Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)

1970-09-17 / nr. 218

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE NOULUI CAZINO DIN SOVATA. (Fotó : ANDREI CZERAN) „MADE IN ENGLAND“ — Microfoneton — Deunăzi, avînd treburi în Ca­pitală, telefonasem la agenţia TAROM să mi se rezerve un loc. (Sunt servit cu aceeaşi amabilita­te ca întotdeauna). M-am prezentat cu 15 minute înaintea plecării autobuzului la aeroport. Pentru a alunga plictiseala, m-am aşezat la masă, delectîndu­­mă cu „Sportul“. In stingă mea, pe bancă, un cstătea» tină^artim­brăcat într-un costum la fel ca al meu, stătea tolănit cu picioarele întinse, cu ...jivina stîngăJn. bugunar, savurînd o țigară aromată. Mă uit la costumul meu, mă uit la costumul lui; parcă am fi ambii îmbrăcaţi ca gemenii — di­ferenţa între noi era doar atît că pantalonii îi avea în format de „ţeavă, lipită de corp“. în plus , pletele, mustăţile şi barba răvă­şită — ce să mai zic ? „Gigea“ băiat ! Aprind şi eu o ţigară, scap bricheta din mină, mă a­­plec după ea. Cînd să mă ridic, privirile mi se opresc pe margi­nea buzunarului acestui „alter ego“ al meu. Buzunarul său era „pavoazat“ cu o panglică, pe ca­re scria : „Made in England“. Ce decepție ! Credeam că pur­tăm același costum, indigen. El mă privea cam suspect, măsurîn­­du-mă din cap pînă în picioare, cu un zîmbet dispreţuitor. In mod discret am mai tras şi eu cu ochiul drept spre buzunarul­­ sting al pantalonilor, pentru a mai citi încă o dată inscripţia de pe o panglică, dar mînuţa „geme­nului“ meu acoperi o parte din panglică, astfel că nu mai puteam descifra decit cuvîntul „England“. Dezbrac haina şi mă uit şi la inscripţia de pe panglica mea — care era mai lată şi cusută dea­supra buzunarului intern (şi nici­decum la buzunarul pantalonu­lui), pentru ca să-mi fie dat să citesc : „Fabrica de confecţii „Steaua roşie“, Sibiu 19“. Iar mă uit la costumul­ meu şi iar la al lui. Constat aceeaşi cali­tate de stofă, aceeaşi culoare, a­­ceeaşi croială şi acelaşi rever. Mă gîndeam că ar fi posibil să exis­te acelaşi STAS şi în „England“ ca şi la Sibiu ! ! ! Curiozitatea nu m-a lăsat în pace. Am căutat să Intru în vor­bă cu el întrebîndu-1 : — Cald, cald ? Da ! Da ! fu răspunsul cu o jumătate de gu­ră. — Oare cînd pleacă autobuzul la aeroport ? — Cred că îndată — fu al doilea răspuns. — Să vedeţi — spun eu — ce interesant şi ce coincidenţă. Pur­tăm amîndoi costume la fel. De unde l-aţi procurat ? — De la Bucureşti — fu al treilea răspuns scurt şi categoric. — Nu vă supăraţi, — îl întreb eu puţin cam timid — nu aţi binevoi să-mi indicaţi şi mie sur­sa ? De unde se pot procura pan­glici cu inscripţia „Made in En­gland“, pentru ca să-mi „orna­mentez“ şi eu buzunarele panta­lonilor ? Pe cînd aşteptam şi cel de-al patrulea răspuns, spre ghinionul meu, se auzi o voce : — Poftiți în mașină! Noua mea cunoștință sări ca din pușcă, urcîndu-se brusc în autobuz. Din nefericire, nu mi-a dat nici o importanță „în aer“. Nu a binevoit să-mi indice sursa panglicii, datorită cărui fapt mă simt obligat să renunț definitiv la „marca fabrici“ . Ma­de in England. TIBERIU HIRSCHORN IN CONSTRUCŢIE. Cea mai mare unitate comercială din Tg.-Mureş După cum ne informează Direc­ţia comercială judeţeană, în cursul anului curent reţeaua unităţilor comerciale din judeţul nostru se va extinde cu o suprafaţă de peste 5.000 metri pătraţi. Printre altele, în municipiul Tg- Mureş vor lua fiinţă unităţi de des­facere noi şi moderne, precum şi depozite de mare capacitate. Va fi dat în folosinţă şi noul şi moder­nul laborator de preparate de co­fetărie, dulciuri şi îngheţată, care va furniza o gamă largă de pro­duse unităţilor de alimentaţie pu­blică din Tg.-Mureş şi împrejurimi. Această „uzină de dulciuri", bine utilată, va ocupa o suprafaţă de 695 metri pătraţi. In cartierul „Tudor Vladimirescu” din reşedinţa judeţului se constru­ieşte noul complex comercial „Da­cia", cea mai mare unitate de a­­cest gen din Tg.-Mureş. Ocupînd o suprafaţă de 2.166 metri pătraţi, noul complex va cuprinde un ma­gazin modern cu autoservire, ra­ioane de fripte, pîine, carne, meze­lărie, dulciuri, cafea, articole de menaj etc. Se vor construi de ase­menea aici un restaurant cu grădi­nă de vară acoperită, o cofetărie cu terasă acoperită, farmacie, li­brărie, o unitate de legume şi fructe şi alta de produse indus­triale. Complexul comercial „Dacia" în construcţie. (Foto: ŞTEFAN PLAJAS) N­OTE Draglină pentru săpat, sau magazie volantă pentru piese de schimb ? !n centrul comunei Căpuş, a­­proape de podul de peste Com­­lod, se află parcată o draglină. Aceasta, ca şi altele­­, au fost aduse aici pe Valea Comlodului după multe intervenţii de pe al­te şantiere de hidroamelioraţii ale ţării. O vreme, draglina a şi fost folosită. S-au excavat din albia Comlodului mii de metri cubi de pămînt, ceea ce a con­tribuit ca zeci de hectare de pă­mînt nu de mult înmlăştinat să se transforme în teren productiv. Din martie 1970 însă, maşina care a fost aşa de mult aştepta­tă de căpuşeni şi care le-a fă­cut atîta bine, prin faptul că le-a reprofilat albia Comlodului, acum, de cum se înserează de­vine sperietoare pentru copii, pentru animale. De nenumărate ori preşedin­tele cooperativei agricole din Căpuş, Petru Mureşan, s-a a­­dresat conducerii Oficiului de cadastru, proiectare şi gospodă­rirea apelor, cu rugămintea de a pune în funcţie draglina. Este mare nevoie de ea. Numai pe o singură vale a CăpuşuluiFînaţe, sunt peste 92 hectare cu exces de umiditate, unde ar trebui neapărat săpat un canal. în acest scop, aduna­rea generală a cooperativei a­­gricole, la timpul potrivit, a şi alocat şi aprobat suma de 629.000 de lei. Ne-am interesat la O.C.P.G.A., care este cauza pentru care sta­ţionează de atîta vreme — dra­glina. — Nu avem draglinist —­ a fost răspunsul. — Bine, dar nu se pot califi­ca ? — Nu ! Direcţia agricolă nu se angajează să asigure fondu­rile necesare pentru şcolarizare! Şi aşa, pentru cîteva mii de lei cit ar costa şcolarizarea în numai cîteva luni, prin faptul că draglina nu se foloseşte, s-au pierdut cîteva sute de mii de lei, la care se adaugă încă cine ştie cîtă vreme darea în circuitul agricol a unor întinse suprafeţe de teren fertil.­ în ultima sesizare făcută de preşedintele C.A.P. Căpuş, am fost informaţi că mai nou, dra­glina este transformată de me­canicii de pe maşinile similare în magazie volantă de piese de schimb. Concret, la 10 septem­brie au fost luate piese de la sistemul electric. în situaţia cînd în judeţul nos­tru se găsesc atîtea suprafeţe pe care e necesar a se executa urgent lucrări de desecare, se impune neapărat ca în cel mai scurt timp draglina care staţio­nează de mai bine de 6 luni la Căpuş să fie pusă în funcţiune. REMUS CÂMPEAN Invitaţie în Munţii Gălimani 1­1SPRE VÎRFUL De la Răstoliţa spre munţii Bis­­tricioru se poate călători prin va­lea Răstoliţei şi prin valea de Mij­loc. Traseul — pe drumul foresti­er — se desprinde din drumul na­ţional nr. 15 la km 141 (la gura pirîului Răstoliţa), şi este marcat cu bandă albastră (pînă la gura Tihului). Ca să ajungem cu mai puţin efort spre inima masivului, putem călători cu trenul forestier care pleacă în fiecare zi de lucru între orele 6—7 de la gara C.F.R. din Răstoliţa pînă la gura Tihului şi de acolo s-o luăm fie prin va­lea Secului şi prin valea de Mij­loc, fie prin valea Tihului în sus. Să presupunem că am ales tra­seul care străbate valea de Mij­loc. După ce părăsim comuna, ieşim intr-o vale pitorească. Trecem po­dul de fier, după ce am părăsit tabăra pionierilor şi înaintăm pî­nă la Gura Bradului. Pînă aici ne însoţeşte şi drumul forestier. De aici ne continuăm drumul, tot cu trenul forestier, în direcţia nordică. Valea se îngustează între vîrfurile Vulturilor (în stînga) şi Piscurile Bradului (în dreapta), apoi ajun­gem la Gura Tihului. Aici trebuie să aşteptăm pînă se întoarce tre­nul de la Fundul Secului, apoi ne urcăm din nou şi ne continuăm drumul prin valea de Mijloc care şerpuieşte între dealurile Secului şi ale Răstoşnii. Pînă la poteca din valea Ciungilor urcăm pe o pantă mai lină; valea se lărgeşte puţin, apoi la Bîtca Tarniţa se în­gustează din nou. Trecem printre două pîrîiaşe: Popii şi Cina, care-şi varsă apele în pîrîul Mijloc. La km 9,7 coborîm din trenul forestier la căsuţa pazei de vînătoare. Aici ne odihnim pu­ţin, apoi o luăm pe un drum de tractoare şi ne continuăm urcuşul pe poteca de vînătoare marcată cu triunghi albastru, pînă ce ajungem Pe plaiul de sub vîrful Bistricioru (marcat cu bandă roşie). De aici putem urca prin grohotişuri, pe un teren accidentat, pînă la vîrful Bis­tricioru. Această ascensiune o re­comandăm numai turiştilor bine antrenaţi. Din acest punct ne pu­tem continua drumul în direcţia est, pe poteca marcată cu bandă roşie, pînă ce ajungem pe Şaua Tihuleţului. De aici se deschide o privelişte frumoasă spre valea Dor­nului şi creasta Pietrosului. Sub „şa", lingă stînă, ne putem instala cu cortul pentru o noapte (vara putem înnopta chiar la stînă). Ziua următoare ne sculăm în zori, ca să ne „plimbăm" puţin, fără povară, pe vîrfurile Ciungetu şi Rusca. Dacă dispunem de timp, putem face o ascensiune chiar şi pe Pietrosu, cel mai înalt vîrf al Călimanilor. Ne putem întoarce la Gura de Mijloc prin valea Tihuleţului, urmă­rind marcajul cu cruce albastră, în două ore putem fi la gura Tihu­­letului, de unde începe marcajul cu triunghi albastru, care ne conduce pe vîrful Tihu. De aici pînă la Gu­ra Tihului, de-a lungul liniei fera­te înguste, avem de mers 9 km. Da­că norocul e alăturea de noi, co­borîm cu trenul forestier pînă la Răstoliţa. întoarcerea e posibilă însă şi pe un alt traseu, prin vîrful Bistricioru — Poiana Lungă — Poiana Pris­lop, coborînd prin valea Scurtului pînă la gura acestuia, în valea Se­cului. în lunile august sau septembrie, dacă prindem o zi senină, să nu pierdem ocazia şi să urcăm spre vîrful Bistricioru. Priveliştea de aici răsplăteşte pe deplin efortul de­pus. Din vîrful Străcioru putem ad­mira spre est crestele Mărieşului şi Pietrosului, apoi in depărtare, vîr­furile Cerbului, Căliman Izvor şi Căliman Iezer — o panoramă pe care n-o poţi uita niciodată. Sub picioarele noastre se adînceşte „Craterul“ Dorna; spre nord, din­colo de vale, se văd Colinele mun­ţilor Bîrgăului, iar în depărtare — creasta munţilor Rodnei, cu vîrful Ineu. La coborîre o luăm pe poteca îngustă care ne conduce printre jnepi şi stînci, pînă­ la Poiana Lun­gă; aici dăm de marcajul cu ban­dă roşie, care ne însoţeşte pînă la Şaua Prislop (Poiana Scurtu), unde zărim marcajul cu punct albastru. O luăm apoi spre stînga; trecem pe lingă o stînă şi coborîm în va­le, unde vom găsi linia ferată în­gustă, care ne conduce în valea Secului. De aici, după masă, pu­tem coborî cu trenul forestier pînă la Răstoliţa. Pe jos, de la Gura Scurtului pî­nă la Gura Tihului, avem de mers 4,5 km, iar de acolo pînă la Răs­toliţa încă 9 km. RATZ ZOLTÁN Recoltarea şi treieratul trifoiului (Urmare din pag. 1) va mai răspunde ca în acest an: „Nu putem realiza planul, nu dispunem de seminţă". In vederea reuşitei acestei ac­ţiuni, în afara forţelor ce vor fi dirijate la recoltare, sub îndru­marea şi controlul organelor a­­gricole judeţene şi ale Agrosem se mai cer puse la punct unele lucruri. în primul rînd se impu­ne terminarea de urgenţă a re­parării tuturor agregatelor de treier, mai ales în cooperativele agricole din Grindeni, Vărgata, Măşberani şi Band, precum şi adaptarea pentru treieratul tri­foiului a tuturor combinelor I.M.A. care sunt prevăzute să lucreze în această importantă acţiune. Organizarea echipelor de treier în aşa fel încît lucra­rea să înceapă imediat ce tri­foiul va fi transportat de pe cîmp este de asemenea o nece­sitate stringentă. Recoltarea şi transportul de pe cîmp in cel mai scurt timp a trifoiului de sâmînţă au o im­portantă deosebită și pentru pregătirea terenului în vederea însâmîntârii griului, cunoscîndu­­se faptul că majoritatea acestor suprafețe intră în categoria pre­mergătoarelor timpurii. LA UN DISPENSAR RURAL ştim să fi luat vreo măsură împo­triva ei. De fapt şi astăzi lipseşte din comună (3 septembrie). Pe la ora 11 am trecut şi noi pe la dispensar pentru a ne convinge de spusele interlocutorilor noştri. Intr-adevăr, uşa dispensarului era încuiată. Pe orarul afişat pe uşă scrie că joia consultaţiile se fac de la ora 8 pînă la 15. Sub orar, un anunţ interesant: „Este de gardă felcerul Ioan Popovici. Se află la Chiheru­ de Sus nr. 275“. Semnea­ză: dr. Csögör Elisabeta. Originalitatea acestui anunţ face de prisos orice comentariu. Proba­bil Direcţia sanitară judeţeană ar avea ceva de comentat despre comportarea acestui medic „exem­plar". Seara am chemat-o pe Elisabeta Csögör la telefon pentru a-i afla părerea despre felul cum îşi face datoria faţă de bolnavi. A căutat să mă convingă că are foarte mari greutăţi, că nu e înţeleasă de ni­meni, pentru a o ajuta să se mute la Tg.-Mureş, ori în altă localitate mai apropiată, că organele locale din Chiher nu i-au pus la dispozi­ţie locuinţă şi de aceea nu s-a pu­tut muta acolo etc. etc. De aseme­nea, m-a informat că ea nu a lip­sit niciodată nemotivat de la ser­viciu şi că în ziua de 3 septembrie a avut şedinţă la Reghin, lată deci că pentru toate faptele ei a găsit motivare, numai de la oamenii care o caută mereu pentru a-i cere spri­jinul a uitat să-şi ceară scuze, in curînd dispensarul se va muta în­tr-o clădire nou amenajată, unde va avea suficient spaţiu pentru locuit şi, astfel, sperăm că va ter­mina cu plimbările, deoarece de multe ori oamenii au nevoie de medic şi noaptea. (Urmare din pag. 1) fiul popular, însă promisiunile au rămas neonorate. Situaţia în care se complace să se menţină Elisa­­beta Csögör o cunosc şi superiorii dînsei, însă pînă în prezent nu Cinema JOI, 17 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ memorandum, era in negru, te in Apus. — Arta: Tiffany Select. Mireasa Progresul: Depar- Tineretului: Timp pentru a trăi. Unirea: Pe plajele lumii. Muncitoresc: Prieteni fără grai. Flacăra: Domnişoara doc­tor. SIGHIŞOARA — Lumina: Dreptul de a te naşte. LUDUŞ — Flacăra: Via Mala. IERNUT — Lumina: Daţi-mi condica de re­clamaţii ! SÂRMAŞU — Popular: Băieţii din strada Păi. REGHIN — Patria: Vînătorul de căprioare. Victoria: Urmărirea. TIRNAVENI — Melodia: Ghici, cine vine la cină? SOVATA — Doina: Colo­nia Lanfieri. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Arşiţa. FlNTÎNELE — Patria: Lordul din Alexanderplatz. MIERCU­REA NIRAJULUI — Nirajul. A­­dio. Texas. 19:30 — Cronica actualităţii. Mu­zică de dans. Pe undele tinereţii. Itinerar bulgăresc. Pasionaţii ci­­cloturişti din Micfalău. Muzică. Moment liric, în limba maghiară : 6,30—7 — Jurnal de dimineaţă. Cronica in­dustrială: lucrări de deschidere a noii mine de lignit din Baraolt. Muzică distractivă. 16,30—18 — Cronica actualităţii. Jocuri popu­lare. Reflecţii pe teme economi­ce. Muzică de cameră. Microenci­­clopedie. Razele electron. Bazele geologice ale utilizării medicale a unor bogăţii naturale în jud. Harghita şi Covasna. Loterie mu­zicală. Pronoexpres Rezultatele concursului de miercuri, 16 septembrie 1970. Extragerea I: 32, 31, 17, 2, 42, 30. Extragerea a II-a: 34, 33, 8, 38, 29, 22, 7, 44. Televiziune 17,30 — Emisiune în limba ma­ghiară; 18,00 — Recitalul flau­tistului Jean-Pierre Rampal. Pia­nist Albert Guttman. Transmisiu­ne din Sala Ateneului Român­­­ • la Concursul şi Festivalul Inter­naţional „George Enescu“; 18,45 — Rapsodia română — „Horă la Prislop“; 19,10 — Anunţuri, pu­blicitate, sumarul serii; 19,20 — 1 001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Film serial: „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn“ („Gheţarii sunt în primej­die“); 20,30 — Cadran internaţio­nal; 21,10 — Al cincilea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu“ — Concertul în Do ma­jor pentru violoncel şi orchestră de Haydn, interpretează Mstislav Rostropovici; 21,45 — Poşta TV­ de Ton Bucheru; 21,55 — Film artistic: „De unul singur“; 23,25 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş VINERI, 18 SEPTEMBRIE In limbii română : 6—6,30 — Intîlnire matinală. Muzică: 18— Prienul festival corat „Ciprian Porumubescu"­ (Urmare din pag. 1) nea repertoriu şi că interpretarea pe care au dat-o pieselor a fost dintre cele mai reuşite. Astfel, co­rul din Sîngeorgiu de Mureş a a­­bordat pe lingă cîntece ca „Pe-al nostru steag" de Ciprian Porum­­bescu, „Port-Haza" de Zoltán Ala­dár, „Mica nimfă" de Giovanni Gastoldi şi piese de mare dificul­tate, cum este corul sclavilor din opera „Nabucodonosor" de Verdi. De asemenea, corul din Reghin a cules ropote de aplauze cu „Sere­nada" de Ciprian Porumbescu, „în­ virtu­a de pe Mureş" prelucrată de Liviu Cira sau „Dor mi-i bade" de Ion Danielescu. Festivalul coral „Ciprian Porum­­bescu" a constituit o reuşită certă, contribuind la stimularea mişcării artistice din ţara noastră, inclusiv din judeţul Mureş şi ne exprimăm speranţa că şi alte formaţii corale de pe meleagurile noastre vor munci în aşa fel incit să ne poată reprezenta cu cinste la o aseme­­nea confruntare artistică naţiona­lă. MODERNA CASA DE CULTURA DIN ORAŞUL SUCEAVA SE ÎN­CADREAZĂ ÎN MOD ARMONIOS ÎN ANSAMBLUL NOILOR CON­­STRUCŢII DIN ACEST ORAŞ. (Foto : LEONID COLCERIU) Calificarea înaltă (Urmare din pag. 1) pentru mai bine, că am epuizat toate posibilităţile de perfecţionare a calificării cadrelor noastre. Aşa cum spuneam, această problemă a fost larg dezbătută într-o şedinţă a comitetului de partid pe combi­nat. Cu acest prilej au reieşit o se­rie de concluzii preţioase, proble­matica acestora fiind cuprinsă în agenda de lucru a organizaţiilor de partid, a conducerii combinatu­lui, fabricilor, secţiilor şi ateliere­lor. S-a evidenţiat necesitatea ca birourile organizaţiilor de bază să se preocupe mai atent de mobili­zarea muncitorilor la cursurile de calificare şi perfecţionarea califi­cării, să cuprindă în planurile de muncă dezbateri specifice privind modul de pregătire, promovare şi educare a cadrelor, asigurarea lo­curilor de muncă cu muncitori ca­lificaţi, modul de îndeplinire a sar­cinilor de plan etc. Totodată s-a recomandat ca referatele şefilor de secţii sau a maiştrilor pentru acor­darea unor trepte superioare de salarizare să fie discutate intr-un cadru mai larg, cu participarea bi­roului organizaţiei de bază. Astfel, se vor elimina cazurile ca acelea cînd s-au propus pentru promova­re muncitori care nu îndeplinesc condiţiile cerute, au avut absenţe nemotivate şi alte abateri de la normele de muncă şi disciplină. Numai în cursul lunii iulie, din 110 referate prezentate, după verifică­rile făcute au fost respinse 41. Or, această lipsă de exigenţă ne face să credem că unii maiştri şi şefi de atelier acordă prea puţin inte­res pentru ca promovarea pe trepte să constituie un instrument eficace în creşterea producţiei şi producti­vităţii muncii, reducerea pierderi­lor de fabricaţie, întărirea discipli­nei în producţie. Totodată, pentru reducerea şi lichidarea actelor de indisciplină — şi, implicit, a pena­lizărilor ce se acordă lunar pentru absenţe nemotivate, întîrzieri, ne­­respectarea proceselor tehnologice etc. — s-a recomandat ca fiecare caz în parte să fie prelucrat în a­­dunările organizaţiilor de bază, creîndu-se în acest sens o puterni­că opinie de masă. Iată, prezentate succint, preocu­pările comitetului de partid, ale con­siliului de administraţie în acest important domeniu. Fără îndoială, sarcinile de producţie sporite pe anul 1971 şi pe ansamblul cinci­nalului viitor ne determină la ur­mărirea cu cea mai mare atenţie a creşterii, promovării şi educării cadrelor, astfel putîndu-se asigura fiecărui atelier şi loc de muncă cadre capabile să stăpinească teh­nica existentă în combinatul nos­tru. 1.1. „PRODCOMPLEX“ TG.-MUREŞ STR GHEORGHE DOJA, NR. 177, TELEFON : 15323 Recrutează CANDIDAŢI PENTRU ŞCOLARIZARE ÎN SPECIALITATEA TEHNOLOGIA STICLEI, ÎN CADRUL CENTRULUI ŞCOLAR PROFESIONAL ŞI TEHNIC DE MAIŞTRI TURDA La concursul de admitere se pot înscrie absolvenţi ai liceului de cultură generală sau ai altor şcoli echivalente, cu examen de bacalaureat sau cu certificat de absolvire. înscrierile pentru concursul de admitere se fac pînă in ziua de 22 septembrie 1970 la sediul școlii sau la serviciul personal al 1.1. „Prodcomplex", în baza unei cereri însoţite de următoarele acte: — certificat de naştere în original şi copie, — diploma de bacalaureat sau certificat de absolvire a li­­ceului (sau a altor şcoli echivalente) — în original, — buletin de analiza sîngelui şi rezultatul examenului radio­logie pulmonar (radioscopie, radiografie sau microradiografie), efectuat cu cel mult 3 luni înainte de concurs. — certificat medical eliberat de circumscripţia medico-sani­­tară la care candidatul se află în evidenţă. Candidaţii care au absolvit liceul începînd cu anul 1968 vor prezenta în locul acestui certificat fişa de control medicală întoc­mită în timpul liceului. Concursul de admitere se va desfășura între 25—30 septem­brie și va consta din : — matematică (scris și oral); — chimie (oral) Concursul de admitere este precedat de examinarea medi­cală, care se va face cu 1—3 zile înainte de începerea probelor scrise. Candidaţii respinşi la examinarea medicală nu sunt primiţi la concursul de admitere. Informaţii suplimentare la serviciul personal al I. I. „Prodcom­plex“ sau la secretariatul şcolii, telefon 19­86 — Turda.

Next