Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)

1971-01-14 / nr. 10

TEROBROS ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII, Nr. 10 (3.983) Joi, 14 Ianuarie 1971 4 pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! In prima decadă a lunii REALIZĂRI LA NIVELUL COTELOR PLANIFICATE eeeeeeeeee După ce au depus eforturi însemnate pen­tru încheierea în bune condiţii a bilanţului anului trecut, colectivele de lucrători din în­treprinderi sunt chemate acum să dea răs­punsuri unor noi sarcini economice aferente acestui an, mai complexe şi mai exigente, iz­­vorîte din vastul program de dezvoltare a economiei naţionale, elaborat de Congresul al K-lea al P.C.R. Rezultatele primei decade a acestei luni constituie un indiciu preţios asupra perspecti­vei desfăşurării activităţii de producţie, rele­­vînd, în acelaşi timp, seriozitatea şi stăruinţa cu care întreprinderile s-au ocupat de pre­gătirea din timp a producţiei acestui an. Lucrătorii ÎNTREPRINDERII „METALO­­TEHNICA“ care, prin realizările frumoase ob­ţinute în îndeplinirea înainte de termen a planului anual şi a angajamentelor, precum şi prin livrarea suplimentară a unor însemnate cantităţi de maşini pentru industria tricota­jelor s-au situat, an­ul trecut, în rîndul colec­tivelor fruntaşe, sînt hotărîţi să continue şi în acest an seria succeselor. Rezultatele primei decade sunt de bun augur. Fundamentate pe o pregătire materială corespunzătoare, efec­tuată încă în anul trecut, ele constituie un în­ceput care oferă colectivului de lucrători per­spective sigure în îndeplinirea exemplară a planului fiecărei luni, a fiecărui trimestru și a celui anual. — De la începutul acestui an — ne spune ing. Gheorghe Wolf, şeful serviciului plan, lucrătorii întreprinderii noastre au îndeplinit ritmic sarcinile de plan, realizînd în fiecare zi o depăşire a acestora cu 10 la sută, atît la producţia de piese de schimb cît şi la cea de utilaje. Dacă vom înainta în aceeaşi cadenţă ca şi în prima decadă sau chiar într-un ritm mai accelerat, la finele acestei luni vom obţi­ne o depăşire a planului echivalentă cu pro­ducţia a 4 zile. Colectivul nostru de lucră­tori analizează cu seriozitate încă de pe acum perspectiva îndeplinirii planului anual şi este convins că numai printr-un efort continuu, prin sporuri de producţie zilnice va putea să îndeplinească sarcinile de plan, să obţină re­zultate superioare anului trecut. FABRICA DE CĂRĂMIZI ŞI ŢIGLE MU­REŞENI a intrat în noul an de producţie cu un potenţial sporit. Sarcinile de plan ale aces­tei luni sunt dimensionate la cote mai înalte decit cele ale lunii trecute.­­ Am urmărit să utilizăm în aşa fel capa­cităţile de producţie, timpul de muncă încît din primele zile ale anului să obţinem reali­zări chiar peste prevederile planului , ne spune inginerul-şef Vesmas Gavril. După cal­culele noastre vom reuşi să ne îndeplinim planul lunii ianuarie şi să dăm în plus o can­titate de 200.000 bucăţi cărămizi echivalente şi 500 mc granulit. Realizări mai slabe vom avea la ţigle, din cauza unor condiţii mai grele de lucru şi a nivelului scăzut de dotare cu utilaje a acestei secţii. Pentru înlăturarea acestor deficienţe am introdus o presă de in­tervenţie dar sunt necesare, în acelaşi timp, o serie de lucrări de amenajare care să spo­rească potenţialul productiv al acestei capa­cităţi industriale. Rezultate­ satisfăcătoare au fost obţinute, în general, şi de către ÎNTREPRINDEREA „PRODCOMPLEX“. Producţia globală a fost îndeplinită în proporţie de 100,6 la sută iar producţia marfă 106 la sută. Dar din cele­ 16 secţii, 7 nu şi-au făcut planul primei decade. Printre acestea se numără secţiile: mobilă metalică, ţesătoria mecanică, tîmplăria, sticlă­­ambalaj. — Rezultatele slabe — ne spune ing. Kontor Ştefan, şeful serviciului producţie — sunt ur­marea nepregătirii producţiei anului curent în cursul anului trecut. După „curăţenia“ efectuată în secţii şi ateliere pentru realiza­rea producţiei anului trecut, pe filiera fluxu­lui de fabricaţie au rămas cantităţi neînsem­nate de stocuri de materii prime, materiale, semifabricate , goluri pe care lucrătorii a­­cestor secţii se străduiesc să le înlăture la începutul acestui an. De asemenea, încă de pe acum se face simţită lipsa de comenzi pentru executarea anumitor produse. Este evident că în această situaţie rezulta­tele nu pot fi la nivelul cerinţelor. Conduce­rea întreprinderii şi cele ale secţiilor sunt che­mate să acţioneze prompt şi energic încă de pe acum pentru înlăturarea deficienţelor care există în compartimentele activităţii între­prinderii. Toate sarcinile de plan trebuie rea­lizate fără nici o excepţie şi pentru îndepli­nirea acestui deziderat să se asigure o folo­sire completă a întregului potenţial material şi uman de care dispun. I. CISMAŞ Momentul actual reclamă creşterea calitativă a muncii politice in toate sferele vieţii economice Convorbire cu tovarăşul Vasile Lăzărescu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Luduş . La fel ca alte localităţi urbane, în ultimii ani, oraşul Luduş a cu­noscut o continuă dezvoltare indus­trială, pe tărîm social şi cultural. Referiţi-vă la aceste aspecte ale dez­voltării oraşului, privindu-le mai ales prin prisma activităţii politico­­economice desfăşurată de organiza­ţiile de partid din unităţile econo­mice. — Intr-adevăr, în anii cincinalu­lui trecut, industria oraşului nostru s-a dezvoltat continuu. S-a construit şi dat in funcţiune o fabrică de lapte praf, înzestrată cu maşini şi utilaje moderne Unităţile economi­ce ale întreprinderii de industrie locală au fost simţitor dezvoltate şi modernizate. Cu trei ani în urmă, de pildă, întreprinderea de indus­trie locală realiza anual o producţie in valoare de circa 14 milioane de lei. In anul acesta, valoarea produc­ţiei se va ridica la peste 45 milioa­ne de lei. S-au dezvoltat şi moderni­zat, de asemenea, sectoarele prestă­rilor de servicii către populaţie, ce­le ale cooperativei de consum etc. Volumul lucrărilor cu caracter so­cial şi edilitar-gospodăresc făcute din investiţii şi prin munca volun­­tar-patriorîcă a cetăţenilor, se con­cretizează în construcţia de străzi şi trotuare, în construcţii de noi uni­tăţi de interes public şi alte obiec­tive de interes obştesc. Referindu-mă la activitatea poli­­tico-economică şi educativă desfăşu­rată de organizaţiile de partid, in­­tegrînd-o, bineînţeles, în ansamblul dezvoltării economico-sociale a ora­şului, se poate spune cu certitudine că organizaţiile de partid şi-au per­fecţionat şi îmbogăţit simţitor ex­perienţa în conducerea activităţii e­­conomice din întreprinderi, în alte domenii. Comuniştii au reuşit să statornicească în colectivele de mun­că un spirit de răspundere şi de conduită tot mai înalt. E suficient să mă refer la clarviziunea, la com­petenţa şi cutezanţa, la deosebita putere mobilizatoare de care au dat dovadă comuniştii, şi sub conduce­rea lor, toţi oamenii muncii din o­­raş în timpul şi după calamităţile din primăvara anului trecut. Com­plexa şi ampla activitate a organe­lor şi organizaţiilor de partid, efor­turile maxime depuse în anul pre­cedent pot fi oarecum exprimate sintetic: sarcinile de producţie pe anul 1970 au fost realizate, obţinîn­­du-se în unele sectoare chiar şi de­păşiri evidente; oraşul a fost în multe părţi construit din nou, iar în altele refăcut . Aşa după cum reiese din docu­mentele de partid, anul şi cincinalul în care am intrat pun sarcini deo­sebite in faţa organelor şi organiza­ţiilor de partid în privinţa ridicării la un nivel superior a întregii eco­nomii, dar mai ales din punct de vedere calitativ. Avînd în vedere aceste deziderate, spre ce direcţie este orientată, pe linie economică, activitatea organizaţiilor de partid? — Plecînd de la faptul că şi în anii ce urmează, în oraşul nostru se va dezvolta industria alimentară, se impun de la sine o serie de o­­biective ale muncii organelor şi or­ganizaţiilor de partid. La fel ca şi pînă acum, factorii principali în în­drumarea şi coordonarea activităţii economice din întreprinderi şi uni- Convorbire consemnată de C. CROITORU (Continuare in pag. a 2-a) COMPLEXUL DE FAIANŢA ŞI STICLA DIN SIGHIŞOARA ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri EXPOZIŢIE DE CARTE, ÎNCHI­NATĂ SEMICENTENARULUI PARTIDULUI In sala de lectură a Biblio­tecii municipale din Tg.-Mureş s-a organizat o expoziţie de carte închinată sărbătoririi se­micentenarului partidului. Expo­ziţia aceasta este prima din­­tr-un şir de expoziţii ce vor fi deschise de bibliotecă in cins­tea evenimentului amintit. Actuala expoziţie cuprinde cărţi care vorbesc despre lupta poporului de-a lungul istoriei pentru libertate şi dreptate so­cială, despre mişcările revolu­ţionare care au precedat crea­rea partidului, despre împreju­rările istorice în care s-a năs­cut partidul, despre cele cinci decenii de succese ale activită­ții partidului. Filme de animaţie pentru copii Cinematograful „TINERETU­LUI“ din Tîrgu-Mureş, pre­zintă în fiecare duminică, de la ora 10:00, pentru copiii de vîrstă preşcolară şi şcolarii mici filme de animaţie, mult gustate de micii spectatori. Părinţii să sprijine această acţiune aducînd copiii la aceste filme sau îngăduindu-le să vină singuri. Iată programul filmelor din duminicile lunii ianuarie: — 17 ianuarie 1971, grupaj de filme de animaţie: Cînd doi se ceartă, Drumuri pe zăpadă, Ursuleţul, Cînd voi merge la şcoală. — 24 ianuarie 1971, Halal tigru, Pomişorul uitat, Goso mincinosul, Cine a spus miau. — 31 ianuarie 1971, Două povestiri, Omul de zăpadă, Pa­na albă. Ciclul de telelecţii agricole, primit cu viu interes Ieri a fost inaugurat ciclul de telelecţii destinat lucrărilor de pe ogoare, în sprijinul bunei desfă­şurări a învăţămîntului agrozoo­tehnic de masă. Prima lecţie privind modul de folosire a terenului arabil, expune­rile competente, imaginile intere­sante privind mijloacele de com­batere a exceselor de umiditate, a eroziunii solului, lucrările pe tere­nurile irigate ca şi pe cele nisi­poase, au fost urmărite cu inte­res. Majoritatea metodelor prezen­tate sunt aplicabile şi în unităţile agricole din judeţul nostru. Astăzi între orele 10—10,30 următoarea telelecţie va trata despre cultura cartofului. Şi pe această cale, recomandăm lucrătorilor de pe ogoarele jude­ţului nostru, ca în cursul acestei luni ca şi in februarie să vizioneze în zilele şi la orele indicate, tele­­lecţiile, care încă de la prima e­­misiune se anunță a fi foarte utile. 230 de apartamente noi la Tîrnăveni Ca şi în alte oraşe, la Tîrnăveni construcţia de locuinţe a cunoscut, în ultimii ani, un ritm deosebit de intens, construindu-se cartiere în­tregi. Recent, intreprinderea de gospodărie comunală şi locativă a recepţionat un nou bloc de lo­cuinţe, cu 30 de apartamente. Se află în stadiul de finisare, urmînd a se da în folosinţă pînă la sfîrşi­­tul acestei luni încă patru blocuri cu cite 30 de apartamente, pre­cum şi un bloc cu 80 de garso­niere. In interiorul ziarului. O pagină despre „fabrica“ de ouă a județului nostru 1 ''1966-1970 1 HXHR K­ '^TZSEr Note 0 TABLA NELUATA IN SEAMA Luduş. Zi de tîrg. De la gară pînă în piaţa oraşului şi in­vers, pe acelaşi tra­seu, e un mereu du­­te-vino. Oameni de toate categoriile: o­­răşeni, ţărani, tineri şi vîrstnici. Un tren de persoane a sosit în gară şi e gata de plecare. Impiegatul se uită la ceas, dar cînd sa ridice „sem­nul“ de plecare a trenului, tresare şi strigă: — Alo, fraţilor! Daţi-vă la o parte dintre linii. Pleacă trenul__ Şi trenul pleacă printre şirurile de oameni care vin şi ies din staţie prin­tre cele nouă linii. Evident, în aseme­nea situaţii, din ne­atenţie, s-ar putea întîmpla un acci­dent. S-ar putea în­tîmpla nu numai cînd vin şi pleacă trenurile de persoa­ne sau de marfă, ci chiar în timpul unor manevre, care, de obicei, în orice ga­ră, sunt permanente. Aşadar, intrarea şi plecarea călăto­rilor din staţia C.F.R. Luduş are loc printre linii, pe o porţiune de mai mult de 100 de me­tri. — E permis un asemenea lucru? — l-am întrebat pe im­piegatul V. Marin­­caş. — Nici vorbă! E­­xistă instrucţiuni clare, dar de cînd mă ştiu eu în aceas­tă staţie nu se res­pectă de către călă­tori, de către cei ca­re îi aşteaptă sau îi însoţesc pînă la ga­ră. — Nu s-a încer­cat impunerea şi res­pectarea instrucţiu­nilor? — Ba da! Uita­­ţi-vă, colo, o tablă care indică locul pe unde se iese şi se intră în staţie, dar... oamenii n-o bagă în seamă. Apoi, din cînd în cînd, mili­ţienii şi oamenii noştri care răspund de ordinea şi disci­plina pe calea fera­tă, în staţii mai a­­les, au aplicat cîte o dată amenzi unor călători găsiţi prin­tre linii, dar ... du­pă cum se vede sancţiunile le simt numai cei care le primesc . Cu alte cuvinte, există instrucţiuni, norme şi dispoziţii certe privind intra­rea şi ieşirea (nu printre linii!)­a ce­tăţenilor în staţia Luduş (şi nu numai aici), dar ele nu sunt respectate. Oare ci­ne răspunde în pri­mul rînd de aplica­rea şi respectarea ri­guroasă a lor? Se înţelege că nu sala­riaţii vreunui consi­liu popular comu­nal, ci organele căi­lor ferate. Ele şi nu­mai ele au obligaţia să aplice toate mă­surile pentru a evi­ta orice pericol de accidente. C. CONSTANTIN Vremea Timpul probabil: Vremea se menţine relativ frumoasă şi mai călduroasă decit în mod obişnuit, cu ceaţă frec­ventă. Temperatura în general staţionară, maximele vor fi cu­prinse între plus 1 şi plus 5 grade, minimele între minus 2 şi minus 7 grade. Vînt din sud-est. In rodaj, un nou lot de tractoare De curînd la Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii din Lu­duş a sosit un nou lot de 75 de tractoare S.M.-400. Înainte de a fi distribuite secţiilor — după cum se vede şi în fotografia de mai joS — acestora li se face rodajul. In cele 50 de ore de funcţio­nare, asistenţa tehnică a aparatelor de bord este asigurată de maiştrii Nicolae Nistor şi Eugen Izmanu. Noile tractoare pe şenile sunt dotate cu pluguri reversibile şi după terminarea rodajului vor fi redistribuite cooperativelor agri­cole din Iclănzel, Bichiş, Bărboşi, Chimitelnic și altele, care dispun de mari suprafețe situate pe dealuri. I I I I I I I I I I I HIMUL P PREA PUR I 1 întîlnim adesea pe stra­­­­dă, mai ales seara, tirziu. 9 Se clatină ca trestia bă­tută de vînt. Merge în meandre, dezordonat, cu chipul desfigurat, schimonosit și întu­necat de atîta nesocotință. Ne zi­cem: — Poate are omul necazuri ... Dacă sintem­, însă, mai atenţi, vom observa că acest om are me­reu necazuri, că e acelaşi, că e autorul unor scandaluri, că la locul de muncă e apostrofat pen­­­tru nepunctualitate şi neglijenţă, pentru lucru fără randament, de slabă calitate. Pătrunzînd mai a­­dinc şi discret în viaţa lui vom sesiza că nici acasă, în sinul fa­miliei, unde trebuie să-şi aducă căldura lui părintească, bunăta­tea şi demnitatea, nu are merite. Dimpotrivă, aduce veşnica ne­mulţumire, nervii ieşiţi de sub control şi pune întotdeauna fla­cără la butoiul cu pulbere al li­niştii familiale. Îl întîlnim şi, ziua, chiar în timpul lucrului, în pauză, în loc să guste pacheţelul­ pregătit de soţie, aleargă peste drum, la bufet. Ii face semn cu­noscutului barman şi, peste rînd îşi primeşte porţia: suta de gra­me. Orice, nu contează: rom, ţui­că, coniac, vodcă, şliboviţă. Ori­ce, numai să fie! Dar, repede, re­pede. Se grăbeşte omul. Apoi, se face ghem, se ascunde, vinovat, în colţul încăperii şi, dintr-o în­ghiţitură, toarnă suta. Dintr-o su­flare ... , Să nu fim înţeleşi greşit: ni­meni ,np,e tîmp,otriva paharului cu, t­ăutură., I,n, scfiipb.­­oricine este de acord că înainte de a o niCHETA SOCIALA consuma, omul este dator să gîn­­dească, să-şi cîntărească bine pu­terile, să-şi treacă prin filtrul propriei raţiuni rezistenţa orga­nismului şi mai ales să-şi ştie bi­ne... măsura. Cind neglijăm a­­ceste lucruri fireşti, omeneşti, si­tuaţiile se complică şi, împreună cu temperamentul excitat, prind ramificaţii surprinzătoare, cu consecinţe grave, uneori chiar tragice. Au aceşti indivizi care se pierd în mirajul paharului prea plin o teorie a lor, aparte. Nu există moment în care, chi­purile, să nu se poată justifica. Sunt mari experţi în arta de a-şi fura singuri căciula. Are o bucu­rie? Oricît de măruntă. Tocmai in cinstea ei ridică paharul! Un necaz? Cu atît mai mult! Şi, cum viaţa lui e un lanţ neîntrerupt de bucurii şi de necazuri... Dacă, cum­va, lipseşte lanţului o verigă, nu-i nimic, nu se supără, o in­ventează pe loc ! De la serviciu nu pleacă acasă. Se abate niţel, pentru poftă de mîncare, la o ţuică mică, mică de tot. Şi, cum are confraţi, prieteni, tot la ţui­­culiţă, reîncep poveştile întrerup­te ieri. Masa? Familia? Să aş­tepte, nu­ o fi foc! Şi­ vine seara. El, nemîncat, se clatină fără să bată vîntul. Dar, încotro merge, că locuieşte în partea opusă ,a oraşului? Şi, culmea, nimeni a nu-l ajută! Nici un trecător nu se‘ în­cumetă să rotească niţel pămîntul pentru ca el să ajungă, totuşi, acasă... O parte din aceste persoane slabe de înger ajung adevărate caricaturi vii, umblătoare, îşi pierd controlul şi cad în mocirla iresponsabilităţii şi a descompu­nerii morale. Recent, Dionisie Damian din comuna Bogata a co­mis o faptă incredibilă: ameţit de băutură, a intrat în­­camera cu soba încinsă. A zăvorit bine uşa, să nu cumva să tăbărască hoţii peste el, a scos burlanele le-a aruncat şi s-a culat. A fost găsit mort! — Intoxicaţie cu monoxid de carbon — ne spune medicul din comună. Era o persoană descom­pusă, consuma în mod repetat cantităţi de alcool şi ducea o via­ţă familială foarte urită ... Deci, deznodămînt tragic. Era muncitor la C.F.R. și din mai multe cauze care aveau același izvor — alcool ! — a trebuit să părăsească colectivul. Acasă, cal­var. Pînă la urmă s-a înecat în PETRE Gil KGIU (Continuare în pag. a 2-a)

Next