Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)
1970-05-31 / nr. 126
E323 Interviu cu ing. VIOREL PAŞCA, de la Direcţia agricolă judeţeană . Fiind situate în majoritatea lor pe văile Mureşului, Tirnavelor şi Nirajului, grădinile de legume au fost aproape complet inundate, înregistrîndu-se pagube însemnate. Tocmai de aceea se impun acţiuni operative în vederea evacuării apelor, asigurării unor condiţii bune de dezvoltare a culturilor inundate şi reînsămînţarea suprafeţelor calamitate. Pentru a afla măsurile ce au fost luate şi care se vor lua în continuare în acest sens ne-am adresat tov. ing. VIOREL PAŞCA. Măsurile care se iau şi se vor lua în continuare sunt mai mult decit operative, concrete şi la obiect. In cazul legumelor, unde s-au produs poate cele mai mari pagube, nu mai este timp pentru compasiune. Şi aceasta mai ales pentru faptul că din suprafaţa cultivată cu legume doar 25 la sută n-a fost atinsă de apă. Din totalul suprafeţelor însămînţate sau plantate, 739 ha au fost compromise complet. S-au distrus 53 ha cu ceapă, 67 ha cu fasole, 233 ha cu mazăre, o bună parte a răsadurilor de roşii şi ardei şi 10 ha solarii. Planul de măsuri pentru refacerea grădinilor prevede numeroase acţiuni. Am spus prevede, dar imediat după stabilirea lui s-a şi trecut la înfăptuirea practică. Astfel, in fiecare unitate calamitată au fost constituite colective conduse de cîte un specialist al Direcţiei agricole, care au examinat cultură cu cultură, tarla cu tarla, stabilind cu exactitate suprafeţele care vor continua sa ramîne în vegetaţie cît şi posibilităţile de refacere a celor distruse. Dintr-o primă concluzie a acestei examinări rezultă că din 3.000 ha planificate a se cultiva cu legume in C.A.P., 53 ha nu se vor mai putea reface, deoarece au fost transformate în albii de rîuri. Pentru refacerea grădinilor distruse s-au luat măsuri de restructurare a culturilor şi de asigurare a unor seminţe de legume cu o perioadă mai scurtă de vegetaţie. Astfel, se vor însămînţa peste prevederile planului circa 650 ha cu fasole verde, castraveţi, varză de toamnă şi legume-verdeţuri. La fel se vor însămînţa în plus 18 ha cu conopidă şi 14 ha cu vinete. In vederea completării unei părţi din deficitul răsadului de roşii se vor însămînţa direct in cîmp 30 ha de tomate cu o perioadă scurtă de vegetaţie, de 100 zile. Pentru această suprafaţă am primit deja seminţele solicitate. S-au primit sau sunt în curs de primire şi restul seminţelor de morcov, fasole şi castraveţi. Se impune doar ca ele să fie ridicate urgent de către toate cooperativele agricole care au repartiţii. Ce lucrări se impun a fi executate acum şi care este urgenţa lor? — O lucrare principală şi urgentă este însămînţarea în răsadniţă a seminţelor de conopidă şi varză. O importanţă deosebită să se dea întreţinerii culturilor care au stat sub apă şi celor neafectate. In vederea reînsămînţării grabnice a suprafeţelor calamitate este necesar să se treacă la pregătirea solului, după caz, prin arături sau discuiri. Pe terenurile spălate se va aplica obligatoriu cel puţin 300 kg azotat de amoniu la ha. Plantarea în cîmp a tuturor răsadurilor ce au mai rămas este, la fel, o lucrare importantă şi foarte urgentă. La această acţiune să se mobilizeze toate forţele existente în unităţi şi să se planteze pînă la ultimul fir de răsad. In limita posibilităţilor să fie folosite la maximum şi maşinile de plantat. Atît la plantarea manuală cît şi cu maşinile, să se respecte distanţele în vederea posibilităţii mecanizării lucrărilor de întreţinere. In cîmp se vor însămînţa în prima urgenţă morcovii şi roşiile, concomitent varza şi conopida iar apoi fasolea şi castraveţii. Se recomandă însămînţarea castraveţilor în cuiburi cu aplicarea concomitentă a gunoiului de grajd fermentat. Menţionez că lucrările de refacere au început în toate cooperativele agricole cultivatoare de legume. Printr-un efort colectiv, printr-o muncă susţinută vom face ca grădinile noastre, care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor să devină din nou înfloritoare, capabile să asigure o bună parte din necesarul de legume al judeţului. TRAIAN GABOR Sectorul forestier al judeţului Mureş a fost grav lovit de furia sălbatică a apelor pricinuindu-i imense pagube. Cu o forţă nemaiîntîlnită apele de munte amestecate cu zăpadă şi mari cantităţi de stindă şi materiale au lovit năpraznic cabane . .. . ',1 - îm 'forestifereV-au maturat din cale stiveide'buşteni,, lemn de foc, bocşe, de mangal, .au rupt,zeci de poduri, mai mulţi- -kilometri de cale ferată îngustă, drumuri..Au pătruns cu viteză in depozitele si fabricile de prelucrare , a lemnului provocînd avarierea unor utilaje de mare valoare. Pe baza datelor culese din teren pagubele evaluate pe C.E.I.L. se ridică la 74.324.500 lei. Dintre care ponderea o deţin mijloacele fixe, produsele din exploatări, mijloacele circulante, mai ales materialele lemnoase din depozite şi fabrici; cheltuielile pentru înlăturarea efectelor calamităţilor şi pentru restabilirea funcţionării normale a unităţilor şi pierderile prin stagnarea producţiei în perioada calamităţii şi refacerii. Puhoaiele dezlănţuite au distrus 140 km de drumuri forestiere, 379 km de instalaţii pentru scoaterea şi apropierea lemnului, 40,8 km de cale ferată forestieră şi cale ferată normală, utilaje şi mecanisme, platformele multor depozite şi a avariat o parte a instalaţiilor tehnice ale fabricilor şi atelierelor etc. Pentru vindecarea rănilor provocată de calamitate s-a declanşat o acţiune de mari proporţii la care ia parte în aceste zile întreaga suflare a forestierilor din judeţul nostru. Cuvintele de îmbărbătare, de încurajare, adresate de secretarul, general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei la C.E.I.L. Tg.-Mureş, au avut un larg ecou în rindul forestierilor. în frunte cu comuniştii, lucrătorii din exploatări împreună cu cei din fabrici şi-au strîns rîndurile, şi-au unit forţele în bătălia refacerii şi reconstrucţiei a tot ce s-a distrus. Pădurile ca şi fabricile au devenit un imens şantier unde forestierii (Continuare în pag. a 3-a) GH. BARBULESCU FORESTIERII, ÎN LUPTA EROICĂ PENTRU REDRESARE A C.E.I.L. TG.-MUREŞ ÎNREGISTREAZĂ O PAGUBĂ DE PESTE 74 DE MILIOANE LEI • DEVIZA FORESTIERILOR DIN PARCHETE: „TOTUL PENTRU REFACEREA CĂILOR DE ACCES SPRE PĂDURE ŞI A INSTALAŢIILOR DE SCOS APROPIAT" • MUNCITORII DIN FABRICILE DE INDUSTRIALIZARE ANGAJAŢI TOTAL IN ACŢIUNEA DE RECONSTRUCŢIE ŞI ÎNDEPLINIRE A PLANULUI ANUAL DE PRODUCȚIE. LA CAP. AGRIŞTEU — BRIGADA DIN BĂLĂUŞERI, SE LUCREAZĂ INTENS LA PRĂŞITUL CARTOFILOR. Certitudine Cred că e suficient să amintesc că locuiesc în Sighișoara. Pe strada noastră — 0 Martie — apa a ajuns la tavan. La nr. 20 erau trei familii. Ce a fost în camere, a rămas sub apă: televizor, aparate de radio, mobilă, frigider, haine etc., etc. Tot ce am agonisit ani de-a rîndul. în plus, partea nouă a casei care era ridicată la roşu s-a deteriorat. Apa a pătruns printre cărămizi. Pierderi grele şi suferinţi pentru familii întregi. Cu toate acestea nu ne-am descurajat. Avem certitudinea că in orînduirea noastră, oricare ar fi situaţia de moment, nu trebuie să ne pierdem, că alături de noi sunt 20 de milioane de oameni Faptele ne-au confirmat această certitudine și au devenit cunoscute ajutoarele pe care le-am primit pînă în prezent. Vedem în fiecare zi preocuparea permanentă a conducerii partidului și sta șiop tului, a organelor locale pentru redresarea vieţii în toate locurile calamitate. Sprijinul permanent s-a concretizat încă o dată prin recenta Hotărîre a C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Fiecare punct al hotărîrii ne-a emoţionat profund. Am stat de vorbă cu mai mulţi oameni care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor: cu Ludovica Ocneanu, Gerda Poldăr, şi Eugen Pleahu de la fabrica de bumbac şi cu mulţi alţii. Cu toţii, laolaltă, sîntem mişcaţi profund de noul ajutor şi mulţumim din inimă conducerii de partid şi de stat pentru grija pe care ne-o poartă şi în aceste momente de grea încercare. ANGEL CODREAN şi profesor ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN _ ir...r_r.. ■ M '4 w ' w .. Fotoreporterul nostru a prins pe peliculă un aspect dintr-o secţie a Fabricii de mătase din Sighişoara. Este vorba de secţia de calandrat, uscat şi călcat ţesături din mătase. Fiecare operaţie din cele trei amintite se face cu maşini şi aparatură foarte complexe, cu comandă automată, întreaga aparatură a fost inundată şi acum se află in refacere. Recondiţionarea, după cum spunea mecanicul de întreţinere Ioan Olariu, e mult mai greoaie şi complexă decit a fost atunci cînd s-a făcut montajul iniţial. Atunci s-au montat ansamble după ansamble, acum trebuie demontate (curăţate, uscate etc.) şi montate fiecare piesă în parte dintr-un ansamblu. Cu alte cuvinte nivelul de calificare al fiecărui mecanic, electrician şi lăcătuş e supus acum unui „examen“. Acestui examen îi fac faţă cu demnitate toţi cei care se străduiesc zi de zi să refacă zestrea tehnică a fabricii. Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, Consiliul Naţional al Femeilor a tipărit într-un tiraj de 5.000.000 exemplare, o cocardă ce urmează a fi difuzată între 1 şi 25 iunie a. c. Această acţiune, care se va realiza de către comitetele şi comisiile femeilor, în colaborare cu alte organizaţii obşteşti, va contribui la mărirea fondului central de ajutorare a sinistraţilor, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse în contul C.E.C. 2000. Publicăm în pagina a 2-a NOUL MERS AL TRENURILOR Sărbătorirea celei de absolvenţi ai Idicină şi de a 25-a promoţii nstitutului de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş intr-o atmosferă solemnă, emoţionantă, ieri în sala Palatului culturii din Tg.-Mureş, a avut loc festivitatea sărbătoririi absolvenţilor din cea de a 25-a promoţie a Institutului de medicină şi farmacie din localitate. La festivitate au participat tovarăşii Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal Tg.-Mureş al P.C.R., Eugen Trimbiţaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al U.T.C., prof. dr. docent Gheorghe Puskás, rector al institutului, conf. univ. Aurel Cojocaru, secretar al Comitetului de partid din institut, activişti de partid, ai organizaţiilor de masă, cadre didactice, studenţi şi părinţi. Festivitatea a fost deschisă de prof. dr. docent Gheorghe Puskás. In cuvîntul său, rectorul institutului a apreciat înaltul nivel de pregătire profesională şi cetăţenească a noii promoţii de medici şi farmacişti. Cea de a 25-a promoţie de absolvenţi dă ţării încă 185 de specialişti, care se alătură celor peste 2.500 de absolvenţi pe care i-a dat pînă acum institutul. El a subliniat că medicina este o profesie de înaltă responsabilitate, ea avînd ca element esenţial viaţa omului, în slujba căreia viitorul medic trebuie să pună dragoste, omenie, pasiune, responsabilitate socială. in continuare luînd cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş, şi-a exprimat convingerea că noua promoţie de medici, şi farmacişti, mesageri ai unei înalte responsabilităţi cetăţeneşti, este animată de gîndul de a se prezenta la locul de muncă cu dorinţa de a profesa cu cinste şi probitate nobila misiune pentru care a fost pregătită. Vorbitorul a transmis cu acest prilej, în numele Comitetului judeţean de partid şi al Consiliului popular judeţean, cele mai calde felicitări distinsului corp profesoral şi studenţilor pentru munca plină de abnegaţie şi bogată în roade şi totodată aprecierea pentru eroismul cu care ei au participat la lupta aprigă pentru înlăturarea urmelor dezastrului pe care l-au produs calamităţile naturale abătute asupra ţării, în încheiere tovarăşul Vereş a dorit absolvenţilor mult succes în viaţă şi în munca profesională. Din partea corpului profesoral au salutat pe absolvenţi, urîndu-le succes în viaţă şi profesie, sănătate şi fericire, prof. dr. docent Zeno Barbu şi prof. dr. Gabriel Racz, decanul facultăţii de farmacie.. Din partea absolvenţilor au luat cuvîntul Dan Bratu şi Clara Kovács, care s-au angajat în numele tuturor absolvenţilor să depună toate eforturile şi abnegaţia pentru a se încadra în munca pe care o vor depune în societate şi să muncească cu tot elanul şi dăruirea pentru propăşirea României socialiste, pentru cauza progresului omenirii. A urmat momentul emoţionant al depunerii jurămîntului. Festivitatea s-a încheiat cu intonarea de către întreaga asistenţă a imnului studenţesc Gaudeamus igitur. OLGA APOSTOL Pagina a 4-a: PESTE HOTARE 1 I I I I I ■ i grija ce ne-a în oraşul Tirnăveni, atît de greu lovit de calamităţile naturale. Hotărîrea privind măsurile de ajutorare a populaţiei sinistrate a avut un puternic ecou. încă din primele ore ale dimineţii la punctele de difuzare a presei şi pe străzile oraşului puteau fi văzuţi numeroşi cetăţeni citind cu mult interes ziarele. „In numele celor 39 de membri ai familiilor noastre, suntem profund recunoscători pentru grija părintească ce ne-o poartă partidul în aceste momente grele , au declarat Istina Munteanu, Gheorghe Lăcătuş, Ludovic Bisioc, Ştefan Crestei, Francisc Besenyei. Cuvintele sunt prea sărace pentru a reda tot ceea ce simţim în aceste momente. Cu grija permanentă cu care sîntem înconjuraţi şi cu ajutorul material pe care-l vom primi, ne vom putea reface adăpostul cald al familiilor noastre“. Un alt grup de muncitori de la Fabrica de geamuri — Ioan Popa, Trifan Hulpuş, Ioan Berki, Szekeres Sigismund — luînd cunoştinţă de Hotărîre, au declarat: „Deşi am avut mult de suferit de pe urma calamităţilor naturale, am simţit în permanenţă grija partidului care ne-a insuflat noi energii, noi forţe de a învinge greutăţile. Mai trecem şi acum prin greutăţi, dar sîntem hotăriţi să le învingem. Fiecare la locul nostru de muncă vom face totul pentru a răspunde prin fapte grijii partidului. Vom depune eforturi sporite pentru recuperarea intr-un timp cît mai scurt a rămînerilor în urmă cauzate de inundaţii“. Strada Rozelor este una din străzile oraşului Tirnăveni, ai cărei locuitori au avut mult de suferit de pe urma celor două inundaţii la interval de numai 11 zile. „In numele locuitorilor străzii noastre — spuneau Petru Her man, Ana Herman, Gheorghe Drăghici, Lovász Árpád — mul ţumim din inimă partidului pentru grija ce ne-o poartă. Cu ajutorul pe care-l vom primi ne vom putea reface căminul aşa cum a fost“. ..Şi eu sînt unul care am avut de suferit de pe urma inundaţiilor prin avarierea gravă a locuinţei — declara profesorul Ştefan Blaj. In timpul grelelor încercări, partidul a fost alături de noi, intervenind cu măsuri eficace pentru a ne da primul ajutor. Şi iată că au trecut doar cîteva zile de la marea catastrofă şi apare Hotărîrea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, al cărei conţinut mă bucură foarte mult, văzînd în ea căldura şi grija faţă de oamenii muncii“. Muncitoarea Trandafira Hang a spus: „Puhoiul de ape care s-a năpustit asupra oraşului nostru a produs mari pagube şi grele suferinţe populaţiei. Fiind aşezată într-un loc mai jos, şi casa mea a fost dărîmată. Hotărîrea partidului şi guvernului ne bucură foarte mult. Măsurile prevăzute ne vor ajuta să ne refacem cît mai repede gospodăriile“. Ilie Spătăceanu, muncitor la Combinatul chimic, a spus: „Sîntem o familie de 11 persoane. Eu, soţia şi 9 copii. Apele învolburate mi-au distrus şi mie aproape totul ce am făcut pînă acum. Drept să spun, aveam mare nădejde că partidul ne va ajuta. Şi iată că a venit la timp cu această hotărîre în care se vede marea grijă ce ne-o poartă. In numele celor 9 copii şi a întregii familii mulţumim din toată inima partidului nostru drag“. Maria Bodea de la întreprindere,' de gospodărie ’“comunală şi locativă a spus: „Pagubele produse de calamitate sunt foarte mari. Dar nici o clipă nu mi-am pierdut curajul şi încrederea. Ştiam că totdeauna partidul este alături de noi. Vom răspunde prin fapte grijii ce ne-o poartă“. Simion Bochiş, pensionar: „Inundaţiile au lăsat răni adinei pe trupul oraşului nostru. Dar ele nu au putut învinge hotărîrea noastră de a reface totul, de a da cartierului în care locuim, străzii, fiecărei locuinţe, înfăţişarea de odinioară. Mă bucură din toată inima că Hotărîrea partidului şi guvernului prevede unele înlesniri privind procurarea de materiale de construcţii pentru refacerea locuinţelor avariate“. ionuţ.4 popa