Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)

1970-05-31 / nr. 126

A însemnăm­ din acele zile încă o zi, încă un drum pe că­rările greu încercate de puhoaie. Primesc comanda socială de a a­­duce la ştirea cititorilor lapte din locurile pe care ne-am obişnuit să le numim, generic — cîmpie. Şoferul nostru, în linia întîi chiar din prima zi a potopului, aşteap­tă şi el, intr-o tăcere solemnă, să-i dăm itinerarul. II ascultă cu mare luare aminte: Tg.-Mureş, Cipău, Cuciu, Ier­nut, Luduş, fău­­rire Zaului.­­Sărmaşu, Rîciu, cu reintrarea în bătrîna cetate tîr­­gumureşeană, peste podul de le­gendă şi vis din vestul oraşului. Apocalipsul nu s-a sfîrşit. Din­­tr-un cer neguros cerne într-una stropi mari de apă pe care pă­­mintul nu-i mai poate înghiţi. Şoseaua este înţesată de ,,carava­nele omeniei", prin care­ oamenii marii noastre familii socialiste, intr-o solidaritate impresionantă, vin în ajutorul sinistraţilor. Chiar între doi nori — fantas­tică este adaptarea şi voinţa o­­mului — lucrările de refacere nu încetează o clipă. Ne reţine aten­ţia — în mod deosebit — marea bătălie care se dă pe fiecare pe­tec de pămînt pentru salvarea recoltelor, pentru reînsămînţarea culturilor compromise de ape. La un moment dat, în mijlocul unui grup de ţărani cooperatori din Roşiorii Luduşului, înregistrăm un dialog care unora li se va pă­rea de-a dreptul incredibil. — Mai puteţi, mai puteţi ? — Musai, doar nu noi suntem­ sub vreme, ci vremea este sub noi. Ş-apoi, pentru noi, cu pă­­mâiturile acestea nisipoase şi fe­rite de viituri, ploaia de astăzi este binevenită întrucît puhoiul dinaintea ei a bătut pămîntul ca piatra. Altfel n-am fi putut pră­şi la cartofi şi sfeclă ... Aşadar, iată că sub cerul dez­lănţuit al cîmpiei, pe aceste în­tinderi grînar din vatra Mureşu­lui — transformate de stihiile naturii în adevărate cimitire la­custre — există totuși puncte de legendă geografice care mai cer încă... apă ! Apă — cîmpie. Cîmpie — apă. De pe retină în gînd, din gînd îmi vin gînduri... Sapă omule, sapă... Sapă omule, sapă ... Sa­pă omule, sapă pină cind vei da de apă ... Gîndurile-mi nu mai concordă însă cu retina, căci omul din cîmpie nu mai sapă ca să scoată apă, ci sapă ca să se pună sta­vilă apelor puhoi. La Cuci,­­ la Cipău, la Luduş, sus în dealul Săbedului omul se face luntre şi punte peste smîr­­curi şi ruine, peste limbile de pămînt ce curg la vale ca gheţa­rii elveţieni, pentru ca viaţa să nu inceteze niciodată. IO femeie, scormonind în cenu­şa de apă şi moloz, într-un loc an­um­e unde spunea că a născut şapte copii, nu se tînguia a jele şi moarte, că ar urma alte zile de apocalips cind pămîntul ne-ar înghiţi de vii,­ ci cu tenacitatea proprie acestui popor al nostru atît de greu încercat de-a lungul milenarei sale istorii, punea din­ nou cărămidă lingă cărămidă, gînd lingă gînd, pentru a înflori din nou păminturile cîmpiei, va­tra­ casei dusă de furii nebune. Le-au venit în ajutor şi „briga­da mobilă" alcătuită din munci­tori şi tehnicieni din cadrul Com­binatului chimic din Tg.-Mureş. Cîmpie de aur, primeşte-ţi fiii îmbărbătaţi, gata să te refacă din nou ca pe o floare, ca pe o mare grădină a belşugului. — Aici a fost casa mea, casele noastre ale celor din Cuci — ne spunea Maria Gherasim. Statul, partidul, întregul nostru popor ne-au sărit în ajutor. Deocamda­tă locuim prin săli de clasă, am luat locul copiilor noştri în gră­diniţe, la sediul cooperativei, pe la vecini şi neamuri. Uniţi, vom reface din nou uliţele noastre, mănoasa ,vale a Mureşului atît de înfuriată în această primăvară. Intr-altă parte, cale de 30 de kilometri, de la Luduş la Sărma­şu, în acelaşi efort colectiv se re­fac zăgazurile marilor eleşteie ale cîmpiei. Peştii cu solzii de aur, tulburaţi şi ei, ca din senin, de furia apelor, vor avea în cu­­rînd aceeaşi vatră liniştită. In fond şi peştii-s ca şi oamenii. Pe digul de la Zau,­­ răpus de ape ca de zeci de bombe alt om al cîmpiei, pescarul Gheorghe Necula, ni se alătură pentru cîteva momente. — Am pierdut şapte diguri. A­­pele au spălat în jurul lor 16.000 mc de pămînt, încercînd să ducă totodată la vale sute de tone de peşte. Oamenii s-au pus stavilă în calea apelor şi, pe frig, pe ploaie, pe furtună, cu mic cu mare, au întins năvoade şi po­duri protectoare salvînd produc­ţia de peşte. Lucreţia Dordea, din Luduş, a­­vea casa în răstoacă. A fost şi ea trecută pe lista sinistraţilor. E o fată zglobie, cu ochii ageri şi in­teligenţi. Bărbăteşte, cum bărbă­tească este in aceste zile înfăţişa­rea noastră a tuturor, hotărîrea de a învinge greutăţile calamită­ţilor, regretă totuşi un singur lu­cru : — In seara aceea de coşmar. 14 mai, ieşeam de la şcoală. Ştiţi, deşi lucrez în cadrul cooperativei agricole din Luduş, fac şi liceul seral. Cum vă spun, priveam şi nu-mi venea să cred. Apele ne-au înconjurat de toate părţile. Am intrat ostăşeşte în valuri ca să-mi salvez (aici fata are cîteva momente de pauză)... cărţile, în cinci ani mi-am alcătuit chiar o bibliotecă frumoasă.­ Cind am crezut că sunt cel mai aproape de usciorii uşii, casa a dispărut lua­tă de valuri. . Cărţi sub valuri, pasiuni sub valuri. Scrieţi-i fetei din Luduş, Lucreţiei Dordea, care s-a refu­giat de ape pe str. Republicii nr. 11. Şi dacă aveţi cărţi în plus în biblioteca voastră ... Cîmpie, cîmpie, mănoasă cîm­pie, aprig te-au­­cuprins potoape­­le, dar şi în jurul coapsei tale — harnicii tăi fii şi fiice — încing cinsori trainice, mai cuprinzătoa­re ,şi mai trainice decit valurile, aşezîndu-te din nou alături de celelalte cîmpii ale ţării, şi ele atît de greu încercate de ape ... De astăzi şi soarele a venit în ajutorul oamenilor. Toate scor­nelile cu crăparea pămîntului au fost simple năluciri bigote. AT­AN­ASIE POPA AGENDA Cinema DUMINICA, 31 MAI TG.-MUREŞ - Arta: Cei 1.000 de ochi ai dr. Mabuse. Select: ... Să ucizi o pasăre cîntătoare. Progresul: Helga. Tineretului: O nuntă cum n-a mai fost. Unirea: Profesioniştii. Muncitoresc: Vir­­sta ingrată. Flacăra: Gioconda fă­ră surîs. LUNI, 1 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: Operaţiu­nea ..Leontine". Select: O întim­­plare. Progresul: Dansind Sirta­­k.v. Tineretului: Castelul con­damnaţilor. Unirea: Profesioniş­tii. Muncitoresc: Taina leului. Flacăra: Operaţiunea „Crossbow". Teatru TEATRUL DE STAT (secţia română — ora 30): Un individ suspect, 1~ TEATRUL DE PĂPUŞI (secţia română — ora 16): Peripeţii la gura sobei. 17,55 —­ Microavanpremiera; 18,00 — Buletin de ştiri; 18,05 — De ziua voastră — emisiune pen­tru copii; 19,00 — Actualitatea în economie; 19,20 — 1.001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20.00 — Roman foileton: Casa Buddenbrook (după romanul lui Thomas Mann); 20,50 — Steaua fără­­nume. Începînd cu această emisiune vor participa la etapa întîi numai concurenţii care au fost selecţionaţi şi cei care ur­mează să parcurgă etapele a II-a şi a III-a; 21,50 -- Reportaj din judeţele calamitate: 22,10­­ — Rampa. Teatru, film, cronica mu­zicală a săptămînii; 22,45 — Te­lejurnalul de noapte. Concert Luni, la­ ora 20, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.-Mu­­reş. Dirijor: Szalmán Lóránt. Solist: Jan Vijn (Olanda). (Du­minică, la ora 11, concert educa­tiv). LUNI, 1 IUNIE Televiziune DUMINICA, 31 MAI 8.30 — Microavanpremiera; 8.40 — Gimnastică şi muzică; 9,00 — Viaţa satului. Din cuprins: Reportaje despre eforturile oa­menilor muncii din agricultură pentru înlăturarea efectelor inun­daţiilor. Calendar agricol. Muzi­că populară românească; 10.00 — Matineu simfonic; 10,30 — Tea­tru pentru copii: Barbă-Cot. In­terpretează un colectiv al Tea­trului Naţional din Iaşi; 12,00 — De strajă patriei; 12,35 — Emi­siune in limba maghiară. Din cu­prins: Reportaje din regiunile lo­vite de calamităţi. Reportaj des­pre participarea elevilor la ac­ţiunea de ajutorare a sinistraţi­lor la vizită la liceul de muzică din Timişoara. Gintă Klara Kele­men, în virată de 9 ani: 15.30 — Microavanpremiera: 15.35 — Bu­letin de ştiri: 15.40 — El Mun­­dial ’70 (reportaje): 17.10 — Mu­zică populară instrumentală: 17.40 — Film serial: Oliver Twist: 18.10 — Magazin dumini­cal: 19.30 — Telejurnalul de sea­ră: 20.10 — Film artistic: Trei camarazi (ecranizarea romanului lui Erick Maria Remarque): 21.50 — Reportaj TV: 22.30­­— Canzo­­nism­mn. Realizată de echipa care semna spectacolele de varietăţi ..Studio Uno“: 22.50 — Telejur­nalul de noapte, sport. Radio Tg.-Mureş LUNI. 1 IUNIE In limba română: 6—6,30: E­­misiunea pentru sate. Toate for­ţele pentru refacerea situaţiei pe ogoare. Muzică populară. 18— 19,30: Cronica de luni. Ghid cul­tural. Selecţiuni din operele. O­­pinii. Cotele răspunderii. Mici piese orchestrale. Sport. Artişti amatori în studio­­r­i In limba maghiară: 6,30—7: Conversaţii juridice. Ritmuri ve­sele. 16,30—18: Cronica de luni. Ghid cultural. Şlagăre în inter­pretări orchestrale. Ştiinţa şi pro­ducţia. Cercetări la Institutul pe­dagogic din Tg.-Mureş cu privi­re la caracteristicile maselor plastice. Canţonete. Sport. Muzi­că pentru fanfară. I MARŢI, 2 IUNIE In limba română: 6—6,30: Jur­nal de dimineaţă. Caleidoscop muzical. 18—19,30: Cronica actua­lităţii. Vechi melodii îndrăgite de ascultători. Re­dealul cu florile. Izvorul Mureşului. Capriciu ita-­ lian de Ceaikovski. De vorbă cu ascultătorii. Muzică. In limba maghiară. 6,30—7: E­­misiunea pentru sate. Toate for­ţele pentru refacerea situaţiei pe ogoare. Muzică populară. 10,30— 18: Cronica actualităţii. Miniaturi instrumentale. Cronica industria­lă. Duet din opera „Traviata” de Verdi. Prin lăcașurile de cultură. Coruri și orchestre populare. CE AU HOTARIT COOPERATORII DIN DEDRAD Adunarea generală a cooperato­rilor din Dedrad a hotărit și împu­ternicit consiliul de conducere să ia măsuri urgente în vederea con­struirii unei case de locuit pentru cea mai numeroasă familie din zo­nele sinistrate ale județului. La fel un număr de 60 cooperatori s-au angajat să muncească pentru re­facerea comunelor distruse, iar al­ţii să ajute sinistraţii cu contrava­loarea a 3,5 zile-normă. MICA PUBLICITATE Vînd POBEDA în stare bună. Tg.­Mureş, V. Babeş nr. 9, în ziua de 27 mai a.c., din Tg.­­Mureş, str. Gh. Doja 54 s-a pier­dut o căţeluşă „Pekinez-mic" roş­cată. Găsitorului recompensă considerabilă la restituire. Schimb locuinţa din Reghin compusă din: cameră, bucătărie, pivniţă cu asemănător în Tg.-Mu­reş. Informaţii: Reghin str. Re­publicii nr. 22, Colcer. MERSUL TRENURILOR valabil de la 31 mai 1970 — la 22 mai 1971 Spre Bucureşti RAZBOIENI LUDUŞ TG.-MUREŞ S. P. REGHIN DEDA TOPLIŢA GHEORGHIENI CICEU M. CIUC BRAŞOV BUCUREŞTI Pers. ui O a. Pers. Pers. Pers. W w•fi» uiIm O fi. Pers. Rapid Pers. Pers. Pers. Pers. Acc. * Pers. Acc. Pers. Pers. 0.42— IU ou 4.08— — 6.08 8.15 UJ Oi— 11.55— 16.07— 18.49— — 2225 1.11— «c 2 4.35 5.38— 6.46 8.52 н 2 — 12.26— 16.37— 19.18— — 22.52 2.07— ‚ ‰ . 5.33 6.43— 7.46 9.48› › — 13.30— 17.35— 20.09— — 0.04 2.19 4.51 CD › ...— — 7.07— 9 56 CU › — — 14.47— 17.41 20.19 22.54 23.11— 2.55 5.44 «1 UJ— — 7.51— 10.36 —J UJ— — 15.37— 18.13 21.07 23.25 0.02— “ 0o 3.22 6.12— — 8.19— 11.03— — 16.13— 18.35 21.35 23.47 0.29— 3.28— 6.33— — — — — 11.11 12.03 13.34 16.20— 18.59— 0.07 0.36— 4.38— 7.42— — — — — 11.57 13.11 14.53 1. 30— 19.51— 1.03 1.32— 5.28— 8.36— — —■— — N­ 14.02— 18.19— 20.31— 1.43 2.21— 6.41— 9.49— — — — — 13.19 15.19— 19.35— 21.27— 2.39 3.30— 6.49— 10.07— — — — — 13.27 15.30— 19.45— 21.36— 2.49 3.40— — — 12.22— — — — — 15.01 18.03— 21.52— 23.17— 4.30 6.00— — — 15.37— — — — — — — — — 2.24— 7.16— ~ Pe calea ferată îngustă, înspre Praid, trenurile pleacă din Tfrgu- Mureş la orele 7,22 şi 14,53. Sosi­rea la Praid — 10,56 respectiv 19.06. Pleacă din Praid la orele 1,00 şî 14,23. Sosirea la Tirgu-Mu­­reş — 5,05, respectiv 18,07. Pe ruta Tg.-Mureş — Miercurea Nirai, plecarea la ora 19,20, sosirea la Miercurea-Niraj la ora 20,49. Ple­carea din Miercurea Niraj la ora 21.07, sosirea la Tg.-Mureş. la ora 22,37. Pe ruta Tg.-Mureş — Band se pleacă la orele 14,36 şi 16,00. înapoierea la Tirgu-Mureş la orele 5,44 respectiv 7,00. De la Bucureşti vo < 12 «/» u> <j i/S «A •A *â ui D» ui 5 5 u 5 5 5 0 5 a>O a. a.< a. a. Q_ Oi a.Ol a. é \ ű <u o.o a. <u a.o o. BUCUREŞTI BRAŞOV M. CIUC CICEU GHEORGHIENI TOPLIŢA DEDA REGHIN TG.-MUREŞ LUDUŞ RÄZBOIENI 16.20 — 21.54 — 4.33 — 19.37 — 22.14 0.41 — — 4.05 9.30 8.09 — — — — 16.44 21.12 — 0.32 2,28 — — 6.29 10.59 10.03 — — 17.25 — 19.13 21.26 0.48 2.43 — — 6.46 11.09 10.18 — — 17.36 19.29 22.27 2.05 3.42 — — 8.01 11.15 — 18.45 20.32 22.58 2.50 4.15 — 8.44 12.17 11.58 — 15.41 — 19.25 — 21.15 23.42 — 3.58 5.00 — — 9.48 13.00 13.13 — 16.49 — 20.31 22.09 0.10 — 4.09 5.15 6.30 11.48 14.10 16.56 20.38 — 22.16 0.41 — 4.39 5.43 6.58 — 12.18 1.09 — 5.28 6.12 7.42 — 13.00 — 3.58 5.38 — 7.51 12.04 14.30 — 4.58 6.45 — 8.51 13.02 15.55 LLI CC < <co — 5.23 7.14 — 9.21 13.34 — 14.41 17.26— 21.06— 22.40 15.26 18.13— 21.47— 23.27 15.34— 19.10— 22.32 23.37 16.38— 20.16— 23.29 0.41 17.08— 20.40— 23.55 1.15 Notă După cum ne informează or­ganele C.F.R., noul mers al tre­nurilor este valabil in condiţii normale de circulaţie. Pină la restabilirea completă a circula­ţiei, unele trenuri prevăzute în mers nu vor circula sau vor cir­cula cu întîrziere. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI MUREŞ, comunică : LISTA PREŢURILOR de contractare şi cu amănuntul plafon la unele legume şi fructe stabilite prin decizia nr. 252 din 25 mai 1970. Nr. Denumirea crt. produsului U M extra Calitatea 1 II 1. Roşii de seră, din mutaţii amănuntul kg 8.— 6,20 2. Castraveţi de salată amănuntul I­ 5,05 3,95 3,10 3. Ardei gras, din mutaţii amănuntulM 15,50 12.— 9,05 4. Vinete, din mutaţii amănuntulH 15.— 11,30 9,20 5. Mazăre verde păstăi din mutaţii amănuntulM ___ 3,40 6. Cartofi timpurii din mutaţii amănuntuln 4,80 3,70 7. Ridichi de vară, 5 buc leg. contract leg 0,60 0,40 amănuntul— 0,90 0,60 8 Cireşe pietroase soiurile zoambă de Cotnari şi ger mersdorf. din mutaţii amănuntul kg 7 — 5 50 4,25 9. Cireşe pietroase alte soiuri din mutaţii amănuntul II 6 35 5,— 3,90 10. Cireşe nepietroase din mutaţii amănuntul II 5,40 4,25 3,35 Preţul de contractare la ridichi de vară intră în vigoare la data de 30 mai 1970, ora zero, iar cel cu amănuntul plafon la data de 31 mai 1970, ora zero. La restul produselor preţurile cu amănuntul plafon intră in vigoare ln data de 2 iunie 1970, ora zero Cu data de 2 iunie 1970, se abrogă prețul cu amănuntul la castraveți de seră stabilit prin decizia nr. 250 1970. Sighişoara — București București — Sighişoara *3 O­­o o ao a d oc t· Acc. de la Orade Pers. de la Orade Acc. de la Orade Pers. de la Cluj Rapid de la Arad Pers. de la Arad ’3 u \ 0 ü " 0 0 ̇ "O ST)Ow. O *. O 0 ■" 0 0 ĺ "0 — 0­3 0 O *. 0 O u 0 ̇ T3 S. 1.32 2.56 4.46 6.26 11.28 13.25 16.56 19.12 22.03 0.21 SIGHIȘOARA P. 1.34 2.59 4.49 6.28 11.31 13.27 17.04 19.18 22.06 0.24 BRAȘOV 3.23 5.02 7.54 8.35 14.12 15.22 20.04 21.25 0.27 2.55 BUCUREȘTI 5.38 7.31 11.38 11.07 17.27 17.44 23.21 0.14 3.09 5.31 O O O O O • * 3 "O * E «jO T5O î2­ * 2 jO “O -o E a­ JT ui U IG TJO ui O ■0O oo "O 0 de­­ J2­­S o£ js Zs CL O â £ £0 BUCUREȘTI* — 1.12 2.40 3.35 6.52 11.48 13.27 16.33 19.33 21.02 BRAȘOV 1.09 3.56 6.04 6.28 9.25 15.25 15.50 20.07 22 13 23.43 1. 3.36 5.58 8.50 8.25 11.06 18.12 17.27 22.59 23.57 1.28 SIGHIȘOARA P. 3.46 6.02 8.59 8.29 11.08 18.16 17.29 23.02 24.00 1.33 Blaj — Tîrnăveni — Praid­ a Circulă cu aviz special. Trenul accelerat Bucureşti — Tirgu-Mureş, cu sosire dimineaţa, de la Deda circulă ca tren perso­nal. Orele trecute în Mersul de tren se referă la plecări. Trenurile accelerate prevăzute cu semnul , cu plecare din Tirgu- Mureş, vor circula numai in pe­rioada de vară, deservind staţiu­nile de pe litoral, pină la Manga­­lia. Sosirea la Mangalia la ora 7,05 iar plecarea din Mangalia la ora 11,05. Acestă pereche de trenuri, in București soseste în gara Bă­­neasa. 1 BLAJ 3.52 5.58 9 52 13.45 16.16 -----------1 21.50 TIRNAVENI S. 4.45 6.48 10.44 14.41 17.06 22.45 P. 5.25 7.21 11.15 15.30 17.25 23.30 PRAID 7.42 9.26 13.21 17 47 19.30 1.35 Praid— Tîrnăveni Blaj PRAID 2.25 4.30 8.33 12.28 14.37 20.35 TIRNAVENI s. 4.30 6.39 10.47 14.45 16.43 22.40 p. 5.08 7.20 11.18 15.15 17.15 23.15 BLAJ 5.57 8.16 12.10 J6.0G 18.07 0.07

Next