Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)

1970-09-17 / nr. 218

■ Anul XXII. Nr. 213 (3.383) JOI, 17 septembrie 1970 4 pagini, 30 de bani ■■ r PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA1 am mse ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P­.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN HICILIE CIAUŞISEI cu cadre din învăţămîntul economic superior şi alţi economişti Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu ca­dre didactice şi de conducere din învăţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cer­cetări, ministere şi mari întreprin­deri. Au participat tovarăşii Manea Mânescu, Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, ministrul învăţămîn­­tului. Cu acest prilej au fost analizate­­ în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri pri­vind perfecţionarea învăţămîntului economic Participanţii au înfăţişat realiză­rile obţinute în ultimii ani în dez­voltarea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai importante ce re­vin economistului în actualul sta­diu de dezvoltare a economiei naţionale. Vorbitorii au relevat în acelaşi timp deficienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţă­mîntului economic, au făcut pro­puneri pentru perfecţionarea lui în continuare. S-a subliniat necesi­tatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe dis­ciplinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul e­­conomic, analiza şi prognoza eco­nomică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea şi îmbogăţi­rea cunoştinţelor de specialitate prin reciclarea economiştilor, pen­tru perfecţionarea activităţii cadre­lor didactice care lucrează în în­­văţămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucră­rilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul cres­­cînd al cadrelor didactice în for­marea viitorilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări privind ri­dicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Secre­tarul general al partidului a sub­liniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profe­sională, capabile să dea soluţii op­time problemelor complexe pe care le ridică producţia, întreaga viaţă economică a ţăriii, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creşte­rii eficienţei economice în toate sectoarele, să se preocupe de pu­nerea în valoare a tuturor rezerve­lor, să organizeze în bune con­diţii activitatea întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lu­crează. Vorbitorul a relevat, de a­­semenea, îndatoririle ce revin ca­drelor didactice din învăţămîntul e­­conomic şi altor economişti în analizarea ştiinţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre na­ţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice economice, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale progresului societăţii româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului eco­nomic, la creşterea rolului şi apor­tului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică con­strucţia societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră. CALIFICAREA ÎNALTĂ condiţie esenţială a creşterii producţiei şi productivităţii muncii într-o recentă şedinţă, Comitetul de partid al Combinatului de sticlă şi faianţă din Sighişoara a anali­zat o problemă deosebit de impor­tantă : preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid din combi­nat, a Consiliului de administraţie, privind asigurarea cadrelor cu o înaltă calificare profesională. A­­ceastă analiză a situaţiei din com­binatul nostru a pornit de la sar­cinile economice deosebit de im­portante trasate pentru cincinalul următor, de la necesitatea organi­zării la un nivel mai înalt a forme­lor de instruire profesionala şi teh­­nico-ştiinţifică a tuturor cadrelor din combinat. De altfel, şi Pina in prezent această problemă a stat in atentia comitetului de partid şi a consiliului de administraţie, dova­dă fiind faptul că din totalul­ de 1.884 muncitori aproape 80 la suta au o calificare însuşită in şcoi profesionale şi la t acu­­mul,­îa! Restul de circa 400 de muncitor, sint nou veniţi, urmînd cursurile de calificare organizate de combinat. Fără îndoială că în activitatea unei întreprinderi,­ nivelu­man­i şi priceperii salariaţilor se în valoarea indicatorilor e­­i economici realizaţi. Spre a această condiţionare este l­ent să arăt că în combinatul nos­tru, datorită specificului Ter­a, nivelul calificării profesionale in­fluenţează direct Productivitatea muncii. Numai astfel a acest bir ca în primul semestru din acest an productivitatea muncii d­in suta, cu 'el' mult decit era planificat. Sub îndrumarea ""Ăstratie partid, consiliul de administrație acordă o deosebita a­­ CQe­derii, calificării și Perfec? °°TM­a­­n­lificării cadrelor care produc­sectoarele PrînțijM^dere cerinţele ţiei, avmdu-se in ° tivâ astfel curente şi de Per-ţp însuşite ca, cunoştinţele preda e 5 să ajute nemijlocit la ap | respectarea W» giilor prescrise. Spre e­­­âre amintesc că noul sistem de mcar­care si ardere a produsei | si || goneţi etalaţi­­ la arderea I * _ a necesitat din partea munci­torilor cunoştinţe mai aPr°fun^du. în ce priveşte comportarea P«u selor în aceasta faza. Ca urma au fost organizate cursuri de P fectionare pentru salariaţii îndeosebi în Cursuri ^de S r,. mperfecţionarea fhncIvi­­i producţii de bună calitate, asupra reducerii pierderilor tehnologice. Astfel, în perioada 1 aprilie — 1 septembrie a. c. s-au organizat cursuri de calificare gradul I şi II, cu participarea a peste 100 de sa­lariaţi pentru meseriile : turnător formă ipsos, turnător produse ce­ramice, debavuratori-retuşori, cup­­­torar-încărcător, pictor ceramică fină. Pentru fabrica de sticlă s-au organizat trei cursuri de perfecţio­nare a calificării pentru un număr de 90 operatori şi topitori sticlă. Pentru ca aceste cursuri să dea rezultatele scontate în ce priveşte însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice, s-a acordat o deosebită a­­tenţie modului de predare, fiind se­lecţionaţi în acest scop lectori din rindul cadrelor de specialitate cu o îndelungată experienţă atit în ra­mura respectivă cit şi în munca de calificare a muncitorilor, ca : ing. Weltzer Mihai, chimist Ana Sava, Alexandru Florian, Alexandru Pa­­vel, Gheorghe Domniţa, Vasile Dragan, Ilie Beldean şi alţii. Para­lel cu aceste cursuri s-au organi­zat şi lecţii tehnice specifice fie­cărui atelier şi loc de muncă. Aşa de exemplu, muncitorii de la ar­derea I şi II şi-au însuşit noţiuni noi, predate de inginerii Nicolae Gheja şi Fabini Ortrun, în legă­tură cu noul sistem de încărcare şi ardere a produselor în vagoneţi etajaţi. Trebuie să remarc aici că, pen­tru buna desfăşurare a cursurilor, un rol important l-au jucat organi­zaţiile de partid prin urmărirea în­deaproape a frecvenţei la cursuri, analizind modul cum salariaţii sec­ţiilor îşi îndeplinesc sarcinile de producţie. Merită evidenţiate orga­nizaţiile de bază nr. 11 de la turn­­amestec şi nr. 10 schimbul ,,C" de la fabrica de sticlă, de la arderea I şi II, discuire, turnătorie şi de­cor. Această trecere în revistă a rea­lizărilor obţinute în acest domeniu nu înseamnă, desigur, că nu e loc AL. CIUCAN secretarul comitetului de partid al Combinatului de sticlă şi faianţă Sighişoara (Continuare în pag. a 2-a) de La ordinea zilei Recoltarea şi treieratul trifoiului pentru sămînţă Specialiştii Agrosem Tg.-Mu­­reş ne anunţă că în majoritatea zonelor din judeţ, trifoiul pentru săminţă a ajuns la maturitatea de recoltare. Suprafaţa de re­coltare nu este prea mare. Du­pă toate insistenţele şi controa­lele efectuate, în teren au ră­mas în cultură circa 6.500 ha trifoi pentru săminţă. Trifoiul de pe această suprafaţă însă dacă va fi recoltat, treierat şi depozi­tat la timp, va putea asigura la primăvară necesarul de semin­ţe pentru unităţile agricole din judeţ. De aceea se impune să se facă totul, să se dirijeze o parte din forţe pentru această acţiune de care va depinde ex­tinderea în viitor a suprafeţelor cultivate cu trifoliene, al căror pondere, conform Programului naţional de dezvoltare a zooteh­niei, trebuie să fie 80 la sută din furajele de volum. In vederea bunei desfăşurări a acestei acţiuni, la nivel de ju­deţ, s-a întocmit un plan care prevede ca pînă la data de 15 octombrie întreaga sămînţă de trifoi să ajungă în magazii. Au fost identificate toate batozele, combinele şi agregatele de tre­ier care vor lucra eşalonat în fiecare unitate. Ţinînd cont de neajunsurile ce se repetă an de an în această privinţă, este foarte important ca acest plan să se respecte întocmai. Asigu­rarea seminţei de trifoi la timp este atit in interesul unităţilor productive, contractuale cit şi în folosul economiei judeţului. U­­nităţi ca C.A.P. Şăulia, Sărmaşu, Valea Largă, Măgherani şi alte­le, recoltînd şi treierînd trifoiul la timp au reuşit să predea A­­grosemului întreaga cantitate de săminţă contractată şi chiar să depăşească prevederile, ob­­ţinind venituri însemnate din a­­ceastă cultură. Majoritatea uni­tăţilor care au neglijat această acţiune, chiar dacă au avut su­prafeţe întinse cu trifoi, prin re­coltare şi adunarea lui de pe cîmp toamna tirziu, prin amîna­­rea treieratului pînă primăvara, au pierdut mari cantităţi de să­­minţă şi deci n-au putut să-şi respecte obligaţiile contractuale. Astfel, cooperative agricole ca cele din Paingeni, Pogăceaua, Neaua, Poarta, Căluşeri şi alte­le neglijind nepermis această acţiune au treierat trifoiul iarna sau primăvara cînd practic tre­buia să fie semănat. Procedîn­­du-se astfel, s-a pierdut peste 50 la sută din cantitatea de să­mînţă care se prevedea iniţial. Unele din ele au treierat în pri­măvară 3—4 zile pentru a scoa­te 100—200 kg de sămînţă. Pentru a nu se mai repeta a­­ceste neajunsuri se impune să se treacă de urgenţă la recolta­re şi pe măsură ce trifoiul se u­­sucă, să se transporte şi să se în­ceapă concomitent treieratul iar întreaga cantitate de săminţă să fie predată Agrosemului pen­tru a o trimite din timp la des­­cuscutare. Există în unele locuri practica, ca o parte din sămîn­­ţă să fie păstrată în unităţi pen­tru nevoi proprii sau pentru a se face tîrguri cu alţi parteneri. In felul acesta, pe lingâ faptul că nu se respectă obligaţiile con­tractuale, se riscă de a ajunge în sol sămînţă de slabă calitate, nedescuscutatâ. Ne mirăm a­­tunci, de ce lanurile de trifoi sînt rare şi pline de cuscută. Or, se ştie că prin reglementările actuale, de asigurare a seminţei de trifoi, de calitatea ei se ocu­pă şi răspunde Agrosemul şi deci această unitate specializa­tă în producerea seminţelor are competenţa să adune întreaga sămînţă şi apoi să o pună la dispoziţia unităţilor. Organele Agrosem ne-au asigurat că în­treaga cantitate de sămînţă predată va fi pusă, după des­­cuscutare, la dispoziţia unităţi­lor din judeţ. Deci producătorii să fie fără griji, căci dacă se va recolta şi preda la timp sămîrr­­a, vor avea în primăvară asigu­rată întreaga cantitate necesa­ră. In felul acesta, la primăvară cind se va semăna trifoul nu se TRAIAN GABOR (Continuare in pag. a 2-a) Vremea Ieri, la ora 12, temperatura ae­rului la Tg.-Mureş a fost de 25 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme frumoasă și călduroasă, cu cel mai mult senin. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul S.E. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 11—14 grade, iar maximele între 27—30 grade. Izolat ceață pe văi. VEDERE A TRANSFORMATORULUI DE 220 KV AL COMPLEXULUI HIDROENERGETIC DE LA PORŢILE DE FIER. (Foto : V. MOLDOVAN) ! I Pagina a 3-a: I TRAFICUL RUTIER ÎN CON­­­­TINUA INTENSIFICARE. SÄ-I ASIGURĂM SECURITATE DEPLINĂ! I I I­­ I I I Primul festival coral „Ciprian Porumbescu“ Timp de două zile, în oraşul Su­ceava, nu departe de zidurile ve­chii cetăţi de scaun a lui Ştefan cel Mare, s-a desfăşurat primul Festival coral ,,Ciprian Porumbes­cu“. Organizată de către Comite­tul de stat pentru cultură şi artă în colaborare cu Uniunea Genera­lă a Sindicatelor. Uniunea Compo­zitorilor şi Uniunea Tineretului Co­munist, această primă importantă manifestaţie culturală de acest gen, a reunit, sub bolta frumoasei săli a Casei de cultură a sindica­telor din localitate, 31 de formaţii, aparţinînd aşezămintelor culturale şi sindicatelor din 21 de judeţe ale ţării şi din municipiul Bucu­reşti, printre care s-au numărat şi două formaţii corale din judeţul nostru: cele ale căminului cultural din Sîngeorgiu de Mureş şi Casei de cultură din Reghin. Festivalul a constituit un cald omagiu adus marelui compozitor Ciprian Porumbescu, care s-a năs­cut şi a trăit pe aceste meleaguri, şi s-a bucurat de prezenţa unor proeminente personalităţi muzicale dintre care compozitorul şi dirijo­rul Dumitru D. Botez, maestru eme­rit al artei, compozitorii: Lauren­­ţiu Profeta, secretar al Uniunii Compozitorilor, Constantin Arvinte, Florin Comişel, artist emerit, Mir­cea Neagu etc. Menirea acestui prim festival coral a fost aceea de a stimula creaţia corală româneas­că — incluzînd cîntece de masă şi patriotice — precum şi arta inter­pretativă a formaţiilor artistice de amatori, de a o ridica pe culmi tot mai înalte şi trebuie să consemnăm reuşita deplină a acestei reuniuni, calda adeziune a publicului din lo­calitate, precum şi înalta ţinută ar­tistică a majorităţii corurilor pre­zente la festival. O deosebită im­presie, prin omogenitatea, calita­tea vocilor şi înalta ţinută artistică, au lăsat în special corul mixt al Palatului culturii din Ploieşti, lau­reat al Concursului al Vl-lea, al Vll-lea, al Vlll-lea şi al IX-lea, co­rul mixt al căminului cultural din comuna Fierbinţi, judeţul Ilfov, co­rul bărbătesc al Palatului culturii din Piteşti şi altele. In general for­maţiile participante au evidenţiat o preocupare permanentă nu nu­mai pentru nivelul calitativ al inter­pretării ci şi pentru abordarea u­­nui repertoriu bogat şi variat, ade­sea virtuos, capabil să potenţeze posibilităţile artistice ale formaţiei. Am remarcat, astfel, pe lîngă in­terpretarea unor cîntece de masă şi patriotice din repertoriul naţio­nal clasic şi contemporan: „Te cînt partid" de Mircea Neagu, „Mîndră zi a libertăţii" de Radu Paladi, „Al­tarul mănăstirii Putna", „Pe-al nos­tru steag" şi „Trei culori" de Cipri­an Porumbescu, o gamă variată de cîntece şi coruri din opere din re­pertoriul universal. Ne face o deosebită plăcere să consemnăm aici că şi formaţiile co­rale care au reprezentat judeţul nostru s-au prezentat cu un asemen ION CIURDAF­U (Continuare în pag. a 2-a) CORUL CASEI DE CULTURA DIN REGHIN, PE SCENA CASEI DE CULTURĂ DIN SUCEAVA Laborator de agrochimie La Oradea a luat fiinţă un la­borator de agrochimie cu impor­tante atribuţiuni pentru cartarea pedologică şi agrochimică a so­lurilor, întocmirea planurilor de chimizare. Noua unitate va re­comanda unităţilor agricole şi cele mai bune soluţii de aplicare a îngrăşămintelor şi amenda­mentelor calcaroase. Laboratorul din Oradea este încadrat cu spe­cialişti avind o bogată experienţă in munca practică şi a fost dotat cu utilaje şi aparatură modernă. LA UN DISPENSAR RURAL Cînd la bătăile în uşă nu răspunde nimeni... Nu demult, cînd zorile anunţau venirea unei noi zile, o femeie în vîrstă avea nevoie urgent de in­tervenţia medicului. In acea dimi­neaţă, o viaţă omenească era a­­meninţată de a se stinge, din cau­za unei crize pornită instantaneu. Cei din familie se învîrteau nepu­tincioși în jurul bolnavei, iar unul din feciori alergă într-un suflet la dispensar (de trei ori a făcut acest drum) pentru a chema medicul, dar, la bătăile în ușă nu a răspuns nimeni. Omul, descumpănit, se în­dreptă repede spre consiliul popu­lar, rugînd pe preşedinte să dea telefon la spitalul din Reghin după salvare. După mai multe intervenţii telefonice şi vreo două ore de aş­teptare, salvarea a oprit în fa­ţa casei bolnavei care abia mai respira. Internarea de urgenţă şi inter­venţia promptă a medicilor de la Spitalul din Reghin a salvat-o pe Munteanu Victoria din Chiherul de Jos nr. 70 redînd-o familiei. In zilele noastre, asemenea fap­te pline de umanism au devenit ce­va obişnuit. Masa covîrşitoare a medicilor veghează zi şi noapte la sănătatea semenilor lor. Dar, mai există şi unii medici care uită că menirea lor este de a ocroti pe cei suferinzi, de a interveni prompt, pentru a-i salva de suferinţe. Prin­tre aceşti medici se înscrie şi Eli­sa­beta Csögör. în dimineaţa amin­tită mai sus, ea lipsea de la dato­rie, cum de altfel o face destul de des. La dispensarul din Chiherul de Sus a fost repartizată de peste un an. La început, oamenii din aceas­tă comună s-au bucurat foarte mult, zicîndu-şi că nu trebuie să mai meargă la Beica pentru a con­sulta medicul, iar cînd cineva va a­­vea nevoie de o intervenţie urgentă n-o sâ mai fie nevoit să aştepte prea mult cum se întimpla cînd a­­parţineau de dispensarul din Bei­ia, însă aceste iluzii s-au spulbe­rat repede. In scurt timp au înce­put dezamăgirile. Oamenii au mers şi mai merg la dispensar pentru consultaţii, ori sâ-i ceară un sfat, şi nu puţine sint cazurile cînd aş­teaptă ore în şir degeaba, deoare­ce medicul nu mai apare, iar cînd îşi face apariţia stă o oră două şi pleacă acasă (la Tg.-Mureş). Preşedintele consiliului popular şi secretarul comitetului de partid ne-au informat că medicul Elisabe­­ta Csögör face naveta Chiher— Tg.-Mureş. De două trei ori pe săp­­tămînâ nu vine de loc la serviciu Si cind vine ajunge la Chiher după ora 10 şi la ora 13 pleacă. Dacă s-ar folosi de autobuz ar putea fi mai mult prezentă în comună, dar dînsa vine şi pleacă cind i se ivesc diferite ocazii. Comportarea ei am discutat-o in comitetul de partid si la const­ IOAN HUSA! (Continuare în pag. a 2 a)

Next