară cît şi în străinătate. In prima parte lucrarea cuprinde bazele teoretice ale uscării, apoi uscarea lemnului la aer, uscarea artificială a cherestelei, instalaţii de uscare, elementele componente ale uscării, tehnologia uscării cherestelei care \tă cuprinde şi tabele cu regimuri de uscare şi controlul uscării, bazele proiectării instalaţiilor de uscare. In continuare lucrarea cuprinde uscarea artificială a altor produse din lemn: furnire, mobilă curbată, fibre de lemn şi aşchii pentru plăci etc. Sunt descrise în încheiere procedee noi de uscare, aparatele şi instalaţiile pentru controlul şi reglarea proceselor de uscare. Lucrarea se adresează specialiştilor din toate sectoarele de prelucrare a lemnului, precum şi din cercetare, proiectare şi învăţămînt. (624 pag., 38 lei). Chiar dacă nu sunt subordonate comerţului, cantinele reprezintă un important sector al alimentaţiei publice, deservind zilnic mii de oameni. In judeţul nostru funcţionează multe cantine, unele în întreprinderile industriale, altele în întreprinderile agricole, şcoli, institute de învăţămînt superior etc. Cum sînt gospodărite aceste cantine? Ce se face şi ce ar trebui să se facă pentru îmbunătăţirea deservirii şi, in primul rînd, pentru asigurarea unor mese consistente, variate şi la preţuri convenabile? Iată întrebări la care am încercat să aflăm răspunsuri cu prilejul anchetei întreprinse zilele trecute prin cîteva cantine. Sîntem la cantina I.M.F. din Tg.Mureş, una din cele mai moderne din judeţ. Aici servesc masa de prînz 1.400—1.500 de persoane. Socotind şi micul dejun şi cina, rezultă că această cantină pregăteşte zilnic, în medie 3.500 de mese. Ni se prezintă meniul pentru masa de prînz din ziua respectivă (14 martie). Sunt două meniuri în fiecare zi, la alegere. S-a pregătit ciorbă de ouă, supă de fasole verde, friptură cu garnitură de orez şi mazăre, şniţel cu usturoi cu pireu de cartofi, iar felul trei, biscuiţi şi compot. Meniul din ziua respectivă conţinea 3.960 de calorii. Ana Ghica, bucătăreasa şefă a cantinei, ne-a declarat că în unele zile masa de prînz are şi 4.000—4.200 de calorii. Da, aici se pregăteşte în fiecare zi mîncare gustoasă, consistentă şi la preţ convenabil. Cu numai 5,25 lei în medie la zi. Iată deci, de ce această cantină în întrecerea ce s-a desfăşurat anul trecut între cantinele studenţeşti din ţară, s-a clasat pe primul loc. Căutăm să aflăm secretul. Deosebit de amabil, tovarăşul Todoran, administratorul cantinei, ne spune că nu există nici un secret. Cantină constituie, după opinia interlocutorului nostru, un cadru care oferă celor ce o administrează un cîmp larg de acţiune, de manifestare a iniţiativei. „Noi, de exemplu, pentru a asigura mese cît mai bogate, variate, consistente, fără a depăşi alocaţia, creştem porci, obţinînd astfel kilogramul de carne cu 23 lei . Din discuţiile purtate cu tovarăşul Todoran aflăm că anul trecut cantina a crescut şi a tăiat 126 de porci, fiecare avînd o greutate de 120 kg. In ianuarie s-au tăiat alţi 52 de porci, cîntărind între 120— 160 kg fiecare. In prezent cantina dispune de 46 de porci, a peste 100 kg fiecare, ei urmînd să fie tăiaţi în perioada următoare. Mai dispune, de asemenea, de 10 scroafe, toate urmînd ca pînă în luna iulie să aibă purcei. Purceii rezultaţi de la scroafe, plus cei 50 de porci în greutate de 60—70 kg fiecare, ce urmează a fi cumpăraţi, vor constitui baza asigurării cărnii pentru anul viitor. — Vreau să subliniez — remarcă tovarăşul Todoran — că noi nu avem gospodărie anexă. Porcii ii creştem pe lingă cantină, fără a dispune de salariaţi in plus. Nu cumpărăm nici furaje pentru porci, li întreţinem şi îi îngrăşăm numai cu resturile de la cantină, pe care le calculăm la 10 bani kilogramul. Pe lingă acestea, folosim cojile rezultate de la curăţarea cartofilor, resturile de la varză şi de la alte verdeţuri. Mai greu este vara, în timpul vacanţei, cind numărul celor care servesc masa la cantină este redus. Dar ne formăm rezerve din timpul iernii, în special pîine uscată. In prezent avem o rezervă de peste 2 tone de pîine uscată. Iată-ne la Şcoala profesională „Nicovala" din Sighişoara. Aflînd că ne interesăm de modul de gospodărire a resurselor şi mijloacelor de care dispune cantina şcolară, tovarăşul Constantin Beldiman, directorul şcolii, ne informează că cei 730 de elevi care iau masa la cantină au la dispoziţie zilnic o hrană gustoasă şi consistentă. „ Ne-am aprovizionat din timp cu legume, fructe, conserve. Aceasta ne permite să asigurăm dimineaţa, la prînz şi seara, un meniu variat şi consistent. N-avem probleme nici la carne. Pe lingă cantităţile de carne pe care le primim prin comerţ, avem o crescătorie de porci proprie. In prezent avem 63 de porci, dintre care 26 la îngrăşat. Practic, nu există zi ca elevii să nu aibă la masă carne de vită sau de porc. — Este rentabilă crescătoria de porci? Nu întîmpinaţi greutăţi în asigurarea furajelor — mai ales în timpul vacanţelor, cînd nu sînt resturi de la bucătărie? — Crescătoria de porci este foarte rentabilă. Un kilogram de carne de porc ne costă cel mult 3—4 lei. Practic, reziduurile de la cantină reprezintă principala noastră sursă furajeră — chiar şi în perioada vacanțelor. E suficient dacă vă spun, de exemplu, că dispunem de o cantitate considerabilă de pîine uscată. Am vizitat crescătoria de porci de pe lîngă cantina şcolii profesionale. Intr-adevăr, din efectivul de 63 de porcine, cel puţin 20—25 au depăşit greutatea de 120—140 kg. Iată un exemplu de bună gospodărire a resurselor, de folosire raţională a mijloacelor alocate pentru hrana elevilor. La cantina Şcolii de mecanici agricoli din aceeaşi localitate, servesc masa, de trei ori pe zi, 180 de elevi. întrebările pe care le-am adresat administratorului Ioan Nagy privind buna gospodărire a cantinei l-au cam încurcat. Noroc cu tovarăşa directoare adjunctă, o femeie energică, descurcăreaţă care completa „intervalele" de tăcere ale administratorului. Mina bunului gospodar se vede de la o poştă. Aici însă buna gospodărire cam lasă de dorit. Elocvent este faptul că faţă de celelalte cantine pe care le-am vizitat, costul mesei la această şcoală se ridică la 10,75 lei, cu toate că meniurile sunt mai sărace. Este şi normal. Administratorii de la celelalte cantine şcolare, buni gospodari, cresc un număr mare de porci, pe care îi hrănesc cu rămăşiţele menajere, obţinînd carnea de porc la un preţ foarte redus. „Cu resturile menajere de la cantină, ne spunea tovarăşul administrator, hrănim cei trei porci pe care-i avem". Dar cu trei porci poţi hrăni oare 180 de tineri un an de zile? La asta nu s-a gîndit administratorul, pentru că s-a obişnuit să ia carne din comerţ, fără bătaie de cap. La cantina Consiliului popular din Sighişoara toate meniurile sunt cu carne. In luna martie, numai în ziua de 12 s-a servit salam. Trebuie să remarcăm însă şi faptul că responsabilul cantinei, tov. Ionuţ Vasile, este un om descurcăreţ. Cu toate acestea şi la cantina pe care o conduce mai sînt unele lucruri de făcut în ceea ce priveşte aarv vizionarea cu carne. Cei tre porci, buni de tăiat, avînd o medie 170 kg fiecare, de care dispune cantina, nu pot satisface cerinţele celor 400 de abonaţi decît pe o perioadă foarte scurtă. Ceilalţi 10 purceluşi de circa 30 kg fiecare, trebuie să mai crească. Peste 3—4 luni vor fi şi ei buni de sacrificat. Pînă atunci însă . .. Ce e drept, nu sînt create nici condiţiile necesare pentru creşterea unui număr mai mare de porcine. Deocamdată! Am fost informaţi că pe un teren aparţinînd Consiliului popular Sighişoara, un particular şi-a înjghebat o crescătorie. Anual îngraşă 100 de porci. Oare administraţia cantinei consiliului popular n-ar putea organiza o îngrăşătorie? Credem că responsabilul Ionuţ Vasile este bine să se gîndească la cantităţile de carne pe care le ia din comerţ, în loc să dispună de ele din gospodăria cantinei. Organele locale ne-au asigurat că se vor lua măsurile necesare. Aşteptăm să vedem rezultatele, dar nu prea tîrziu... La Şcoala profesională de mecanici agricoli din Dumbrăvioara am aflat că, în ciuda greutăţilor ivite în cursul anului trecut, cantina a fost bine aprovizionată cu legume, fructe, conserve. Pînă în prezent, cei peste 250 de elevi care iau mica cantină, au avut la dispoziție, săcăminal, 56 kg carne de vită preluată de la organizaţiile comerciale, precum şi „resursele proprii" ale cantinei. — De la 15 septembrie 1969, ne spune inginerul Emil Ungureanu, directorul şcolii, am tăiat 25 porci proveniţi de la mica noastră crescătorie de porcine. Din păcate, în momentul de faţă, deşi avem 50 de porci, nu putem sacrifica nici unul. Doar 18 au ajuns la 70—90 kg, ceilalţi sunt mai mici. Pentru a putea face faţă, va trebui să ingrăşăm cel puţin 60 de porci anual. Posibilităţi avem. Va trebui să folosim mai raţional reziduurile menajere, precum şi resursele de furaje provenite de la lotul nostru şcolar. Aproximativ 300 de elevi iau masa, de trei ori pe zi, şi la cantina Şcolii profesionale de chimie din Tîrnăveni, împreună cu tovarăşii Teodor Blenche, directorul şcolii, şi administratorul Bartu, am vizitat noua sală de mese — curată, spaţioasă — tocmai cînd elevii se pregăteau să ia cina. Ne-am interesat de sursele de aprovizionare cu carne, mai ales cu carne de porc. — In această săptămînă, ne informează administratorul, am primit 152 de kg carne de vită. In general, aproape zilnic asigurăm carne. Avem un meniu destul de variat. Ne interesăm de sursele de aprovizionare cu carne, dacă au posibilităţi şi resurse proprii de a oferi mai frecvent elevilor carne de porc, la un preţ mai redus decît cel din comerţ. — N-avem crescătorie de porci, ne spune administratorul. Reziduurile menajere le-am valorificat prin crescătoria de porci aparţinătoare de cantina combinatului chimic. De la această crescătorie nu am primit, pînă in prezent, nici un porc. Ce-i drept, ni s-a promis că vom primi — dacă vom avea nevoie — o anumită cantitate de carne de la crescătoria combinatului. — N-ar fi mai bine dacă ați valorifica, direct, reziduurile de la cantină printr-o crescătorie proprie? — Ne-am şi gîndit la asta. în orice caz, ne-ar trebui, anual, cel puţin 25 de porci, ne spune directorul şcolii. Cred că vom organiza creşterea porcilor, pe lingă cantină, cit mai curînd posibil. . . Prea greu se gîndesc administratorii, prea greu acţionează conducerile. Raidul nostru prin cîteva cantine a scos în evidenţă cît se poate de clar că acolo unde administratorii sînt buni gospodari se pot asigura meniuri variate, mîncăruri gustoase şi consistente, la un preţ acceptabil. Considerăm că experienţa pozitivă a cantinelor fruntaşe va trebui să fie generalizată, potrivit condiţiilor specifice din fiecare unitate, şi la cantinele obişnuite să primească totul „de-a gata"; este vorba, mai ales, de valorificarea superioară a reziduurilor menajere în cadrul unor îngrăşătorii de porci proprii, ceea ce creează posibilităţi multiple pentru pregătirea unor meniuri variate, gustoase şi ieftine. In unele cantine, după cum a reieşit cu prilejul raidului nostru, spiritul gospodăresc ... s-a cam atrofiat. Desigur, a creşte porci pe lîngă cantină presupune griji şi răspunderi în plus, dar avantajele — mai ales posibilitatea de a servi mai frecvent carne proaspătă, în cantităţi şi la preţuri convenabile — compensează înzecit aceste griji şi eforturi suplimentare. Practic, ancheta noastră, observaţiile critice pe care le-am făcut, trebuie considerate ca o invitaţie pentru mai buna gospodărire a multiplelor posibilităţi de care dispun cantinele din judeţul nostru, în vederea îmbunătăţirii deservirii celor ce iau masa la ele. Nu, administratorii să nu aştepte să li se servească totul pe tavă, din comerţ. Este necesar să depună muncă pentru înjghebarea unor crescătorii pe lîngă cantinele cu condiţii favorabile. P. POPȘOR ŞT. NECANIICHI T. TĂNASESCU Raid-anchetă prin cantine Femeia, cetăţeancă, şefie, mamă Luni, 23 martie, Clubul de la I.R.U.M. din Reghin a găzduit o reuşită seară tematică, sugestiv intitulată: „ Femeia, cetâţeancă, soţie, mamă". Organizată de Comitetul orăşenesc al femeilor în colaborare cu Casa de cultură, seara tematică a cuprins un jurnal vorbit, un recital de poezie şi un film documentar. In cadrul jurnalului vorbit, tova- răşa Gălpar Susana, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, a prezentat un articol de fond cu- ‘ prinzind o sinteză a temei manifestării. Profesoara Elena Pescaru a vorbit în reportajul său, despre participarea entuziastă a femeilor la înfrumuseţarea oraşului, iar educatoarea Olga Curticăpeanu a prezentat patru portrete de femei fruntaşe. Jurnalul vorbit a mai cuprins o anchetă realizată în rindurile femeilor muncitoare din cîteva întreprinderi şi o rubrică de satiră şi umor. Manifestarea s-a bucurat de aprecierea unanimă a celor peste 200 de participante. AUREL LUPU O nouă lucrare importantă la Combinatul siderurgic din Galaţi Pe şantierul laminorului de benzi la cald, de pe platforma Combinatului siderurgic din Galaţi, au început lucrările la primul cuptor cu propulsie, care, datorită capacităţii sale va fi cel mai mare agregat de acest fel din ţară. Cuptorul este prevăzut cu vatră mobilă, automat dirijată, în funcţie de regimul tehnologic programat, cu sistem de încălzire care asigură o distribuţie uniformă a căldurii, cu mijloace moderne de apropiere şi preluare a materiilor prime. Paralel, aici se lucrează la montarea cajelor de laminare a căilor de role şi instalaţiilor electrice de comandă şi control. Potrivit proiectului, laminorul va intra în funcţiune anul viitor. (Agerpres) ŞTIRI SPORTIVE MÜNCHEN 25 (Agerpres). Se confirmă că partida de fotbal dintre selecţionatele R.F. a Germaniei şi României (programată la 8 aprilie la Stuttgart) va fi condusă de cunoscutul arbitru maghiar Gyula Emsberger. După cum se ştie, Emsberger face parte dintre cei 30 de arbitri selecţionaţi pentru a conduce meciurile turneului final al campionatului mondial din Mexic. BELGHAD 25 (Agerpres). 108 de concurenţi din 10 ţări europene şi-au disputat întîietatea în concursul internaţional de sărituri desfăşurat pe trambulina de la Planica (Iugoslavia). Victoria a revenit sportivului sovietic Smirnov, care a totalizat 228,6 puncte (90,5 şi 91 m), urmat de compatriotul său Ivanikov — 226,3 puncte, Bachler (Austria) — 219,4 puncte şi Raska (Cehoslovacia) — 213,4 puncte, LISABONA 25 (Agerpres). — In ziua a doua a turneului internaţional de handbal masculin (tineret) dotat cu „Cupa ţărilor latine“ de la Lisabona, echipa Franţei a învins cu scorul de 17—16 (9—8) selecţionata Spaniei. Intr-un alt joc, reprezentativa Portugaliei a dispus cu 22—15 (12—9) de formaţia Marocului. CARACAS 25 (Agerpres). — La Caracas, în cadrul „Cupei Davis“ (zona americană), echipa Braziliei a învins cu scorul de 4—1 selecţionata Venezuelei. In urma acestei victorii, tenismanii brazilieni s-au calificat pentru turul următor al competiţiei. BELGRAD 25 (Agerpres). — Numai două partide s-au încheiat în runda a 13-a a turneului internaţional feminin de şah de la Belgrad. Gaprindaşvili (cu piesele albe) a cîştigat în 45 de mutări la Ferrer, iar Malipetrova a remizat cu Katia Jovanovici. In clasament continuă să conducă Gaprindaşvili (U.R.S.S.) cu 10 puncte (2) şi două partide întrerupte. Alexandra Nicolau ocupă locul cinci cu 6,5 puncte şi o partidă întreruptă, iar Elisabeta Polihroniade se află pe locul nouă cu 5,5 puncte şi două partide întrerupte. LONDRA 25 (Agerpres). O performanţă aproape unică în analele boxului britanic a realizat Henry Cooper care, la vîrsta de 36 de ani, a recucerit titlul de campion naţional la categoria grea, dispunînd la puncte în 15 reprize de Jack Bodell, mai tînăr cu zece ani decît el. Cooper, de mai multe ori campion al ţării sale şi campion european în 1968, boxează de aproape 17 ani ca profesionist. STOCKHOLM 25 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia TASS, Congresul Ligii Internaţionale de hochei pe gheaţă, întrunită la Stockholm, a hotărît ca întrecerile campionatului mondial de hochei pe gheaţă din anul 1973 să se desfăşoare la Moscova. Dreptul de a organiza campionatele lumii în anul 1974 a fost acordat Finlandei. De asemenea, s-a stabilit ca în anul 1972, în afara turneului olimpic de la Sapporo, să se organizeze campionatele european şi mondial în Cehoslovacia. După cum se ştie în 1971 campionatul mondial de hochei pe gheaţă (grupele A şi B) va avea loc în Elveţia. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 ! De-a lungul drumului de fier, ochiul ceferistului este treaz; veghează la siguranţa circulaţiei trenurilor. Mulţi, foarte mulţi feroviari sunt pătrunşi de simţul datoriei, stînd de strajă la „glasul roţilor de tren", la cabinele macazelor, în faţa barierelor, în biroul de mişcare, la pupitrul de comandă al L.D.E., la buna funcţionare a mijloacelor de telecomunicaţie şi de semnalizare. Zeci şi sute de feroviari — de diverse funcţii din exploatare — prin munca lor atentă, devotată, sunt exemple de vigilenţă. La secţia de electrificare, centralizare şi telecomandă (E.C.T. 4) din Tîrgu- Mureş există numeroşi ceferişti care înţeleg această datorie a lor. Exemplul lor constituie astfel un permanent izvor de conduită pentru ceilalţi şi îndeosebi pentru tinerii feroviari. Dar pentru a-i cunoaşte mai bine pe feroviarii ecotişti, să poposim în mijlocul lor. Pe inginerul Teodor Moldovan, şeful secţiei E.C.T. 4, l-am găsit în biroul său gata de plecare pe teren. Deşi grăbit de cerinţele producţiei care-i reclamau prezenţa în zeci de locuri, amabil ca întotdeauna, ne-a vorbit cu entuziasmul caracteristic ceferiştilor, despre blocul de linie automat, despre staţii electromecanic, despre comunicaţii dispecer cu regulatoare de circulaţie şi despre rezultatele bune obţinute de către colectivul secţiei pe care-l conduce cu multă competenţă de aproape două decenii. — Cîmpul de lucru al secţiei noastre — ne spune interlocutorul — este larg. El se întinde pe o rază de cîteva sute de kilometri. (Războieni—Ciceu, Tîrgu-Mureş— Praid, Tîrgu-Mureş — Band — Lechinţa, Luduş—Măgheruş—Şieu). Secţia noastră are 3 sectoare de bază: T.T.R., S.C.B. şi E.L.F. Primele două îşi au sediul în localităţile Tirgu-Mureş, Luduş şi Gheorghieni, iar sectorul E.L.F. la Tîrgu- Mureş. Obiectivul principal al unităţii noastre este: asigurarea funcţionării în condiţii tehnice, instrucţionale, fără întrerupere, a instalaţiilor de semnalizare, a instalaţiilor telefonice C.F.R. şi a iluminatului din staţii, haite şi cantoane. Calitatea muncii, pentru noi, constituie obiectivul nr. 1.O defecţiune,cit de mică la un semnal sau la o instalaţie de manipulare a macareilor, poate duce la o catastrofă de cale ferată. Tocmai de aceea, oamenii secţiei, electromecanici, montatori, liniori, electricieni, lăcătuşi etc., indiferent de condiţiile anotimpurilor din timpul anului, veghează permanent la siguranţa transportului feroviar. Dovedind aceste calităţi, în anul 1969 colectivul nostru a asigurat o bună funcţionare a instalaţiilor E.C.T., fără nici o defecţiune care să fi pus în pericol circulaţia trenurilor. Numărul deranjamentelor apărute din alte cauze, faţă de anul precedent, a fost redus cu 26 la sută, iar durata medie de restabilire, cu 15 la sută. Pe lingă sarcinile de plan, au fost executate numeroase lucrări de investiţii şi R. K din staţiile Izvorul Oltului, Voşlobeni, Sovata-Băi, Reghin, Tîrgu-Mureş. Din resurse locale s-au realizat numeroase instalaţii, circuite telefonice, recentralizări de macaze, în total peste 50 de lucrări, realizîndu-se economii în valoare de 658.000 de lei. Ceea ce am obţinut pînă acum se datoreşte întregului colectiv şi in primul rînd dorinţei fiecăruia ca secţia noastră să se menţină printre unităţile E.C.T. fruntaşe de pe regionala C.F.R. Braşov. Graficele întrecerii au avut rolul unui adevărat barometru, sensibil la cele mai mici schimbări în rezultatele activităţii pe fiecare loc de muncă. Au fost declaraţi un număr mare de fruntaşi în întrecerea socialistă. Intre aceştia se numără: Gheorghe Şipoş, electromecanic, declarat fruntaş în întrecere cinci ani consecutiv, pe pieptul căruia străluceşte de multă vreme insigna „Merit ceferist", Ştefan şi Nicolae Frăteanu, şef de sector T.T.R., şi respectiv electromecanic, Alecu Bocăneală, Simion Bahmacenco, Nicolae Şuş, Ştefan Szăcs, Radu Ionel Marcu, Ioan Olteanu, electromecanici; loan Moraru, Francisc Berekméri, şefi de sectoare E.L.F. şi respectiv S.C.B . Arpad Puskas şi Geza Soos, electricieni şi lista ar mai putea continua .. . Pentru a afla şi alte amănunte in ceea ce priveşte activitatea secţiei, tov. Moldovan ne invită să vizităm sectoarele T.T.R. şi S.C.R., precizînd totodată că oamenii îşi desfăşoară activitatea prin staţii, halte şi cantoane, sau de-a lungul liniei ferate şi rareori se află la reşedinţa sectorului . . . SEMAFORUL INDICA CULOAREA VERDE începem călătoria. Trecem de staţiile Reghin, Deda, Topliţa şi ajungem la Gheorghieni. Coborîm. La sectorul S.C.B. nimeni. Dăm o raită prin staţie. Urmărim cum Funcţionează instalaţiile E.C.T. Nimic deosebit. La cabina 1, în mijlocul oamenilor, l-am întîlnit pe Ioan Rusu, şeful sectorului S.C.B., verificînd funcţionarea macazelor. — Munca noastră nu e tocmai uşoară. Complexitatea aparatelor de semnalizare şi de centralizare electromecanice impune colectivului nostru un înalt simţ al datoriei şi o conştiinciozitate profesională deosebită. Avem însă oameni de nădejde, ca Fülöp Iosif, Kastel Martin, Cîmpean Gheorghe, Szaibert Nicolae şi alţii, care se achită cu cinste de sarcinile încredinţate. Anul trecut am reuşit să executăm pe lingă sarcinile de serviciu şi o serie de lucrări peste plaţ. Este vorba de montarea a 4 bariere în staţia Izvorul Oltului a două macaze în staţia Topliţa etc., realizînd o economie de circa 28.000 lei. Ne continuăm drumul spre casă: Topliţa, Deda, Reghin şi Tg.-Mureş. Din fuga trenului urmărim cum funcţionează aparatele E.C.T. din staţii: semafoarele de intrare, semafoarele de ieşire, semnalele prevestitoare, starea iluminatului electric şi starea traseului de telecomunicaţii. Toate instalaţiile au funcţionat normal. NERVUL TELECOMUNICAŢIILOR FEROVIARE Zăbovim cîteva ore şi la sectorul T.T.R. Tîrgu-Mureş. De la Ştefan Frăteanu, şef de sector, am aflat multe lucruri interesante. In anul trecut, colectivul de aici a executat o serie de lucrări. Printre acestea se numără întinderea unei linii telefonice înzestrată cu telefoane descentralizate, cu ajutorul cărora se poate vorbi de pe oricare punct al căii ferate. Pe distanţa Tîrgu- Mureş—Praid s-a dat în exploatare o altă linie telefonică R. C. cu posturi. In cadrul lucrărilor pe care le execută, secţia — intervine ing. Augustin Ungur, şef adjunct al secţiei, are tangenţă cu toate celelalte unităţi a ramurilor de cale ferată. Şi este absolut necesară o strînsă colaborare între reorganizarea limitelor de funcţionare a regulatoarelor de circulaţie din complexul Tîrgu-Mureş. Astfel secţia noastră, înţelegînd greutăţile ramurei mişcare, a făcut o redistribuire a reţelei de regulatoare de circulaţie pentru ca munca operatorilor R. C. să fie proporţională şi cu perioade suficiente pentru urmărirea îndeaproape a fiecărui tren din graficul de circulaţie. Vizităm instalaţiile E.C.T. Intr-o sală găsim pe mai multe rame o sumedenie de fire , cu ajutorul cărora se realizează dirijarea atît a circulaţiei trenurilor cît şi a convorbirilor telefonice. Ceva mai încolo se află centrala telefonică automată, cu aproape 300 de numere. Aici îşi desfăşoară activitatea electromecanicul Alecu Bocăneală, care supraveghează şi îndrumă întreaga activitateprivind folosirea instalaţiilor telefonice. Din apropiere auzim vocea telefonistei Marcela Mihăilescu, şefă de tură, pe care am surprins-o în panou . . . Intercepţia a fost scurtă, legătura cu abonatul făcîndu-se imediat, specific muncii de la C.F.R. în ramura de telecomunicaţii, unde fiecare minut este preţios. Simţul datoriei care caracterizează munca ceferiştilor constituie o garanţie a desfăşurării circulaţiei în condiţii de deplină siguranţă. SIMION POPA