Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)

1970-03-26 / nr. 70

/ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiu­nii a patra a celei de-a şasea le­gislaturi a Marii Adunări Naţiona­le. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie eloc­ventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialişti în di­verse domenii au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea ac­tivităţii economice în vederea va­lorificării într-o măsură şi mai ma­re a resurselor materiale şi umane ale ţării. In actuala sesiune, depu­taţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii ex­terne promovate de Republica So­cialistă România. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii econo­mice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi în ţara noas­tră. Se aflau, de asemenea, nume­roşi corespondenţi ai presei străi­ne. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Ra­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănula­­che, Constantin Dragan, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Manea Mănes­­cu, Dumitru Popa, Dumitru Popes­­cu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vilcu. In loja din stingă se aflau mem­brii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschi­se de tovarăşul Ştefan Voitec, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a a­­doptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socia­liste de stat. 2. Proiectul Legii privind organi­zarea şi controlul calităţii produ­selor. 3. Proiectul de Lege privind re­gimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea inter­naţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, de­putatul Petre Lupu, ministrul mun­cii, a prezentat Expunerea la Pro­iectul Legii organizării şi discipli­nei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat in preala­bil în presă şi amplu dezbătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănă­tate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la dis­cuţia generală. Au luat cuvintul deputaţii: Ştefan Bobeş, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean­­ Neamţ al P.C.R., preşedintele Con­siliului popular judeţean, Gheor­ghe Stoica, maistru la Uzina meca­nică „Muscel" din judeţul Argeş, Vasile Ardeleanu, directorul Sche­lei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubornyi, secretar al Comitetului judeţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor, Veronica Ar­delean, director al Fabricii de anti­biotice din Iaşi, Marin Tudoran, di­rectorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Con­stanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăţi­rea" din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele cooperativei agricole de producţie din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului judeţean­­ Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările in şedinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineaţa. Comisiile juridică: pentru indus­trie, construcţii şi transporturi; pen­tru sănătate, muncă şi asigurări sociale; pentru consiliile populare şi administraţia de stat, pentru în­­văţămînt, ştiinţă şi cultură s-au în­trunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a se­siunii. (Agerpres) de bază ale noului sistem de sectorul circulaţiei In sectorul circulaţiei mărfuri­lor, ca de altfel în toate sectoa­rele de activitate, se experimen­tează noul sistem de salarizare. Elementele de bază ale noului sistem de salarizare în comerţ se deosebesc de cele ale sistemului anterior prin conţinutul lor şi prin direcţia lor mobilizatoare. Astfel, crescind rolul salariului tarifar ca element determinant al salariului total, este stimulată ridicarea nivelului de calificare profesională, iar obţinerea aces­tui deziderat înseamnă în primul rînd o temeinică cunoaştere a fondului de marfă, o capacitate autoritară de recepţie calitativă şi o permanentă şi atentă studie­re a cererii de consum sub tri­pla ei manifestare, satisfăcută, în formare şi nesatisfăcută. Sporul de vechime, cointere­­sînd continuitatea în acelaşi loc de muncă, în particularităţile a­­cestui sector apare ca element de importanţă sporită, facilitînd di­rect cunoaşterea de către lucră­torul din comerţ a clientelei sta-CORNEL CEUCA directorul Direcţiei comerciale judeţene bilite, dimensionarea sortimen­tală a ofertei de mărfuri în funcţie de nevoile acestei clien­tele, adaptarea suplă a acestei oferte la cerinţele excepţionale şi, în final, la stabilirea unor re­laţii de conlucrare vînzător­­client, în aşa fel, încît actul de aprovizionare să poată exprima un aspect important al însăşi democratismului societăţii noas­tre. In noul sistem, începînd cu ca­drele de conducere, cu corpul de tehnicieni-merceologi, şi termi­­nînd cu lucrătorii din reţea, tot colectivul unei întreprinderi sau organizaţii comerciale este an­trenat — cointeresat în sporirea fondului de marfă, diversificarea serviciilor, activizarea stocurilor, sporirea vitezei de circulaţie etc. Ne permitem să evidenţiem deja unele rezultate foarte sem­nificative din prima lună de a­plicare a noului sistem. Astfel,­­ cu toate greutăţile existente în­­ anumite direcţii de organizare a­­ fondului de marfă alimentar, la­­ O.C.L. Alimentara din Tg.-Mu-­­­reş volumul desfacerilor a cres- | cut în februarie 1970 faţă de a- a ceeași perioadă a anului 1969 cu­­ 11,4 la sută. In cadrul preocupă- ' rilor pentru o mai bună apro- I vizionare, ca urmare a mobiliză- 9 rii fiecărui factor responsabil, ■ atît de la furnizori cît şi de la­­ această organizaţie, au fost gă­­site soluţii de antrenare a unui­­ volum de mărfuri suplimentar­e tocmai la produsele de bază. jj Treptele şi gradaţiile de salari- i zare stimulează lucrătorii din co- ■ merţ în obţinerea unor rezultate it cît mai bune în muncă. Acest ■ aspect este deosebit de impor- I tant întrucît în specificul secto- | rului circulaţiei mărfurilor func- "­ţia de bază este aceea de vînză- | tor, respectiv ospătar. Plusul de adeziune, solicitudine şi respect , (Continuare în pag. a 2-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ I­TEAUA ROȘIE 4 pagini 30 de bani Anul XXII. Nr. 70 (3.735) Joi, 26 martie 1970 Cu planul trimestrial îndeplinit Colectivul Fabricii de gea­muri din Tirnăveni a anunţat îndeplinirea, în ziua de 24 martie, a sarcinilor planului producţiei globale pe primul trimestru al acestui an. Pînă la finele lunii se preconizează o producţie suplimentară în valoare de 2,3 milioane lei re­­prezentînd peste 200.000 m­p geam tras şi 700.000 butelii de sticle. îndeplinirea înainte de ter­men a sarcinilor planului pro­ducţiei globale pe primul tri­mestru s-a anunţat şi de către colectivul întreprinderii de industrie locală din Tirnăveni,s Vremea Cea mai scăzută temperatu­ră înregistrată la Tg.-Mureș în cursul zilei de ieri a fost de 4 grade; la ora 12, temperatura era de 14 grade. TIMPUL PROBABIL: Vre­mea în general frumoasă și călduroasă, izolat averse slabe de ploaie. Temperaturile mini­me vor fi cuprinse între 3—10 grade, maximele între 13—20 de grade. Vînt slab pînă la potrivit din nord. Dimineața ceață locală. REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI MURES COMITETUL EXECUTIV DECIZIA Nr. 137/1970 Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş, In temeiul dispoziţiilor art. 23, aliniat 2, şi art. 47 din Legea nr. 57/1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, decide: Articol unic. — Se convoacă Consiliul popular al judeţului Mureş în cea de-a V-a sesiune ordinară, la data de 31 martie 1970, ora 9, în sala de şedinţe din Tirgu-Mureş, strada Lungă nr. 91, cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular jude­ţean privind măsurile luate pentru asigurarea asistenţei medicale a populaţiei din judeţ. Coraportul comisiei permanente pentru învăţămînt, cultură, sănătate, asistenţă socială şi sport. 2. Darea de seamă a procurorului şef al Procuraturii judeţene Mureş, privitor la activitatea desfăşurată în anul 1969, Tîrgu-Mureş, la 20 martie 1970. Preşedinte, Secretar, NICOLAE VEREŞ AUREL TERO Sarcinile economice mari pe care le avem de realizat în acest an, im­pun cu necesitate — aşa cum subli­nia plenara C.C. al P.C.R. din de­cembrie anul trecut — ca organele şi organizaţiile de partid să-şi în­drepte toate eforturile spre soluţio­narea problemelor majore de care depinde îndeplinirea ritmică a pla­nului de stat la toţi indicatorii, creş­terea gradului de utilizare a maşini­lor, utilajelor, instalaţiilor şi mij­loacelor de transport, asigurarea la timp a aprovizionării tehnico-mate­­riale, sporirea productivităţii, redu­cerea preţului de cost, a consumuri­lor specifice de materii prime şi ma­teriale, folosirea completă a timpu­lui de lucru. Cu alte cuvinte, munca de partid trebuie să fie îndreptată spre ceea ce este de primă importanţă,­­ în­deplinirea şi depăşirea planului de stat. Ţinînd cont de acest obiectiv, Co­mitetul orăşenesc de partid Tîrnă­­veni a depus eforturi pentru cunoaş­terea cît mai temeinică a complexe­lor sarcini ce revin organului nostru din acest ultim an al cincinalului, ţinînd cont şi de învăţămintele ce decurg din felul cum s-a desfăşurat activitatea economică în anul 1969. In acest an, unităţile economice din oraşul Tirnăveni, vor ajunge la o producţie industrială globală, cu a­­proape 400.000.000 lei mai mare fa­ţă de 1969. Vom realiza cu 31,3 la sută mai multă producţie marfă, din care 27,3 la sută destinată exportu­lui, vor fi date în funcţiune obiecti­ve industriale noi, iar altele, al că­ror debut a fost făcut în anul 1969, (cuptorul 5 carbid, instalaţia de bi­cromat de sodiu din Combinatul chimic, Uzina a IlI-a de geam tras de la Fabrica de geamuri) vor tre­bui să producă la întreaga capacita­te. Sarcinile economice au fost larg dezbătute în şedinţele şi adunările organelor şi organizaţiilor de par­tid, în adunările generale ale sala­riaţilor, iar Biroul Comitetului oră­şenesc de partid, ajutat de comisia economică, a analizat în mod deta­liat cu conducerea fiecărei între­prinderi, toate problemele pe care le ridică planul pe 1970, astfel ca de la început să putem orienta efortu­rile organizaţiilor de partid spre ceea ce este de prim ordin, fiind ferm hotărîţi ca neajunsurile care s-au făcut simţite în anul trecut, să nu se mai repete. Despre ce anume este vorba? Combinatul chimic, In­treprinderea de industrie locală, Şantierul 508 construcţii au avut în cursul anului precedent perioade în care nu au realizat în mod rit­mic şi la toţi indicatorii planul de producţie, datorită faptului că con­ducerile acestor întreprinderi „au tras semnalul de alarmă"­ abia după ce apăruseră fenomenele negative. Aceste aspecte negative din unele întreprinderi şi şantiere de construc­ţii au determinat întărirea prezenţei şi rolului comitetului orăşenesc de partid în conducerea economiei. Da­că ne-am limita însă numai la atît, la creşterea rolului comitetului oră­şenesc — ceea ce e fără îndoială un lucru bun şi necesar — n-am face încă tot ce trebuie. De aceea, avînd în vedere necesitatea obiectivă a creşterii rolului conducător al par­tidului în raport direct cu mersul nostru înainte, ne străduim ca prin­­tr-un ajutor calificat, concret şi la timp acordat, să determinăm toate organizaţiile de partid de pe raza oraşului să înţeleagă această necesi­tate şi să o realizeze în activitatea lor zilnică. Adică, fiind vorba în ma­terialul de faţă de probleme econo­mice, să urmărească îndeplinirea sarcinilor — dar nu indiferent cum ci pe baza unei economicităţi ridica­te — şi de la caz la caz, să intervi­nă în analiza unor situaţii şi elabo­rarea unor soluţii adecvate. Cred că nu e greşit să reamintim din nou că pe baza sarcinilor trasate de Plena­ra C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, organele şi organizaţiile de partid, fiecare comunist, poartă răs­punderea pentru modul cum se des­făşoară activitatea în cadrul unită­ţilor în care lucrează. De aceea, pe lingă preocuparea de a dezbate cu toţi comuniştii, cu întreaga masă a sa­lariaţilor a sarcinilor economice ale anului 1970, am adăugat-o pe aceea a sporirii exigenţei şi răspunderii tuturor comuniştilor şi cu atît mai mult a cadrelor de conducere, de la toate nivelele, cărora le revine sau­ (Continuare in peg. a 2-a) îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice - preocupare principală a organizaţiilor de partid BALLAI ARPAD, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Tirnăveni Sticlarii şi faianţarii sighişoreni au primit steagul roşu acordat celor mai buni Citim pe feţele acestor oameni, faianţari şi sticlari, muncitor ori in­giner, maistru sau economist, satis­facţia deplină ce o trăim toţi după o muncă asiduă, nu cu puţine greu­tăţi şi incertitudini, dar cu atît mai valoroasă cu cît ea se soldează cu realizări pe măsura efortului. Şi, activitatea din anul trecut a colec­tivului COMBINATULUI DE STI­CLA ŞI FAIANŢĂ DIN SIGHIŞOA­RA a fost apreciată ca pozitivă, decernîndu-i-se steagul roşu şi di­ploma de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe anul 1969. La festivitatea de înmînare a înaltei distincţii au luat parte to­varăşii Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid, Va­ier Giurgiu, prim-secretar al comi­tetului municipal de partid Sighi­şoara, ing. Dorel Stinghe, director general în minister, Maga Alexan­dru, secretar al Uniunii sindicate­lor pe ramură, Gheorghe Parajdi, secretar al Comitetului judeţean al sindicatelor. Realizările sînt într-adevăr deo­sebit de semnificative. Şi, oricît de lapidar ni se pare uneori graiul cifrelor, ele reflectă pe alt plan lupta cu timpul, preocuparea pentru constrîngarea consumurilor la limi­tele minime, respectarea tehnologiei de fabricaţie, dorinţa de a realiza produse care să ducă departe faima pricepuţilor lucrători sighişoreni. Faianţară au livrat în anul trecut peste 24 milioane bucăţi articole de faianţă menaj şi decorative, ceea ce a permis încadrarea încă din pri­mul an în parametrii proiectaţi la noile obiective date în folosinţă. Numai în anul trecut la această secţie au fost introduse în producţie 30 de sortimente noi. Antrenaţi în întrecerea dintre fabrici, secţii şi sectoare, nici sticlarii nu s-au lăsat mai prejos, realizînd peste plan 130 milioane bucăţi sticle şi borcane pentru conserve. Activitatea secto­rului mecanic, energetic şi termo­­tehnic se poate aprecia mai puţin în cifre, totuşi ea se concretizează în menţinerea în stare de funcţio­nare a tuturor utilajelor, instalaţii­lor şi aparatelor de măsură şi con­trol. Articolele de faianţă menaj,­­ în­deosebi, se bucură azi de aprecie­rea unanimă a beneficiarilor interni şi externi. In anul trecut, pe pieţele a peste 14 ţări — unele cu vechi tradiţii în prelucrarea ceramicii __ s-au livrat cu 30 la sută mai multe produse decit era planificat. Este o cifră care semnifică fără îndoială, înaltul grad de execuţie, talentul şi valenţele artistice ale acestui co­lectiv. La fabrica de sticlă plănul de export a fost depăşit, de aseme­nea, cu peste 8,8 milioane bucăţi. Iată doar cîteva din cifrele care atestă convingător că bilanţul pozi­tiv al anului trecut este rezultatul firesc al unei activităţi desfăşurată cu rîvnă şi pasiune de toţi salaria­ţii combinatului. Iată criteriile, tot atît de convingătoare, care au de­terminat acordarea înaltei distincţii de întreprindere fruntaşă pe ramu­ră în întrecerea socialistă. Şi nu mai puţin semnificativ este faptul că toţi cei care au luat cu­vintul la adunarea festivă prilejuită de acest eveniment, după ce au ară­tat că locul cîştigat vine să încunu­neze munca tuturor, au subliniat că întregul colectiv este hotărît să muncească şi mai bine, să traducă in viaţă sarcinile trasate de partid, să ridice mai sus prestigiul şi faima întreprinderii şi, astfel, să păstreze steagul roşu care astăzi a poposit în mijlocul lor. Totodată, s-a reţinut ne­cesitatea continuării pe mai depar­te a activităţii productive din pr­­mele 2 luni ale acestui an — cînd toate sarcinile au fost îndeplinite — prin noi măsuri privind organi­zarea raţională a producţiei şi a muncii, prin întărirea disciplinei, ordinei şi răspunderii tuturor an­gajaţilor pentru îndeplinirea sarci­nilor de plan. In încheiere, adunarea festivă a hotărît cu entuziasm să se trimită Comitetului Central al P.C.R., tova­răşului Nicolae Ceauşescu, o tele­gramă în care se exprimă încă o dată voinţa colectivului de a da viaţă sarcinilor de plan şi angaja­mentelor luate în acest an, creînd condiţii optime pentru trecerea la înfăptuirea prevederilor cincinalului următor. M. BARDAŞANU m m m, $ *Jjî; * * Wmâ JH m SIGHIŞORENII PREIAU ÎNALTA DISTINCŢIE

Next