Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)

1970-05-31 / nr. 126

E323 Interviu cu ing. VIOREL PAŞCA, de la Direcţia agricolă judeţeană . Fiind situate în majoritatea lor pe văile Mureşului, Tirnavelor şi Nirajului, grădinile de legume au fost aproape complet inundate, înregistrîndu-se pagube însemna­te. Tocmai de aceea se impun acţiuni operative în vederea eva­cuării apelor, asigurării unor con­diţii bune de dezvoltare a culturi­lor inundate şi reînsămînţarea su­prafeţelor calamitate. Pentru a a­­fla măsurile ce au fost luate şi ca­re se vor lua în continuare în a­­cest sens ne-am adresat tov. ing. VIOREL PAŞCA.­­ Măsurile care se iau şi se vor lua în continuare sunt mai mult decit operative, concrete şi la o­­biect. In cazul legumelor, unde s-au produs poate cele mai mari pagube, nu mai este timp pentru compasiune. Şi aceasta mai ales pentru faptul că din suprafaţa cultivată cu legume doar 25 la sută n-a fost atinsă de apă. Din totalul suprafeţelor însămînţate sau plantate, 739 ha au fost com­promise complet. S-au distrus 53 ha cu ceapă, 67 ha cu fasole, 233 ha cu mazăre, o bună parte a ră­sadurilor de roşii şi ardei şi 10 ha solarii. Planul de măsuri pentru reface­rea grădinilor prevede numeroase acţiuni. Am spus prevede, dar imediat după stabilirea lui s-a şi trecut la înfăptuirea practică. Ast­fel, in fiecare unitate calamitată au fost constituite colective con­duse de cîte un specialist al Di­recţiei agricole, care au examinat cultură cu cultură, tarla cu tarla, stabilind cu exactitate suprafeţele care vor continua sa ramîne în ve­getaţie cît şi posibilităţile de re­facere a celor distruse. Dintr-o primă concluzie a acestei exami­nări rezultă că din 3.000 ha pla­nificate a se cultiva cu legume in C.A.P., 53 ha nu se vor mai putea reface, deoarece au fost transfor­mate în albii de rîuri. Pentru re­facerea grădinilor distruse s-au luat măsuri de restructurare a cul­turilor şi de asigurare a unor se­minţe de legume cu o perioadă mai scurtă de vegetaţie. Astfel, se vor însămînţa peste prevederile planului circa 650 ha cu fasole verde, castraveţi, varză de toamnă şi legume-verdeţuri. La fel se vor însămînţa în plus 18 ha cu cono­pidă şi 14 ha cu vinete. In vede­rea completării unei părţi din de­ficitul răsadului de roşii se vor în­sămînţa direct in cîmp 30 ha de tomate cu o perioadă scurtă de vegetaţie, de 100 zile. Pentru a­­ceastă suprafaţă am primit deja seminţele solicitate. S-au primit sau sunt în curs de primire şi res­tul seminţelor de morcov, fasole şi castraveţi. Se impune doar ca ele să fie ridicate urgent de către toa­te cooperativele agricole care au repartiţii.­­ Ce lucrări se impun a fi e­­xecutate acum şi care este ur­genţa lor? — O lucrare principală şi urgentă este însămînţarea în răsadniţă a seminţelor de conopidă şi varză. O importanţă deosebită să se dea întreţinerii culturilor care au stat sub apă şi celor neafectate. In vederea reînsămînţării grabnice a suprafeţelor calamitate este nece­sar să se treacă la pregătirea so­lului, după caz, prin arături sau discuiri. Pe terenurile spălate se va aplica obligatoriu cel puţin 300 kg azotat de amoniu la ha. Plan­tarea în cîmp a tuturor răsadurilor ce au mai rămas este, la fel, o lucrare importantă şi foarte ur­gentă. La această acţiune să se mobilizeze toate forţele existente în unităţi şi să se planteze pînă la ultimul fir de răsad. In limita posibilităţilor să fie folosite la ma­ximum şi maşinile de plantat. Atît la plantarea manuală cît şi cu maşinile, să se respecte distanţe­le în vederea posibilităţii mecani­zării lucrărilor de întreţinere. In cîmp se vor însămînţa în prima ur­genţă morcovii şi roşiile, concomi­tent varza şi conopida iar apoi fa­solea şi castraveţii. Se recomandă însămînţarea castraveţilor în cui­buri cu aplicarea concomitentă a gunoiului de grajd fermentat. Menţionez că lucrările de refa­cere au început în toate coopera­tivele agricole cultivatoare de le­gume. Printr-un efort colectiv, printr-o muncă susţinută vom face ca grădinile noastre, care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor să devină din nou înfloritoare, ca­pabile să asigure o bună parte din necesarul de legume al jude­ţului. TRAIAN GABOR Sectorul forestier­ al­ judeţului Mu­reş a fost grav lovit de furia sălba­tică a apelor pricinuindu-i imense pagube. Cu o forţă nemaiîntîlnită a­­pele de munte amestecate cu zăpadă şi mari cantităţi de stindă şi ma­teriale au lovit năpraznic cabane . ..­ . ',1 - îm 'forestifereV-au maturat din cale­ stive­ide'buşteni,, lemn de foc,­ bocşe, de mangal, .au rupt,zeci de­ poduri, mai mulţi- -kilometri de cale ferată în­gustă, drumuri..Au pătruns cu vite­ză in depozitele si­ fabricile de pre­lucrare , a lemnului provocînd ava­rierea­ unor­ utilaje de mare valoare. Pe baza datelor culese din teren pagubele evaluate pe C.E.I.L. se ri­dică la 74.324.500 lei. Dintre care ponderea o deţin mijloacele fixe, produsele din exploatări, mijloacele circulante, mai ales materialele lem­noase din depozite şi fabrici; chel­tuielile pentru înlăturarea efectelor calamităţilor şi pentru restabilirea funcţionării normale a unităţilor şi pierderile prin stagnarea producţiei în perioada calamităţii şi refacerii. Puhoaiele dezlănţuite au distrus 140 km de drumuri forestiere, 379 km de instalaţii pentru scoaterea şi apropierea lemnului, 40,8 km de ca­le ferată forestieră şi cale ferată normală, utilaje şi mecanisme, plat­formele multor depozite şi a avariat o parte a instalaţiilor tehnice ale fabricilor şi atelierelor etc. Pentru vindecarea rănilor provo­cată de calamitate s-a declanşat o acţiune de mari proporţii la care ia parte în aceste zi­le­ întreaga suflare a forestierilor din judeţul nostru. Cuvintele de îmbărbătare, de în­curajare, adresate de secretarul, ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizi­tei la C.E.I.L. Tg.-Mureş, au avut un larg ecou în rindul forestierilor.­­ în frunte cu comuniştii, lucrătorii din­ exploatări­ împreună cu cei din fabrici şi-au strîns rîndurile, şi-au unit forţele în bătălia refacerii şi reconstrucţiei a tot ce s-a distrus. Pădurile ca şi fabricile au devenit un imens şantier unde forestierii (Continuare în pag. a 3-a) GH. BARBULESCU FORESTIERII, ÎN LUPTA EROICĂ PENTRU REDRESARE­ A C.E.I.L. TG.-MUREŞ ÎNREGISTREAZĂ O PAGUBĂ DE PESTE 74 DE MILIOANE LEI • DEVIZA FORESTIERILOR DIN PARCHETE: „TOTUL PENTRU REFACEREA CĂILOR DE ACCES SPRE PĂDURE ŞI A INSTA­LAŢIILOR DE SCOS­ APROPIAT" • MUNCITORII DIN FABRICILE DE INDUSTRIALIZARE ANGAJAŢI TOTAL IN ACŢIUNEA DE RECON­STRUCŢIE ŞI ÎNDEPLINIRE A PLANULUI ANUAL DE PRODUCȚIE. LA C­A­P. AGRIŞTEU — BRIGADA DIN BĂLĂUŞERI, SE LUCREAZĂ INTENS LA PRĂŞITUL CARTOFILOR. Certitudine Cred că e suficient să amin­tesc că locuiesc în Sighișoara. Pe strada noastră — 0 Martie — apa a ajuns la tavan. La nr. 20 erau trei familii. Ce a fost în camere, a rămas sub apă: televizor, apa­rate de radio, mobilă, frigider, haine etc., etc. Tot ce am agoni­sit ani de-a rîndul. în plus, par­tea nouă a casei care era ridicată la roşu s-a deteriorat. Apa a pă­truns printre cărămizi. Pierderi grele şi suferinţi pentru familii întregi. Cu toate acestea nu ne-am des­curajat. Avem certitudinea că in orînduirea noastră, oricare ar fi situaţia de moment, nu trebuie să ne pierdem, că alături de noi sunt 20 de milioane de oameni Faptele ne-au confirmat această certitudine și au devenit cunos­cute ajutoarele pe care le-am pri­mit pînă în prezent. Vedem în fiecare zi preocuparea permanen­tă a conducerii partidului și sta­ și­op­ tului, a organelor locale pentru redresarea vieţii în toate locurile calamitate. Sprijinul permanent s-a con­cretizat încă o dată prin recenta Hotărîre a C.C. al P.C.R., a Con­siliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliu­lui Naţional al Frontului Unită­ţii Socialiste. Fiecare punct al hotărîrii ne-a emoţionat profund. Am stat de vorbă cu mai mulţi oameni care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor: cu Lu­­dovica Ocneanu, Gerda Poldăr, şi Eugen Pleahu de la fabrica de bumbac şi cu mulţi alţii. Cu to­ţii, laolaltă, sîntem mişcaţi pro­fund de noul ajutor şi mulţu­mim din inimă conducerii de partid şi de stat pentru grija pe care ne-o poartă şi în aceste mo­mente de grea încercare. ANGEL CODREAN şi profesor ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN _ ir.­..r_r.. ■ M '4 w ' w­ .. Fotoreporterul nostru a prins pe peliculă un aspect dintr-o secţie a Fabricii de mătase din Sighi­şoara. Este vorba de secţia de calandrat, uscat şi călcat ţesături din mătase. Fiecare operaţie din cele trei amintite se face cu maşini şi aparatură foarte complexe, cu comandă automată, întreaga aparatură a fost inundată şi acum se află in refacere. Recondiţionarea, după cum spunea mecanicul de întreţinere Ioan Olariu, e mult mai greoaie şi complexă decit a fost atunci cînd s-a făcut montajul iniţial. Atunci s-au montat ansamble după ansamble, acum trebuie demontate (curăţate, uscate etc.) şi montate fiecare piesă în parte dintr-un ansamblu. Cu alte cuvinte nivelul de calificare al fiecărui mecanic, electrician şi lăcătuş e supus acum unui „examen“. Acestui examen îi fac faţă cu demnitate toţi cei care se strădu­iesc zi de zi să refacă zestrea tehnică a fabricii. Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilu­lui, Consiliul Naţional al Fe­meilor a tipărit într-un tiraj de 5.000.000 exemplare, o cocardă ce urmează a fi di­fuzată între 1 şi 25 iunie a. c. Această acţiune, care se va realiza de către comitetele şi comisiile femeilor, în cola­borare cu alte organizaţii obşteşti, va contribui la mă­rirea fondului central de aju­torare a sinistraţilor, îndeo­sebi a copiilor. Sumele realizate vor fi de­puse în contul C.E.C. 2­000. Publicăm în pagina a 2-a NOUL MERS AL TRENURILOR Sărbătorirea celei de absolvenţi ai I­dicină şi­­ de a 25-a promoţii nstitutului de medicină şi farmacie din Tg.-­M­ureş intr-o atmosferă solemnă, e­­moţionantă, ieri în sala Palatu­lui culturii din Tg.-Mureş, a a­­vut loc festivitatea sărbătoririi absolvenţilor din cea de a 25-a promoţie a Institutului de medi­cină şi farmacie din localitate. La festivitate au participat to­varăşii Nicolae Vereş, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal Tg.-Mureş al P.C.R., Eu­gen Trimbiţaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al U.T.C., prof. dr. docent Gheor­ghe Puskás, rector al institutu­lui, conf. univ. Aurel Cojocaru, secretar al Comitetului de par­tid din institut, activişti de par­tid, ai organizaţiilor de masă, cadre didactice, studenţi şi pă­rinţi. Festivitatea a fost deschisă de prof. dr. docent Gheorghe Pus­kás. In cuvîntul său, rectorul in­stitutului a apreciat înaltul ni­vel de pregătire profesională şi cetăţenească a noii promoţii de medici şi farmacişti. Cea de a 25-a promoţie de absolvenţi dă ţării încă 185 de specialişti, care se alătură celor peste 2.500 de absolvenţi pe care i-a dat pînă acum institutul. El a subliniat că medicina este o profesie de înaltă responsabilitate, ea avînd ca element esenţial viaţa omu­lui, în slujba căreia viitorul me­dic trebuie să pună dragoste, omenie, pasiune, responsabili­tate socială. in continuare luînd cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş, şi­-a ex­primat convingerea că noua promoţie de medici, şi farma­cişti, mesageri ai unei înalte responsabilităţi cetăţeneşti, este animată de gîndul de a se pre­zenta la locul de muncă cu do­rinţa de a profesa cu cinste şi probitate nobila misiune pentru care a fost pregătită. Vorbitorul a transmis cu acest prilej, în numele Comitetului ju­deţean de partid şi al Consiliu­lui popular judeţean, cele mai calde felicitări distinsului corp profesoral şi studenţilor pentru munca plină de abnegaţie şi bogată în roade şi totodată a­­precierea pentru eroismul cu care ei au participat la lupta aprigă pentru înlăturarea urme­lor dezastrului pe care l-au pro­dus calamităţile naturale abă­tute asupra ţării, în încheiere tovarăşul Vereş a dorit absolvenţilor mult suc­ces în viaţă şi în munca profe­sională. Din partea corpului profeso­ral au salutat pe absolvenţi, u­­rîndu-le succes în viaţă şi pro­fesie, sănătate şi fericire, prof. dr. docent Zeno Barbu şi prof. dr. Gabriel Racz, decanul fa­cultăţii de farmacie.. Din partea absolvenţilor au luat cuvîntul Dan Bratu şi Clara Kovács, care s-au angajat în numele tuturor absolvenţilor să depună toate eforturile şi abne­gaţia pentru a se încadra în munca pe care o vor depune în societate şi să muncească cu tot elanul şi dăruirea pentru propăşirea României socialiste, pentru cauza progresului ome­nirii. A urmat momentul emoţionant al depunerii jurămîntului. Festivitatea s-a încheiat cu intonarea de către întreaga a­­sistenţă a imnului studenţesc Gaudeamus igitur. OLGA APOSTOL Pagina a 4-a: PESTE HOTARE 1­­ I I I I I ■ i grija ce ne-a în oraşul Tirnăveni, atît de greu lovit de calamităţile natura­le. Hotărîrea privind măsurile de ajutorare a populaţiei sinistrate a avut un puternic ecou. încă din primele ore ale dimineţii la punctele de difuzare a presei şi pe străzile oraşului puteau fi vă­zuţi numeroşi cetăţeni citind cu mult interes ziarele. „In numele celor 39 de membri ai familiilor noastre, suntem­ pro­fund recunoscători pentru grija părintească ce ne-o poartă parti­dul în aceste momente grele , au declarat Istina Munteanu, Gheorghe Lăcătuş, Ludovic Bi­­sioc, Ştefan Crestei, Francisc Be­­senyei. Cuvintele sunt prea să­race pentru a reda tot ceea ce simţim în aceste momente. Cu grija permanentă cu care sîntem înconjuraţi şi cu ajutorul mate­rial pe care-l vom primi, ne vom putea reface adăpostul cald al familiilor noastre“. Un alt grup de muncitori de la Fabrica de geamuri — Ioan Popa, Trifan Hulpuş, Ioan Berki, Szekeres Sigismund — luînd cu­noştinţă de Hotărîre, au declarat: „Deşi am avut mult de suferit de pe urma calamităţilor naturale, am simţit în permanenţă grija partidului care ne-a insuflat noi energii, noi forţe de a învinge greutăţile. Mai trecem şi acum prin greutăţi, dar sîntem hotăriţi să le învingem. Fiecare la locul nostru de muncă vom face totul pentru a răspunde prin fapte grijii partidului. Vom depune e­­forturi sporite pentru recupera­rea intr-un timp cît mai scurt a rămînerilor în urmă cauzate de inundaţii“. Strada Rozelor este una din străzile oraşului Tirnăveni, ai că­rei locuitori au avut mult de su­ferit de pe urma celor două inundaţii la interval de numai 11 zile. „In numele locuitorilor stră­zii noastre — spuneau Petru Her­­ man, Ana Herman, Gheorghe Drăghici, Lovász Árpád — mul­­ ţumim din inimă partidului pen­tru grija ce ne-o poartă. Cu a­­jutorul pe care-l vom primi ne vom putea reface căminul aşa cum a fost“. ..Şi eu sînt unul care am avut de suferit de pe urma inundaţii­lor prin avarierea gravă a lo­cuinţei — declara profesoru­l Şte­fan Blaj. In timpul grelelor în­cercări, partidul a fost alături de noi, intervenind cu măsuri efica­ce pentru a ne da primul ajutor. Şi iată că au trecut doar cîteva zile de la marea catastrofă şi a­­pare Hotărîrea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, al cărei conţi­nut mă bucură foarte mult, vă­­zînd în ea căldura şi grija faţă de oamenii muncii“. Muncitoarea Trandafira Hang a spus: „Puhoiul de ape care s-a năpustit asupra oraşului nostru a produs mari pagube şi grele suferinţe populaţiei. Fiind aşeza­tă într-un loc mai jos, şi casa mea a fost dărîmată. Hotărîrea partidului şi guvernului ne bucu­ră foarte mult. Măsurile prevă­zute ne vor ajuta să ne refacem cît mai repede gospodăriile“. Ilie Spătăceanu, muncitor la Combinatul chimic, a spus: „Sîn­tem o familie de 11 persoane. Eu, soţia şi 9 copii. Apele învolbura­te mi-au distrus şi mie aproape totul ce am făcut pînă acum. Drept să spun, aveam mare nă­dejde că partidul ne va ajuta. Şi iată că a venit la timp cu a­­ceastă hotărîre în care se vede marea grijă ce ne-o poartă. In numele celor 9 copii şi a întregii familii mulţumim din toată ini­ma partidului nostru drag“. Maria Bodea de la întreprinde­re,' de gospodărie ’“comunală şi locativă a spus: „Pagubele pro­duse de calamitate sunt foarte mari. Dar nici o clipă nu mi-am pierdut curajul şi încrederea. Ştiam că totdeauna partidul este alături de noi. Vom răspunde prin fapte grijii ce ne-o poartă“. Simion Bochiş, pensionar: „Inundaţiile au lăsat răni adinei pe trupul oraşului nostru. Dar e­­le nu au putut învinge hotărîrea noastră de a reface totul, de a da cartierului în care locuim, străzii, fiecărei locuinţe, înfăţişa­rea de odinioară. Mă bucură din toată inima că Hotărîrea partidu­lui şi guvernului prevede unele înlesniri privind procurarea de materiale de construcţii pentru refacerea locuinţelor avariate“. ionuţ.4 popa

Next