Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)
1970-09-17 / nr. 218
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE NOULUI CAZINO DIN SOVATA. (Fotó : ANDREI CZERAN) „MADE IN ENGLAND“ — Microfoneton — Deunăzi, avînd treburi în Capitală, telefonasem la agenţia TAROM să mi se rezerve un loc. (Sunt servit cu aceeaşi amabilitate ca întotdeauna). M-am prezentat cu 15 minute înaintea plecării autobuzului la aeroport. Pentru a alunga plictiseala, m-am aşezat la masă, delectîndumă cu „Sportul“. In stingă mea, pe bancă, un cstătea» tină^artimbrăcat într-un costum la fel ca al meu, stătea tolănit cu picioarele întinse, cu ...jivina stîngăJn. bugunar, savurînd o țigară aromată. Mă uit la costumul meu, mă uit la costumul lui; parcă am fi ambii îmbrăcaţi ca gemenii — diferenţa între noi era doar atît că pantalonii îi avea în format de „ţeavă, lipită de corp“. în plus , pletele, mustăţile şi barba răvăşită — ce să mai zic ? „Gigea“ băiat ! Aprind şi eu o ţigară, scap bricheta din mină, mă aplec după ea. Cînd să mă ridic, privirile mi se opresc pe marginea buzunarului acestui „alter ego“ al meu. Buzunarul său era „pavoazat“ cu o panglică, pe care scria : „Made in England“. Ce decepție ! Credeam că purtăm același costum, indigen. El mă privea cam suspect, măsurîndu-mă din cap pînă în picioare, cu un zîmbet dispreţuitor. In mod discret am mai tras şi eu cu ochiul drept spre buzunarul sting al pantalonilor, pentru a mai citi încă o dată inscripţia de pe o panglică, dar mînuţa „gemenului“ meu acoperi o parte din panglică, astfel că nu mai puteam descifra decit cuvîntul „England“. Dezbrac haina şi mă uit şi la inscripţia de pe panglica mea — care era mai lată şi cusută deasupra buzunarului intern (şi nicidecum la buzunarul pantalonului), pentru ca să-mi fie dat să citesc : „Fabrica de confecţii „Steaua roşie“, Sibiu 19“. Iar mă uit la costumul meu şi iar la al lui. Constat aceeaşi calitate de stofă, aceeaşi culoare, aceeaşi croială şi acelaşi rever. Mă gîndeam că ar fi posibil să existe acelaşi STAS şi în „England“ ca şi la Sibiu ! ! ! Curiozitatea nu m-a lăsat în pace. Am căutat să Intru în vorbă cu el întrebîndu-1 : — Cald, cald ? Da ! Da ! fu răspunsul cu o jumătate de gură. — Oare cînd pleacă autobuzul la aeroport ? — Cred că îndată — fu al doilea răspuns. — Să vedeţi — spun eu — ce interesant şi ce coincidenţă. Purtăm amîndoi costume la fel. De unde l-aţi procurat ? — De la Bucureşti — fu al treilea răspuns scurt şi categoric. — Nu vă supăraţi, — îl întreb eu puţin cam timid — nu aţi binevoi să-mi indicaţi şi mie sursa ? De unde se pot procura panglici cu inscripţia „Made in England“, pentru ca să-mi „ornamentez“ şi eu buzunarele pantalonilor ? Pe cînd aşteptam şi cel de-al patrulea răspuns, spre ghinionul meu, se auzi o voce : — Poftiți în mașină! Noua mea cunoștință sări ca din pușcă, urcîndu-se brusc în autobuz. Din nefericire, nu mi-a dat nici o importanță „în aer“. Nu a binevoit să-mi indice sursa panglicii, datorită cărui fapt mă simt obligat să renunț definitiv la „marca fabrici“ . Made in England. TIBERIU HIRSCHORN IN CONSTRUCŢIE. Cea mai mare unitate comercială din Tg.-Mureş După cum ne informează Direcţia comercială judeţeană, în cursul anului curent reţeaua unităţilor comerciale din judeţul nostru se va extinde cu o suprafaţă de peste 5.000 metri pătraţi. Printre altele, în municipiul Tg- Mureş vor lua fiinţă unităţi de desfacere noi şi moderne, precum şi depozite de mare capacitate. Va fi dat în folosinţă şi noul şi modernul laborator de preparate de cofetărie, dulciuri şi îngheţată, care va furniza o gamă largă de produse unităţilor de alimentaţie publică din Tg.-Mureş şi împrejurimi. Această „uzină de dulciuri", bine utilată, va ocupa o suprafaţă de 695 metri pătraţi. In cartierul „Tudor Vladimirescu” din reşedinţa judeţului se construieşte noul complex comercial „Dacia", cea mai mare unitate de acest gen din Tg.-Mureş. Ocupînd o suprafaţă de 2.166 metri pătraţi, noul complex va cuprinde un magazin modern cu autoservire, raioane de fripte, pîine, carne, mezelărie, dulciuri, cafea, articole de menaj etc. Se vor construi de asemenea aici un restaurant cu grădină de vară acoperită, o cofetărie cu terasă acoperită, farmacie, librărie, o unitate de legume şi fructe şi alta de produse industriale. Complexul comercial „Dacia" în construcţie. (Foto: ŞTEFAN PLAJAS) NOTE Draglină pentru săpat, sau magazie volantă pentru piese de schimb ? !n centrul comunei Căpuş, aproape de podul de peste Comlod, se află parcată o draglină. Aceasta, ca şi altele, au fost aduse aici pe Valea Comlodului după multe intervenţii de pe alte şantiere de hidroamelioraţii ale ţării. O vreme, draglina a şi fost folosită. S-au excavat din albia Comlodului mii de metri cubi de pămînt, ceea ce a contribuit ca zeci de hectare de pămînt nu de mult înmlăştinat să se transforme în teren productiv. Din martie 1970 însă, maşina care a fost aşa de mult aşteptată de căpuşeni şi care le-a făcut atîta bine, prin faptul că le-a reprofilat albia Comlodului, acum, de cum se înserează devine sperietoare pentru copii, pentru animale. De nenumărate ori preşedintele cooperativei agricole din Căpuş, Petru Mureşan, s-a adresat conducerii Oficiului de cadastru, proiectare şi gospodărirea apelor, cu rugămintea de a pune în funcţie draglina. Este mare nevoie de ea. Numai pe o singură vale a CăpuşuluiFînaţe, sunt peste 92 hectare cu exces de umiditate, unde ar trebui neapărat săpat un canal. în acest scop, adunarea generală a cooperativei agricole, la timpul potrivit, a şi alocat şi aprobat suma de 629.000 de lei. Ne-am interesat la O.C.P.G.A., care este cauza pentru care staţionează de atîta vreme — draglina. — Nu avem draglinist — a fost răspunsul. — Bine, dar nu se pot califica ? — Nu ! Direcţia agricolă nu se angajează să asigure fondurile necesare pentru şcolarizare! Şi aşa, pentru cîteva mii de lei cit ar costa şcolarizarea în numai cîteva luni, prin faptul că draglina nu se foloseşte, s-au pierdut cîteva sute de mii de lei, la care se adaugă încă cine ştie cîtă vreme darea în circuitul agricol a unor întinse suprafeţe de teren fertil. în ultima sesizare făcută de preşedintele C.A.P. Căpuş, am fost informaţi că mai nou, draglina este transformată de mecanicii de pe maşinile similare în magazie volantă de piese de schimb. Concret, la 10 septembrie au fost luate piese de la sistemul electric. în situaţia cînd în judeţul nostru se găsesc atîtea suprafeţe pe care e necesar a se executa urgent lucrări de desecare, se impune neapărat ca în cel mai scurt timp draglina care staţionează de mai bine de 6 luni la Căpuş să fie pusă în funcţiune. REMUS CÂMPEAN Invitaţie în Munţii Gălimani 11SPRE VÎRFUL De la Răstoliţa spre munţii Bistricioru se poate călători prin valea Răstoliţei şi prin valea de Mijloc. Traseul — pe drumul forestier — se desprinde din drumul naţional nr. 15 la km 141 (la gura pirîului Răstoliţa), şi este marcat cu bandă albastră (pînă la gura Tihului). Ca să ajungem cu mai puţin efort spre inima masivului, putem călători cu trenul forestier care pleacă în fiecare zi de lucru între orele 6—7 de la gara C.F.R. din Răstoliţa pînă la gura Tihului şi de acolo s-o luăm fie prin valea Secului şi prin valea de Mijloc, fie prin valea Tihului în sus. Să presupunem că am ales traseul care străbate valea de Mijloc. După ce părăsim comuna, ieşim intr-o vale pitorească. Trecem podul de fier, după ce am părăsit tabăra pionierilor şi înaintăm pînă la Gura Bradului. Pînă aici ne însoţeşte şi drumul forestier. De aici ne continuăm drumul, tot cu trenul forestier, în direcţia nordică. Valea se îngustează între vîrfurile Vulturilor (în stînga) şi Piscurile Bradului (în dreapta), apoi ajungem la Gura Tihului. Aici trebuie să aşteptăm pînă se întoarce trenul de la Fundul Secului, apoi ne urcăm din nou şi ne continuăm drumul prin valea de Mijloc care şerpuieşte între dealurile Secului şi ale Răstoşnii. Pînă la poteca din valea Ciungilor urcăm pe o pantă mai lină; valea se lărgeşte puţin, apoi la Bîtca Tarniţa se îngustează din nou. Trecem printre două pîrîiaşe: Popii şi Cina, care-şi varsă apele în pîrîul Mijloc. La km 9,7 coborîm din trenul forestier la căsuţa pazei de vînătoare. Aici ne odihnim puţin, apoi o luăm pe un drum de tractoare şi ne continuăm urcuşul pe poteca de vînătoare marcată cu triunghi albastru, pînă ce ajungem Pe plaiul de sub vîrful Bistricioru (marcat cu bandă roşie). De aici putem urca prin grohotişuri, pe un teren accidentat, pînă la vîrful Bistricioru. Această ascensiune o recomandăm numai turiştilor bine antrenaţi. Din acest punct ne putem continua drumul în direcţia est, pe poteca marcată cu bandă roşie, pînă ce ajungem pe Şaua Tihuleţului. De aici se deschide o privelişte frumoasă spre valea Dornului şi creasta Pietrosului. Sub „şa", lingă stînă, ne putem instala cu cortul pentru o noapte (vara putem înnopta chiar la stînă). Ziua următoare ne sculăm în zori, ca să ne „plimbăm" puţin, fără povară, pe vîrfurile Ciungetu şi Rusca. Dacă dispunem de timp, putem face o ascensiune chiar şi pe Pietrosu, cel mai înalt vîrf al Călimanilor. Ne putem întoarce la Gura de Mijloc prin valea Tihuleţului, urmărind marcajul cu cruce albastră, în două ore putem fi la gura Tihuletului, de unde începe marcajul cu triunghi albastru, care ne conduce pe vîrful Tihu. De aici pînă la Gura Tihului, de-a lungul liniei ferate înguste, avem de mers 9 km. Dacă norocul e alăturea de noi, coborîm cu trenul forestier pînă la Răstoliţa. întoarcerea e posibilă însă şi pe un alt traseu, prin vîrful Bistricioru — Poiana Lungă — Poiana Prislop, coborînd prin valea Scurtului pînă la gura acestuia, în valea Secului. în lunile august sau septembrie, dacă prindem o zi senină, să nu pierdem ocazia şi să urcăm spre vîrful Bistricioru. Priveliştea de aici răsplăteşte pe deplin efortul depus. Din vîrful Străcioru putem admira spre est crestele Mărieşului şi Pietrosului, apoi in depărtare, vîrfurile Cerbului, Căliman Izvor şi Căliman Iezer — o panoramă pe care n-o poţi uita niciodată. Sub picioarele noastre se adînceşte „Craterul“ Dorna; spre nord, dincolo de vale, se văd Colinele munţilor Bîrgăului, iar în depărtare — creasta munţilor Rodnei, cu vîrful Ineu. La coborîre o luăm pe poteca îngustă care ne conduce printre jnepi şi stînci, pînă la Poiana Lungă; aici dăm de marcajul cu bandă roşie, care ne însoţeşte pînă la Şaua Prislop (Poiana Scurtu), unde zărim marcajul cu punct albastru. O luăm apoi spre stînga; trecem pe lingă o stînă şi coborîm în vale, unde vom găsi linia ferată îngustă, care ne conduce în valea Secului. De aici, după masă, putem coborî cu trenul forestier pînă la Răstoliţa. Pe jos, de la Gura Scurtului pînă la Gura Tihului, avem de mers 4,5 km, iar de acolo pînă la Răstoliţa încă 9 km. RATZ ZOLTÁN Recoltarea şi treieratul trifoiului (Urmare din pag. 1) va mai răspunde ca în acest an: „Nu putem realiza planul, nu dispunem de seminţă". In vederea reuşitei acestei acţiuni, în afara forţelor ce vor fi dirijate la recoltare, sub îndrumarea şi controlul organelor agricole judeţene şi ale Agrosem se mai cer puse la punct unele lucruri. în primul rînd se impune terminarea de urgenţă a reparării tuturor agregatelor de treier, mai ales în cooperativele agricole din Grindeni, Vărgata, Măşberani şi Band, precum şi adaptarea pentru treieratul trifoiului a tuturor combinelor I.M.A. care sunt prevăzute să lucreze în această importantă acţiune. Organizarea echipelor de treier în aşa fel încît lucrarea să înceapă imediat ce trifoiul va fi transportat de pe cîmp este de asemenea o necesitate stringentă. Recoltarea şi transportul de pe cîmp in cel mai scurt timp a trifoiului de sâmînţă au o importantă deosebită și pentru pregătirea terenului în vederea însâmîntârii griului, cunoscînduse faptul că majoritatea acestor suprafețe intră în categoria premergătoarelor timpurii. LA UN DISPENSAR RURAL ştim să fi luat vreo măsură împotriva ei. De fapt şi astăzi lipseşte din comună (3 septembrie). Pe la ora 11 am trecut şi noi pe la dispensar pentru a ne convinge de spusele interlocutorilor noştri. Intr-adevăr, uşa dispensarului era încuiată. Pe orarul afişat pe uşă scrie că joia consultaţiile se fac de la ora 8 pînă la 15. Sub orar, un anunţ interesant: „Este de gardă felcerul Ioan Popovici. Se află la Chiheru de Sus nr. 275“. Semnează: dr. Csögör Elisabeta. Originalitatea acestui anunţ face de prisos orice comentariu. Probabil Direcţia sanitară judeţeană ar avea ceva de comentat despre comportarea acestui medic „exemplar". Seara am chemat-o pe Elisabeta Csögör la telefon pentru a-i afla părerea despre felul cum îşi face datoria faţă de bolnavi. A căutat să mă convingă că are foarte mari greutăţi, că nu e înţeleasă de nimeni, pentru a o ajuta să se mute la Tg.-Mureş, ori în altă localitate mai apropiată, că organele locale din Chiher nu i-au pus la dispoziţie locuinţă şi de aceea nu s-a putut muta acolo etc. etc. De asemenea, m-a informat că ea nu a lipsit niciodată nemotivat de la serviciu şi că în ziua de 3 septembrie a avut şedinţă la Reghin, lată deci că pentru toate faptele ei a găsit motivare, numai de la oamenii care o caută mereu pentru a-i cere sprijinul a uitat să-şi ceară scuze, in curînd dispensarul se va muta într-o clădire nou amenajată, unde va avea suficient spaţiu pentru locuit şi, astfel, sperăm că va termina cu plimbările, deoarece de multe ori oamenii au nevoie de medic şi noaptea. (Urmare din pag. 1) fiul popular, însă promisiunile au rămas neonorate. Situaţia în care se complace să se menţină Elisabeta Csögör o cunosc şi superiorii dînsei, însă pînă în prezent nu Cinema JOI, 17 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ memorandum, era in negru, te in Apus. — Arta: Tiffany Select. Mireasa Progresul: Depar- Tineretului: Timp pentru a trăi. Unirea: Pe plajele lumii. Muncitoresc: Prieteni fără grai. Flacăra: Domnişoara doctor. SIGHIŞOARA — Lumina: Dreptul de a te naşte. LUDUŞ — Flacăra: Via Mala. IERNUT — Lumina: Daţi-mi condica de reclamaţii ! SÂRMAŞU — Popular: Băieţii din strada Păi. REGHIN — Patria: Vînătorul de căprioare. Victoria: Urmărirea. TIRNAVENI — Melodia: Ghici, cine vine la cină? SOVATA — Doina: Colonia Lanfieri. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Arşiţa. FlNTÎNELE — Patria: Lordul din Alexanderplatz. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Adio. Texas. 19:30 — Cronica actualităţii. Muzică de dans. Pe undele tinereţii. Itinerar bulgăresc. Pasionaţii cicloturişti din Micfalău. Muzică. Moment liric, în limba maghiară : 6,30—7 — Jurnal de dimineaţă. Cronica industrială: lucrări de deschidere a noii mine de lignit din Baraolt. Muzică distractivă. 16,30—18 — Cronica actualităţii. Jocuri populare. Reflecţii pe teme economice. Muzică de cameră. Microenciclopedie. Razele electron. Bazele geologice ale utilizării medicale a unor bogăţii naturale în jud. Harghita şi Covasna. Loterie muzicală. Pronoexpres Rezultatele concursului de miercuri, 16 septembrie 1970. Extragerea I: 32, 31, 17, 2, 42, 30. Extragerea a II-a: 34, 33, 8, 38, 29, 22, 7, 44. Televiziune 17,30 — Emisiune în limba maghiară; 18,00 — Recitalul flautistului Jean-Pierre Rampal. Pianist Albert Guttman. Transmisiune din Sala Ateneului Român • la Concursul şi Festivalul Internaţional „George Enescu“; 18,45 — Rapsodia română — „Horă la Prislop“; 19,10 — Anunţuri, publicitate, sumarul serii; 19,20 — 1 001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Film serial: „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn“ („Gheţarii sunt în primejdie“); 20,30 — Cadran internaţional; 21,10 — Al cincilea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu“ — Concertul în Do major pentru violoncel şi orchestră de Haydn, interpretează Mstislav Rostropovici; 21,45 — Poşta TV de Ton Bucheru; 21,55 — Film artistic: „De unul singur“; 23,25 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş VINERI, 18 SEPTEMBRIE In limbii română : 6—6,30 — Intîlnire matinală. Muzică: 18— Prienul festival corat „Ciprian Porumubescu" (Urmare din pag. 1) nea repertoriu şi că interpretarea pe care au dat-o pieselor a fost dintre cele mai reuşite. Astfel, corul din Sîngeorgiu de Mureş a abordat pe lingă cîntece ca „Pe-al nostru steag" de Ciprian Porumbescu, „Port-Haza" de Zoltán Aladár, „Mica nimfă" de Giovanni Gastoldi şi piese de mare dificultate, cum este corul sclavilor din opera „Nabucodonosor" de Verdi. De asemenea, corul din Reghin a cules ropote de aplauze cu „Serenada" de Ciprian Porumbescu, „în virtua de pe Mureş" prelucrată de Liviu Cira sau „Dor mi-i bade" de Ion Danielescu. Festivalul coral „Ciprian Porumbescu" a constituit o reuşită certă, contribuind la stimularea mişcării artistice din ţara noastră, inclusiv din judeţul Mureş şi ne exprimăm speranţa că şi alte formaţii corale de pe meleagurile noastre vor munci în aşa fel incit să ne poată reprezenta cu cinste la o asemenea confruntare artistică naţională. MODERNA CASA DE CULTURA DIN ORAŞUL SUCEAVA SE ÎNCADREAZĂ ÎN MOD ARMONIOS ÎN ANSAMBLUL NOILOR CONSTRUCŢII DIN ACEST ORAŞ. (Foto : LEONID COLCERIU) Calificarea înaltă (Urmare din pag. 1) pentru mai bine, că am epuizat toate posibilităţile de perfecţionare a calificării cadrelor noastre. Aşa cum spuneam, această problemă a fost larg dezbătută într-o şedinţă a comitetului de partid pe combinat. Cu acest prilej au reieşit o serie de concluzii preţioase, problematica acestora fiind cuprinsă în agenda de lucru a organizaţiilor de partid, a conducerii combinatului, fabricilor, secţiilor şi atelierelor. S-a evidenţiat necesitatea ca birourile organizaţiilor de bază să se preocupe mai atent de mobilizarea muncitorilor la cursurile de calificare şi perfecţionarea calificării, să cuprindă în planurile de muncă dezbateri specifice privind modul de pregătire, promovare şi educare a cadrelor, asigurarea locurilor de muncă cu muncitori calificaţi, modul de îndeplinire a sarcinilor de plan etc. Totodată s-a recomandat ca referatele şefilor de secţii sau a maiştrilor pentru acordarea unor trepte superioare de salarizare să fie discutate intr-un cadru mai larg, cu participarea biroului organizaţiei de bază. Astfel, se vor elimina cazurile ca acelea cînd s-au propus pentru promovare muncitori care nu îndeplinesc condiţiile cerute, au avut absenţe nemotivate şi alte abateri de la normele de muncă şi disciplină. Numai în cursul lunii iulie, din 110 referate prezentate, după verificările făcute au fost respinse 41. Or, această lipsă de exigenţă ne face să credem că unii maiştri şi şefi de atelier acordă prea puţin interes pentru ca promovarea pe trepte să constituie un instrument eficace în creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea pierderilor de fabricaţie, întărirea disciplinei în producţie. Totodată, pentru reducerea şi lichidarea actelor de indisciplină — şi, implicit, a penalizărilor ce se acordă lunar pentru absenţe nemotivate, întîrzieri, nerespectarea proceselor tehnologice etc. — s-a recomandat ca fiecare caz în parte să fie prelucrat în adunările organizaţiilor de bază, creîndu-se în acest sens o puternică opinie de masă. Iată, prezentate succint, preocupările comitetului de partid, ale consiliului de administraţie în acest important domeniu. Fără îndoială, sarcinile de producţie sporite pe anul 1971 şi pe ansamblul cincinalului viitor ne determină la urmărirea cu cea mai mare atenţie a creşterii, promovării şi educării cadrelor, astfel putîndu-se asigura fiecărui atelier şi loc de muncă cadre capabile să stăpinească tehnica existentă în combinatul nostru. 1.1. „PRODCOMPLEX“ TG.-MUREŞ STR GHEORGHE DOJA, NR. 177, TELEFON : 15323 Recrutează CANDIDAŢI PENTRU ŞCOLARIZARE ÎN SPECIALITATEA TEHNOLOGIA STICLEI, ÎN CADRUL CENTRULUI ŞCOLAR PROFESIONAL ŞI TEHNIC DE MAIŞTRI TURDA La concursul de admitere se pot înscrie absolvenţi ai liceului de cultură generală sau ai altor şcoli echivalente, cu examen de bacalaureat sau cu certificat de absolvire. înscrierile pentru concursul de admitere se fac pînă in ziua de 22 septembrie 1970 la sediul școlii sau la serviciul personal al 1.1. „Prodcomplex", în baza unei cereri însoţite de următoarele acte: — certificat de naştere în original şi copie, — diploma de bacalaureat sau certificat de absolvire a liceului (sau a altor şcoli echivalente) — în original, — buletin de analiza sîngelui şi rezultatul examenului radiologie pulmonar (radioscopie, radiografie sau microradiografie), efectuat cu cel mult 3 luni înainte de concurs. — certificat medical eliberat de circumscripţia medico-sanitară la care candidatul se află în evidenţă. Candidaţii care au absolvit liceul începînd cu anul 1968 vor prezenta în locul acestui certificat fişa de control medicală întocmită în timpul liceului. Concursul de admitere se va desfășura între 25—30 septembrie și va consta din : — matematică (scris și oral); — chimie (oral) Concursul de admitere este precedat de examinarea medicală, care se va face cu 1—3 zile înainte de începerea probelor scrise. Candidaţii respinşi la examinarea medicală nu sunt primiţi la concursul de admitere. Informaţii suplimentare la serviciul personal al I. I. „Prodcomplex“ sau la secretariatul şcolii, telefon 1986 — Turda.