Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)

1970-03-28 / nr. 72

Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste­ În ziua de 27 martie a. c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în ca­re s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeni in campania e­­lectorală din ianuarie-martie 1969, precum şi activitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unită­ţii Socialiste şi principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşu­rată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul docu­mentului „Cu privire la securitatea europeană", care se dă publicită­ţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi din Consiliul Na­ţional al Frontului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să fie eliberaţi din aceste funcţii ca ur­mare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri ai Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontului Unităţii Socia­liste pe tovarăşii: Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent şi secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele U­­niunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dă­­nălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşe­dintele Uniunii Generale a Sindi­catelor din România, Valerian Po­­pescu, preşedintele Uniunii Socie­tăţilor de Ştiinţe Medicale şi Du­mitru Bejan, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Con­sum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Naţional pe tovarăşul Traian Dudaş, preşe­dintele Consiliului judeţean Mehe­dinţi al Frontului Unităţii Socia­liste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarăşii: Nicolae Tă­­bîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Gollner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitres­­cu și Damian Ascanio. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dez­bătut probleme de mare actuali­tate. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor judeţene, o­­răşeneşti şi comunale pentru rezol­varea propunerilor oamenilor mun­cii făcute în timpul campaniei elec­torale precum și, în general, pen­tru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oa­menii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem că, într-ade­­văr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea aces­tor probleme, pentru soluţionarea chestiunilor de muncă şi viaţă ca­re îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi co­munele patriei să fie bine întreţi­nute şi gospodărite. Paralel cu re­zultatele bune pe care le-am obţi­nut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cît şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu re­zultate maxime în ridicarea nivelu­lui edilitar-gospodăresc al oraşe­lor şi comunelor, în crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetă­ţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toţi deputaţii a­­cordă atenţia cuvenită problemelor ridicate în întîlnirile avute cu cetă­ţenii. Trebuie să atragem atenţia tuturor deputaţilor — atît celor ai Marii Adunări Naţionale, cît şi ai consiliilor populare — să se pre­ocupe în mai mare măsură de re­zolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare ra­pidă, dar chiar şi în acest caz ce­tăţenii trebuie să primească răs­puns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, explicîn­­du-li-se cu argumente cauzele, mo­tivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Uni­tăţii Socialiste se preocupă cu ade­vărat de problemele lor. Acolo un­de nu există încă condiţiuni pen­tru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie date explica­ţii pline de răbdare cetăţenilor, procedînd astfel vom avea de cîş­­tigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi in alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unită­ţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masa , au ca datorie fundamentală sa se ocupe permanent de soluţiona­rea problemelor ridicate de ceta­­ţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organizaţiilor obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Uni­tăţii Socialiste — trebuie să înţe­leagă că sunt chemaţi să servească, prin întreaga lor activitate, intere­sele cetăţenilor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspun­dere şi consecvenţă aceste atribu­­ţiuni ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Numai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi ener­gia tuturor cetăţenilor în înfăptui­rea sarcinilor privind dezvoltarea societăţii, ridicarea nivelului de viaţă şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socialiste. In această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca de­putaţii Marii Adunări Naţionale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai-iunie să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga ţară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cit, mai cu seamă, problemele ho­­tărîte de ultima plenară a Comite­tului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum şi hotărîrile Marii Adunări Naţionale privind calitatea produselor, orga­nizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputaţii menţin contactele cu ale­gătorii, îi informează asupra acti­vităţii lor şi asupra problemelor ge­nerale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. In Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţiile ob­şteşti; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizaţii participă la înfăptuirea programu­lui adoptat în comun, a programu­lui cu care ne-am prezentat în ale­geri în faţa poporului, realizarea politicii partidului şi statului. In a­­ceastă privinţă, cred că atît Consi­liul Naţional, cît şi consiliile jude­ţene au făcut încă destul de puţin. In planul de măsuri al Consiliului Naţional există unele prevederi în această privinţă; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordona­rea activităţii organizaţiilor compo­nente. Aici s-a considerat că o proble­mă importantă este creşterea con­tribuţiei uniunilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acţiuni în aceas­tă direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — şi care con­stituie, poate, o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se înce­tăţenească în activitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu benefi­ciarii operelor, cu cetăţenii. Desi­gur, în cadrul acţiunilor de care s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte şi ce spun cititorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pen­tru public, cît şi pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea u­­niunilor de creaţie sprijin, astfel în­­cît să poată înţelege mai bine ope­rele. In acelaşi timp însă şi scriito­rii, artiştii, oamenii de creaţie în general vor înţelege mai bine as­piraţiile şi dorinţele publicului pen­tru a putea crea lucrări care să co­respundă dorinţelor şi năzuinţelor cetăţenilor patriei noastre. Deci din strîngerea acestui contact are de ciştigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta şi cultura, oamenii de creaţie, cetăţenii pa­triei. S-a vorbit despre activitatea U­­niunii Arhitecţilor. Cred că una din recomandările pe care Consi­liul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea de a asigura ca în fiecare judeţ să existe cîţiva arhitecţi; oricîte efor­turi ar depune Uniunea Arhitecţi­lor din Bucureşti, ea nu poate în­locui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în judeţe. Sînt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţilor, ur­­mînd ca aceasta să organizeze tri­miterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara ar­hitecţilor — cadre din învăţămînt şi din institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definiti­varea sistematizării şi în proiecta­re. Eu cred că, într-adevăr, Uniu­nea ar putea crea grupe de arhi­tecţi pentru judeţele care n-au in­stitute puternice, aceste grupe să aibă oarecum o răspundere per­manentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic. Aces­ta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte probleme, tova­răşi, care merită să facă obiectul discuţiilor în cadrul consiliului nostru, cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Naţional, cit şi biroul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească tematica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la or­dinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Naţional al Frontului pentru în­făptuirea celor două programe a­­doptate recent de Comitetul Cen­tral în domeniul agriculturii. Tre­buie să avem în vedere că în cursul următoarelor luni se va de­finitiva planul cincinal; ţinind sea­ma că el priveşte toate sferele de activitate ale societăţii noastre, este normal ca Consiliul Naţional să-şi spună părerea, să-şi aducă contribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte probleme care, puse în dez­baterea Consiliului, cu participarea reprezentanţilor tuturor categorii­lor sociale, ai tuturor organizaţiilor obşteşti, vor putea fi soluţionate in mai bune condiţiuni, corespun­zător cerinţelor dezvoltării conti­nue a societăţii noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din raţiunile creării Frontului Unităţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor cate­goriilor sociale, a tuturor organi­zaţiilor obşteşti la elaborarea po­liticii interne şi externe a partidu­lui nostru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de edificare a socialismului, la po­litica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român ! Totodată, activitatea Frontului este şi o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viaţa politică şi socială a ţării. In felul acesta, democraţia noastră socia­listă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tuturor catego­riilor sociale, a maselor înseşi la întreaga politică a partidului şi statului facem paşi înainte în per­fecţionarea democraţiei noastre so­cialiste — parte componentă, in­separabilă a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, lată de ce cred că trebuie să ne gindim mai serios la perfecţiona­rea muncii consiliilor Frontului U­­nităţii Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliului Naţional. In ce priveşte problemele inter­naţionale, după cum a reieşit din informarea prezentată aici, în pe­rioada care a trecut biroul execu­tiv a desfăşurat o activitate impor­tantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din ţările în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările ca­pitaliste. Pornind de la interdependenţa dintre politica noastră internă şi externă, este necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fermi­tate pentru a contribui la realiza­rea liniilor generale ale politicii externe a ţării noastre — politică de colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, în interesul progresului, al mai bunei cunoaş­teri reciproce, al dezvoltării rela­ţiilor tehnico-ştiinţifice şi culturale intre popoare, pentru victoria cau­zei păcii şi socialismului în lume. Hotărîrea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizaţiile politice şi de altă na­tură din Europa, în vederea con­lucrării pentru realizarea securi­tăţii europene, este în deplină con­cordanţă cu politica Partidului Comunist Român şi a guvernului, cu năzuinţele naţiunii noastre so­cialiste. Este necesar ca Frontul Unităţii Socialiste să acţioneze mai intens în această direcţie, să ini­ţieze acţiuni, dialoguri cu diferite partide politice şi organizaţii care se pronunţă pentru securitatea eu­ropeană, pentru relaţii de colabo­rare între statele europene. Prin aceasta, Frontul Unităţii Socialiste îşi va putea aduce contribuţia la găsirea căilor celor mai potrivite pentru realizarea conferinţei state­lor europene, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Totodată, este necesar să se in­tensifice legăturile cu mişcările de eliberare naţională, cu organizaţii­le şi partidele politice din ţările in curs de dezvoltare, cu toate mişcările antiimperialiste, contri­buind şi pe această cale la întări­rea solidarităţii poporului nostru cu popoarele care luptă împotriva imperialismului, pentru eliberare naţională şi socială, pentru dez­voltare independentă, fără nici un amestec din afară. Apreciez că e­­xistă toate condiţiunile ca Frontul Unităţii Socialiste, biroul executiv, tovarăşii care se ocupă efectiv de relaţiile internaţionale să facă mai mult ca pînă acum în acest do­meniu. De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici putem trage con­cluzia că, pe baza experienţei pe care am câştigat-o într-un an şi ju­mătate de la formarea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor, trebuie să acţionăm în continuare ca aceste organisme să-şi îndepli­nească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unităţi tot mai depline a tu­turor oamenilor muncii, fără deose­bire de naţionalitate, a întregii naţiuni socialiste, in lupta pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidu­lui, pentru înfăptuirea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Cu aceasta, aş dori să închei lu­crările plenarei noastre, urînd tu­turor tovarăşilor succes în activi­tatea lor. Vă rog să transmiteţi tu­turor consiliilor Frontului Unităţii Socialiste şi organizaţiilor care fac parte din el, deci tuturor cetăţeni­lor din judeţele dumneavoastră, urări de noi succese în activitatea viitoare şi multă sănătate. (Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice a­­plauze). LUCRURILE SESIUnil ^g****1*"1^^ —a— immm­ mmnam mmm Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii po­liticii internaţionale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputaţii ma­relui sfat al ţării, precum şi nu­meroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organiza­ţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi cultura­le, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi numeroşi cores­pondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întim­­pinat cu vii şi puternice a­­plauze pe conducătorii partidu­lui şi statului, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Mau­rer, Emil Bodnaraş, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Rădules­­cu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ma­xim Berghianu, Florian Dănăla­­che, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizind lucrările, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul de­putatului Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internaţio­nală a Republicii Socialiste Ro­mânia in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputaţii: Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comite­tului judeţean — Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Stanciu Sto­­ian, secretar general al Ligii ro­mâne de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lup­­şan, maistru la Combinatul side­rurgic din Reşiţa, general-locote­­nent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, E­­duard Eisenburger, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energia nucleară, Ştefan Péterfi, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, preşedintele Con­siliului oamenilor muncii de na­ţionalitate maghiară, Ion Spătă­­relu, preşedintele cooperativei agricole de producţie „Gheor­ghe Doja", judeţul Ialomiţa, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., to­varăşul Ştefan Voitec, a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naţionale cu pri­vire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată şi însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România, a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internaţională a Re­publicii Socialiste România in a­­nul 1969. Deputaţii supremului for al ţării, invitaţii, aplaudă în­delung manifestînd aprobarea deplină, adeziunea integrală a poporului la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe de­plin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca urmă­toarea şedinţă plenară a sesiu­nii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Na­ţionale să fie anunţată din timp. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a a­­nunţat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanen­te. (Agerpres). HOTĂRÎREA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea interna­ţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbatind darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Republica Socialistă România în anul 1969, HOTĂRĂŞTE: Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Repu­blicii Socialiste România desfăşurată in anul 1969. Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova şi in viitor, in politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fârâ deosebire de orînduire socială , pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc — sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvol­tarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi in lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele antiimperialiste ale contemporaneităţii; însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. SESIUNE ŞTIINŢIFICA Mîine, 29 martie în sala festivă a Consiliului popular municipal Tîrgu-Mureş va avea loc, din ini­ţiativa Comitetului judeţean pentru cultură şi artă şi a Comi­siei pentru răspîndirea cunoştin­ţelor cultural-ştiinţifice, sesiunea ştiinţifică intitulată „Conţinutul şi metodica răspîndirii cunoştin­ţelor cultural-ştiinţifice“. Cu a­­cest prilej vor prezenta comuni­cări: prof. Liviu Sebestyén, se­cretar al Comitetului judeţean de partid: „Forme şi metode de popularizare a politicii partidului şi statului nostru, a documente­lor de partid şi de stat în rîndul oamenilor muncii de la oraşe şi sate"; prof. univ. Romeo Dăscă­­lescu, secretar ştiinţific la Insti­tutul de ştiinţe pedagogice, des­pre „Progresul tehnico-ştiinţific în lume şi metodologia răspîndi­rii diferenţiate a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice“; prof. univ. Vasile Săbădeanu, preşedintele comisiei pentru răspîndirea cu­noştinţelor cultural ştiinţifice: „Intelectualitatea şi răspîndirea ştiinţei şi culturii". Vor mai prezenta, de asemenea comunicări prof. univ. Ander Zol­tán, directorul Universităţii popu­lare din Tîrgu-Mureş, prof. Iuliu Moldovan, vicepreşedinte al Co­mitetului judeţean pentru cultură şi artă, prof. Ioan Kapus, secre­tarul Comisiei pentru răspîn­direa cunoştinţelor cultural­­ştiinţifice şi alţii. Expoziţie Aurel Ciupe Duminică, 29 martie la ora 12, în sălile Muzeului de artă din Tîrgu-Mureş, din Palatul culturii, etajul III, va avea loc vernisajul expoziţiei retrospecti­ve AUREL CIUPE, maestru e­­merit al artei şi a MĂRIEI CIU­PE. Expoziţia cuprinde pictură, grafică şi tapiserie, peste­ 100 de lucrări şi va fi deschisă pî­nă la sfîrşitul lunii aprilie. Ex­poziţia este aşteptată cu mare interes de iubitorii artelor plas­tice din Tîrgu-Mureş. Publicăm în pag. a 2-a Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969 prezentată de tovarăşul Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe Cea de-a opta întreprindere distinsă a judeţului Fabrica de cărămizi şi ţigle „Hercules“ Timăveni a primit diploma de evidenţiată în întrecerea socialistă Ieri i s-a înmînat diploma de întreprindere evidenţiată pe ramu­ră în întrecerea socialistă pe a­­nul 1969. Fabricii de cărămizi şi ţigle „Hercules" din Tîrnăveni. Es­te a opta întreprindere din jude­ţul nostru căreia i s-a înmînat înalta distincţie pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea economică. Realizările de anul tre­cut ale harnicului colectiv de lu­crători sunt remarcabile. Sarcinile de plan şi angajamentele au fost îndeplinite integral. S-au dat în plus 252.000 buc. cărămizi şi 146.000 buc. ţigle. întreaga can­­titate de cărămidă realizată a fost de calitatea I, întreprinderea pro­duce cu cel mai scăzut volum al cheltuielilor de producţie pe în­treaga ramură, volumul beneficii­lor anuale fiind depăşit cu 14,8 la sută. Harnicul colectiv de lucrători al fabricii munceşte şi în anul acesta cu aceeaşi pasiune şi dăruire pen­tru obţinerea unor rezultate şi mai bune. Realizările primului trimes­tru se înscriu pe linia ascendentă a îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan şi a angajamentelor. La finele acestei luni ei vor asigura depăşirea planului trimestrial cu 3,2 la sută la producţia globală şi 4 la sută la producţia marfă. Se vor da peste plan circa 100.000 buc. cărămizi şi 242.000 buc. ţi­glă. Volumul cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă a fost redus cu 80 lei, pe primele două luni, iar beneficiile au fost depăşite cu cca. 300.000 lei. Inmînarea diplomei de eviden­ţiată în întrecerea socialistă pe ramură a constituit un prilej de manifestare a voinţei colectivului de lucrători pentru obţinerea unor rezultate mai mari, pentru perfec­ţionarea continuă a activităţii e­­conomice. T.C.M. Mureş a îndeplinit planul trimestrial de construcţii-montaj Folosind din plin avantajele tim­pului frumos, aplicînd în activita­tea de construcţii metode perfecţio­nate de organizare a producţiei şi a muncii, lucrătorii şantierelor Trus­tului de construcţii-montaj Mureş au reuşit să asigure desfăşurarea ritmică a lucrărilor de construcţii­­montaj, să se încadreze în grafice şi să scurteze durata de execuţie a unor lucrări. Ca urmare planul trimestrului I a fost îndeplinit cu o săptămînă mai devreme. Pînă in prezent au fost predate 105 aparta­mente noi, iar alte 150 pină la sfîrşitul acestei luni. Executînd în plus, pînă la finele trimestrului, un volum de lucrări în valoare de peste 6 milioane lei, constructorii acestor şantiere vor realiza în primul trimestru 24,7 la sută din planul anual de construc­ţii-montaj.

Next