Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)

1970-09-19 / nr. 220

/ / Anul XXII. Nr. 220 (3.88S) SÎMBATA, 19 septembrie 1970 6 Pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! TEAPA ROȘIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLIE CEAUŞESCU In judeţul Mureş . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, Zita de lucru în judeţul Mureş. . . Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. L­a Plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil B° ,?.ra?" sau* Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Mie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Va­sile Vilcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţă. Sunt numai patru luni de cind tovarăşul Nicolae Ceauşescu se a­­fla in mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de li­mita oricărei închipuiri, se revăr­sau sălbatic, distrugînd aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, im­portante obiective economice. Pre­zenţa în mijlocul cetăţenilor a con­ducătorului partidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndem­nurile şi indicaţiile practice ale to­arâtînd sub­­arăşului Nicolae Ceauşescu mobi­­lizînd energiile, dind încredere şi putere. La numai patru­ luni de cînd furia apelor a semănat aici prin aceste frumoase locuri neaş­teptata şi dureroasa urgie, totul şi-a redobîndit înfăţişarea nor­mală. Au fost refăcute casele căzute prada valurilor. Prin des­­fâşurarea largă a energiilor crea­toare ale eroicei clase munci­toare, ale maselor largi populare, mobilizate de partid, s-au recon­struit drumurile şi şoselele dis­­truse, şi-au refăcut potenţialul de producţie întreprinderile 1° vite de calamitate. In oraşele Tirnăveni şi Tg.-Mureş, doar dun­gile negre ce brăzdează pereţiii oa­selor din zonele inundate, pînă sub ferestre ori pînă streaşină cota inundaţiei, mai a­mintesc de catastrofă. Astăzi, totul în această greu încercata parte a ţării respiră calm, optimism. Oamenii muncesc mai cu spor, copiii învaţă carte, tinerii îşi clădesc cu încredere cămine. încercarea prin care au trecut zonele tari, lo­vite de revărsarea apelor a ost un examen al tăriei şi arţei mo­rale a poporului nostru, a cum tat şi mai mult legaturile dintre popor şi partid,c­a de netăgăduit că e a noastră, societatea socl° ' ' altoită ca proces firesc si . sibil pe trupul viguros al_ . ’ este singura în măsura, ' ;n_ aptă să unească într-un 9' ■ tr-o năzuinţă și un efor­t unic toate energiile c!'eat tate. Poporului, sâ biruie orice 9 . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ^ ceilalţi conducători de pa­­ stat au sosit cu un avion care a aterizat pe un °e,oe°rtînt,Î, lingă Turda. Aici, veni ' ' inim­­pinare, se aflau Aurel ,u. j ţean secretar al Comitetului judeţea Cluj al P.C.R., preşedintele fiului popular judeţean alte persoane °^rbirea avută Consi­­precum şi din judeţ. aeroport, m­­­in, factorii de răspundere d­l Nicolae Ceauşescu seamă de P'.in­mer-Pe aeroport, în cu­det, tovarăşul s-a interesat de e­bleme economice şi soc­ia­l deosebi de starea recoltei ş­iul lucrărilor agricole. _ „ . La Tîrnăveni, localitate P' care se călătoreşte c^r­e tovarăşului Nicolae celorlalţi oaspeţi li se mire deosebit de călduroasă. Se aterizează în imediata vecinătate a marelui combinat chimic. Sute de muncitori, alte sute şi sute de cetăţeni ai localităţii vin cu bucu­rie în întîmpinare. Sunt de faţă Nicolae Vereş, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular ju­deţean, şi alţi reprezentanţi ai or­­ganelor locale de partid şi de stat. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea cetate a chi­miei, combinatul din Tîrnăveni, „decanul" de vîrstă al industriei noastre chimice. Adevărata istorie a acestei întreprinderi a început o dată cu anii construcţiei socialiste, cînd dintr-o unitate modestă s-a transformat într-un combinat in­dustrial de prestigiu. Cîteva cifre sînt deosebit de semnificative : faţă de anul 1948 producţia glo­bală a combinatului a crescut de peste 15 ori, ceea ce înseam­nă că în prezent întreaga produc­ţie a anului 1938 se realizează în numai 15 zile. La intrarea în întreprindere, to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de adjunctul mi­nistrului industriei chimice, Ştefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimişti aplaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — frumoase bu­chete de flori. Directorul general al grupului industrial de chimie Tîrnăveni, in­ginerul Bujor Roşca, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele in­stalaţii ale acestei unităţi, între­prinderea cea mai grav afectată din judeţ de inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin muncă per­severentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfirşitul lunii iulie sarcinile de plan ale actua­lului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secţii, datorită mo­dernizării introduse o dată cu re­punerea în funcţiune a instalaţiilor şi proceselor tehnologice, se reali­zează o producţie mai mare decit înainte de calamităţi. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului chimiştii de aici să obţină o producţie suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de car­bid,­­ principalul produs al com­binatului. Deteriorate în cea mai mare parte de furia apelor, ele funcţionează acum din plin. Re­construcţia lor s-a făcut cu ajuto­rul multor unităţi de specialitate din ţară, într-un timp record. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu îi felicită pe chimişti pentru efortul şi abne­gaţia depuse în reconstruirea a­­cestor instalaţii. La cuptorul nr. 6 — noul obiec­tiv al combinatului aflat în con­strucţie — se face un scurt popas. Oaspeţii sunt informaţi că această lucrare se desfăşoară conform gra­ficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcţiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producţia de carbid a combinatu­lui cu 82.000 tone anual. în ceea ce priveşte perspectiva întreprinderii, se dau detalii asupra noilor secţii aflate în construcţie şi asupra reorientării producţiei. La secţia de faianţă şi gresie a com­binatului, oaspeţii sunt informaţi asupra noilor sortimente asimilate în fabricaţie, produse care vor lărgi gama materialelor de construcţii, atît de necesare ţării în perioada actuală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­dresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegaţie de care dă dovadă în rezolvarea sar­cinilor prezente şi de viitor ale a­­cestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al com­binatului, muncitorii se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru ca sarcinile ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locui­torii oraşului aduc mulţumirile lor călduroase conducerii partidu­lui şi statului pentru grija şi ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ştergerea rănilor prici­nuite de inundaţii şi revenirea la normal a vieţii în toate comparti­mentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceauşescu, Ceauşescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeţii s-au în­dreptat spre îngrăşătoria de bovine aparţinînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Este o mare şi modernă unitate de creştere şi în­­grăşare la scară industrială în sistem intensiv a viţeilor de la vîr­sta de 7—15 zile. Aici, în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au venit Ion Teşu, adjunct al ministrului agri­culturii şi silviculturii, ing. Ioan Szi­lagyi, directorul complexului, spe­cialişti ai întreprinderii, in faţa unor planşe se prezintă date cu privire la baza materială a comple­xului, organizarea producţiei, rea­lizările obţinute. Activitatea între­prinderii se desfăşoară în 5 ferme de producţie din care 3 ferme cu profil de creştere şi îngrăşare a taurinelor tinere, o fermă profilată pe asigurarea bazei furajere cu o suprafaţă arabilă de 721 ha şi o fermă industrială pentru produce­rea nutreţurilor combinate, cu o capacitate de producţie de 25.000 tone anual. In cursul vizitei se dau informa­ţii detailate asupra capacităţii de adăpostire a complexului (8.400 lo­curi), asupra tehnologiei care per­mite ca în cursul unui an de pro­ducţie să se obţină 9.600 viţei în­grăşaţi precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum 300 zile. La complexul Iernut, unde sunt aduşi viţeii din 29 unităţi I.A.S. din judeţele Mureş, Cluj, Bistriţa-Nă­­săud, Sibiu şi Alba, s-a reuşit ca prin măsurile de organizare a pro­ducţiei, prin soluţiile adoptate să se reducă consumul de furaje, pre­ţul de cost pe kilogramul de carne, precum şi îmbunătăţirea calităţii cărnii. Totodată, s-a asigurat înlo­cuirea în furajare a laptelui de vacă cu substituenţi de lapte. Spe­cialiştii complexului prezintă, de a­­semenea, ca pe o realizare impor­tantă dotarea cu utilaje de con­cepţie şi fabricaţie exclusiv româ­nească, adoptarea unor soluţii ori­ginale care au permis obţinerea unor economii considerabile, pre­cum şi reducerea forţei de muncă. Un îngrijitor la 800 de viţei este unul din rezultatele la care s-a a­­juns prin mecanizarea principale­lor operaţii de îngrijire a animale­lor. Toate acestea au permis ca în al doilea an de producţie la capa­citate integrală să se realizeze un beneficiu de 3.105.000 lei, planul de venituri şi cheltuieli închein­­du-se în primul semestru cu rezul­tate favorabile. Se vizitează complexul. Pe par­curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de mo­dul cum este organizată producţia, de relaţiile pe care complexul le are cu unităţile furnizoare, de so­luţiile folosite care au permis ca această unitate să echivaleze şi chiar să depăşească realizările u­­nor unităţi similare din ţară. Tovarăşul Ceauşescu apreciază eforturile depuse de specialişti, e­­ficienţa unora dintre soluţiile a­­doptate şi recomandă ca în extin­derea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere (Continuare in pag. a 2-a) făcut proba societate ca Ceauşescu 5' face o Pn' a făcut in după-amiaza zilei de vineri o vi­ P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului al Primirea conducătorilor de partid şi de stat la Tg.-Mureş cu tradi­ţionala pîine şi sare.­licopterul. La­ întreprinderea „Metalotehnica" din Tg.-Mureş, gazdele informează că uzina va cunoaşte în anii ur­mători o nouă dezvoltare. I Pagina a 3-a: a §1 I­I x­t URGENŢE IN MUNCA LUCRĂTORILOR DE PE OGOARE Pe ogoarele unităţilor agricole din judeţul nostru, munca continuă în aceste zile cu tot mai multă în­sufleţire. O dată cu sosirea toam­nei, s-au înmulţit şi lucrările care se cer executate cu maximă ope­rativitate. Lucrărilor obişnuite li s-au adăugat altele noi: însămin­­ţarea orzului de toamnă, recolta­rea sfeclei de zahăr, adunatul le­gumelor din grădini, culesul fruc­telor din livezi, însilozarea furaje­lor, recoltatul şi treieratul trifoiului de sămînţă, pregătirea terenului pentru însămînţarea griului. In vederea urgentării acestor lu­crări, consiliile de conducere din cooperativele agricole sunt chema­te să se îngrijească mai mult de mobilizarea la muncă a membrilor cooperatori, de buna organizare a tuturor acţiunilor, de folosirea integrală a mijloacelor mecanizate ce le au la îndemînă. AU INSAMINŢAT ORZUL In aceste zile cooperativele a­­gricole grăbesc însămînţarea orzu­lui de toamnă, ca apoi să treacă la însămînţarea griului. Coopera­torii din Vidrasău s-au pregătit cu multă grijă pentru această lucrare. Inginerul unităţii, ajutat de briga­dieri, a făcut o bună amplasare a culturii, după care mecaniza­torii au început cu toate forţele pregătirea şi fertilizarea terenului. Organizind bine munca şi folosind maşinile şi tractoarele la întreaga capacitate, mecanizatorii au reu­şit să însâminţeze într-un timp foarte scurt 140 hectare cu orz, cu 60 hectare mai mult decit era pre­văzut iniţial. Această lucrare se desfăşoară bine şi in cooperativele agricole din Oaia, Mărculeni şi altele. In C.A.P. Mărculeni întrea­ga suprafaţă de 60 hectare a fost însăminţată. Printre lucrările intrate în actu­alitate se numără şi recoltatul sfe­clei de zahăr. In cooperativele a­­gricole din Mureşeni, Vidrasău, Luduş, Tăureni şi altele sute de ţărani cooperatori şi importante mijloace de transport pot fi intîl­­nite zilnic la executarea acestei lucrări. In cooperativa agricolă din Vidrasău sfecla a fost recoltată pînă acum de pe 8 hectare. Forţe importante (peste 300 de bărbaţi şi femei) sunt mobilizate zilnic la scosul sfeclei de zahăr şi la coope­rativa agricolă din Tăureni. Pentru ca recoltarea şi transportul să se desfăşoare nestingherit, coopera­tiva a întocmit cu Fabrica de za­hăr un grafic zilnic de recoltare şi livrare. CIT MAI LOZATE MULTE FURAJE INSI­Asigurarea unor cantităţi cit mai mari de furaje pe timpul iernii con­tinuă să preocupe pe toţi lucrăto­rii din fermele zootehnice. In aces­te zile se lucrează intens la însilo­zarea porumbului şi a altor resur­se verzi ce mai pot fi adunate de pe cîmp. Din discuţia avută cu pre­şedintele cooperativei agricole din Vidrasău, am dedus că acţiunea de însilozare este bine organizată. Lucrarea este executată de către un mare număr de cooperatori cu ajutorul a două combine de siloz şi remorcile necesare transpor­tului. Pînă acum a fost recoltat şi însilozat porumbul de pe o supra­faţă de 12 hectare. In terenurile eliberate tractoarele au început să facă arături pentru însămînţa­rea griului. ION TURDEANU IN ACTUALITATE: SFECLEI RECOLTATUL CONDUCEREA COLECTIVĂ — fundamentul trainic a unor decizii optime dirijarea activităţii întreprinderilor al svin înfăptuirea cu succes a măreţu­­lui program trasat de Congresul al X-lea al partidului nostru în vede­rea făuririi societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate impune ca o necesitate obiectivă realizarea con­­ducerii colective, participarea ne­mijlocită a oamenilor muncii la conducerea activităţii economice şi sociale. „Este necesar, sublinia to­varăşul Nicolae Ceauşescu la Con­gresul al X-lea al partidului, să fie aplicat cu fermitate principiul con­ducerii colective a ministerelor şi organizaţiilor economice, ridicind rolul colegiilor, al consiliilor de ad­­ministraţie, al centralelor, al co­mitetelor de direcţie din întreprin­deri in elaborarea hotâririlor şi controlul îndeplinirii lor“. Consiliile de administraţie, co­mitetele de direcţie, adunările ge­nerale ale salariaţilor — rod al materializării complexului de mă­suri adoptat de partid pentru per­fecţionarea conducerii economiei naţionale — reprezintă o dezvol­tare a principiului muncii colecti­ve, ,o lărgire a democraţiei socia­liste, asigură ca problemele de ba­ză ale activităţii întreprinderilor să fie rezultatul gîndirii celor mai buni specialişti, a întregului colectiv de oameni ai muncii. Aflate în al treilea an de existenţă, comitetele de direcţie s-au dovedit capabile să asigure, prin marea lor mobili­tate, decizii mai bune şi pe aceas­tă cale o eficienţă economică su­perioară. Preocupîndu-se de perfecţiona­rea activităţii de conducere a în­treprinderilor, Comitetul municipal de partid Tîrgu-Mureş a îndrumat organele şi organizaţiile de partid din întreprinderi să se ocupe în­deaproape de sprijinirea comitete­lor de direcţie pentru ca acestea să conducă din ce în ce mai bine activitatea economică a unităţilor, să asigure o organizare judicioasă a producţiei şi a muncii, să admit VASILE RUS prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş iistreze şi să gospodărească cît mai raţional mijloacele materiale şi financiare în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a sarcini­lor de plan. In această privinţă am stăruit ca în activitatea comitetelor de direcţie sâ se încetăţenească principiul conducerii colective, care asigură utilizarea unei mai largi experienţe in luarea deciziilor, ceea ce le conferă mai multă o­­biectivitate şi o mai bună funda­mentare. Experienţa întreprinderilor din municipiul Tîrgu-Mureş relevă a­­vantajele pe care le prezintă apli­carea principiului conducerii co­lective. Ţinînd seama de faptul că acest principiu nu înseamnă numai o conducere prin mai multe per­soane cu competenţă similară, am îndrumat şi sprijinit comitetele de direcţie, reuşind să determinăm marea majoritate dintre ele, să reunească in cadrul organismului de conducere specialişti din dome­nii diferite ale activităţii întreprin­derii, astfel încît să se realizeze o formaţie colectivă multilaterală, ca­pabilă să analizeze problemele din unghiuri de vedere diferite. Intr-o serie de întreprinderi cum sunt Combinatul de îngrăşăminte aio­­toase, Iprofil 23 August, Electro- Mureş şi altele, comitetele de di­recţie au reuşit să-şi cristalizeze atribuţiile în procesul activităţii lor, orientindu-şi în bună parte preocu­pările către o serie de probleme majore, care au adinei implicaţii în funcţionarea şi dezvoltarea uni­tăţii respective. Intre acestea no­tăm: dezvoltarea de perspectivă a întreprinderii, sporirea eficienţei activităţii economice, creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţi­rea calităţii produselor. Ţinînd seama de faptul că lua­rea unor decizii optime în aseme­nea probleme majore este foarte complexă, comitetele de direcţie au fost îndrumate şi sprijinite să cunoască temeinic concomitent re­sursele interne şi operaţiile tehni­ce, mijloacele de îndrumare şi con­trol prin care se poate acţiona efi­cient asupra activităţii întreprinde­rii. Procedind în acest fel multe comitete de direcţie, ca cele de la întreprinderea de electricitate Mu­reş, Prodcomplex, Iprofil 23 August, întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară au reuşit să a­­dopte decizii bune în­­dirijarea ac­tivităţii de realizare a planului, în sporirea eficienţei activităţii eco­nomice. Promovarea conducerii colective se realizează prin antrenarea sala­riaţilor la îndeplinirea obiectivelor întreprinderii, acordîndu-le o mai mare responsabilitate. O expresie elocventă în această privinţă o constituie antrenarea a numeroase cadre din întreprinderile municipiu­lui, mobilizarea unui mare număr de oameni ai muncii în acţiunea de organizare ştiinţifică a produc­ţiei şi a muncii. Cu toate greutăţile inerente lansării unor asemenea acţiuni de amploare, cu o proble­matică atît de vastă, experienţa dobîndită de multe unităţi din oraş a demonstrat că perfecţionarea conducerii şi organizării prin pro­movarea unor metode şi concepţii ştiinţifice adecvate a constituit un mijloc deosebit de eficient în ridi­carea calitativă a activităţii econo­mice, în obţinerea unor rezultate superioare. Realizările concrete do­­bîndite de o serie de întreprinderi cum sunt : Metalotehnica, Fabrica de pielărie şi mănuşi, Fabrica de confecţii şi multe altele în cadrul (Continuare în pag. a 2-a)

Next