Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)
1971-01-14 / nr. 10
TEROBROS ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII, Nr. 10 (3.983) Joi, 14 Ianuarie 1971 4 pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! In prima decadă a lunii REALIZĂRI LA NIVELUL COTELOR PLANIFICATE eeeeeeeeee După ce au depus eforturi însemnate pentru încheierea în bune condiţii a bilanţului anului trecut, colectivele de lucrători din întreprinderi sunt chemate acum să dea răspunsuri unor noi sarcini economice aferente acestui an, mai complexe şi mai exigente, izvorîte din vastul program de dezvoltare a economiei naţionale, elaborat de Congresul al K-lea al P.C.R. Rezultatele primei decade a acestei luni constituie un indiciu preţios asupra perspectivei desfăşurării activităţii de producţie, relevînd, în acelaşi timp, seriozitatea şi stăruinţa cu care întreprinderile s-au ocupat de pregătirea din timp a producţiei acestui an. Lucrătorii ÎNTREPRINDERII „METALOTEHNICA“ care, prin realizările frumoase obţinute în îndeplinirea înainte de termen a planului anual şi a angajamentelor, precum şi prin livrarea suplimentară a unor însemnate cantităţi de maşini pentru industria tricotajelor s-au situat, anul trecut, în rîndul colectivelor fruntaşe, sînt hotărîţi să continue şi în acest an seria succeselor. Rezultatele primei decade sunt de bun augur. Fundamentate pe o pregătire materială corespunzătoare, efectuată încă în anul trecut, ele constituie un început care oferă colectivului de lucrători perspective sigure în îndeplinirea exemplară a planului fiecărei luni, a fiecărui trimestru și a celui anual. — De la începutul acestui an — ne spune ing. Gheorghe Wolf, şeful serviciului plan, lucrătorii întreprinderii noastre au îndeplinit ritmic sarcinile de plan, realizînd în fiecare zi o depăşire a acestora cu 10 la sută, atît la producţia de piese de schimb cît şi la cea de utilaje. Dacă vom înainta în aceeaşi cadenţă ca şi în prima decadă sau chiar într-un ritm mai accelerat, la finele acestei luni vom obţine o depăşire a planului echivalentă cu producţia a 4 zile. Colectivul nostru de lucrători analizează cu seriozitate încă de pe acum perspectiva îndeplinirii planului anual şi este convins că numai printr-un efort continuu, prin sporuri de producţie zilnice va putea să îndeplinească sarcinile de plan, să obţină rezultate superioare anului trecut. FABRICA DE CĂRĂMIZI ŞI ŢIGLE MUREŞENI a intrat în noul an de producţie cu un potenţial sporit. Sarcinile de plan ale acestei luni sunt dimensionate la cote mai înalte decit cele ale lunii trecute. Am urmărit să utilizăm în aşa fel capacităţile de producţie, timpul de muncă încît din primele zile ale anului să obţinem realizări chiar peste prevederile planului , ne spune inginerul-şef Vesmas Gavril. După calculele noastre vom reuşi să ne îndeplinim planul lunii ianuarie şi să dăm în plus o cantitate de 200.000 bucăţi cărămizi echivalente şi 500 mc granulit. Realizări mai slabe vom avea la ţigle, din cauza unor condiţii mai grele de lucru şi a nivelului scăzut de dotare cu utilaje a acestei secţii. Pentru înlăturarea acestor deficienţe am introdus o presă de intervenţie dar sunt necesare, în acelaşi timp, o serie de lucrări de amenajare care să sporească potenţialul productiv al acestei capacităţi industriale. Rezultate satisfăcătoare au fost obţinute, în general, şi de către ÎNTREPRINDEREA „PRODCOMPLEX“. Producţia globală a fost îndeplinită în proporţie de 100,6 la sută iar producţia marfă 106 la sută. Dar din cele 16 secţii, 7 nu şi-au făcut planul primei decade. Printre acestea se numără secţiile: mobilă metalică, ţesătoria mecanică, tîmplăria, sticlăambalaj. — Rezultatele slabe — ne spune ing. Kontor Ştefan, şeful serviciului producţie — sunt urmarea nepregătirii producţiei anului curent în cursul anului trecut. După „curăţenia“ efectuată în secţii şi ateliere pentru realizarea producţiei anului trecut, pe filiera fluxului de fabricaţie au rămas cantităţi neînsemnate de stocuri de materii prime, materiale, semifabricate , goluri pe care lucrătorii acestor secţii se străduiesc să le înlăture la începutul acestui an. De asemenea, încă de pe acum se face simţită lipsa de comenzi pentru executarea anumitor produse. Este evident că în această situaţie rezultatele nu pot fi la nivelul cerinţelor. Conducerea întreprinderii şi cele ale secţiilor sunt chemate să acţioneze prompt şi energic încă de pe acum pentru înlăturarea deficienţelor care există în compartimentele activităţii întreprinderii. Toate sarcinile de plan trebuie realizate fără nici o excepţie şi pentru îndeplinirea acestui deziderat să se asigure o folosire completă a întregului potenţial material şi uman de care dispun. I. CISMAŞ Momentul actual reclamă creşterea calitativă a muncii politice in toate sferele vieţii economice Convorbire cu tovarăşul Vasile Lăzărescu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Luduş . La fel ca alte localităţi urbane, în ultimii ani, oraşul Luduş a cunoscut o continuă dezvoltare industrială, pe tărîm social şi cultural. Referiţi-vă la aceste aspecte ale dezvoltării oraşului, privindu-le mai ales prin prisma activităţii politicoeconomice desfăşurată de organizaţiile de partid din unităţile economice. — Intr-adevăr, în anii cincinalului trecut, industria oraşului nostru s-a dezvoltat continuu. S-a construit şi dat in funcţiune o fabrică de lapte praf, înzestrată cu maşini şi utilaje moderne Unităţile economice ale întreprinderii de industrie locală au fost simţitor dezvoltate şi modernizate. Cu trei ani în urmă, de pildă, întreprinderea de industrie locală realiza anual o producţie in valoare de circa 14 milioane de lei. In anul acesta, valoarea producţiei se va ridica la peste 45 milioane de lei. S-au dezvoltat şi modernizat, de asemenea, sectoarele prestărilor de servicii către populaţie, cele ale cooperativei de consum etc. Volumul lucrărilor cu caracter social şi edilitar-gospodăresc făcute din investiţii şi prin munca voluntar-patriorîcă a cetăţenilor, se concretizează în construcţia de străzi şi trotuare, în construcţii de noi unităţi de interes public şi alte obiective de interes obştesc. Referindu-mă la activitatea politico-economică şi educativă desfăşurată de organizaţiile de partid, integrînd-o, bineînţeles, în ansamblul dezvoltării economico-sociale a oraşului, se poate spune cu certitudine că organizaţiile de partid şi-au perfecţionat şi îmbogăţit simţitor experienţa în conducerea activităţii economice din întreprinderi, în alte domenii. Comuniştii au reuşit să statornicească în colectivele de muncă un spirit de răspundere şi de conduită tot mai înalt. E suficient să mă refer la clarviziunea, la competenţa şi cutezanţa, la deosebita putere mobilizatoare de care au dat dovadă comuniştii, şi sub conducerea lor, toţi oamenii muncii din oraş în timpul şi după calamităţile din primăvara anului trecut. Complexa şi ampla activitate a organelor şi organizaţiilor de partid, eforturile maxime depuse în anul precedent pot fi oarecum exprimate sintetic: sarcinile de producţie pe anul 1970 au fost realizate, obţinîndu-se în unele sectoare chiar şi depăşiri evidente; oraşul a fost în multe părţi construit din nou, iar în altele refăcut . Aşa după cum reiese din documentele de partid, anul şi cincinalul în care am intrat pun sarcini deosebite in faţa organelor şi organizaţiilor de partid în privinţa ridicării la un nivel superior a întregii economii, dar mai ales din punct de vedere calitativ. Avînd în vedere aceste deziderate, spre ce direcţie este orientată, pe linie economică, activitatea organizaţiilor de partid? — Plecînd de la faptul că şi în anii ce urmează, în oraşul nostru se va dezvolta industria alimentară, se impun de la sine o serie de obiective ale muncii organelor şi organizaţiilor de partid. La fel ca şi pînă acum, factorii principali în îndrumarea şi coordonarea activităţii economice din întreprinderi şi uni- Convorbire consemnată de C. CROITORU (Continuare in pag. a 2-a) COMPLEXUL DE FAIANŢA ŞI STICLA DIN SIGHIŞOARA ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri EXPOZIŢIE DE CARTE, ÎNCHINATĂ SEMICENTENARULUI PARTIDULUI In sala de lectură a Bibliotecii municipale din Tg.-Mureş s-a organizat o expoziţie de carte închinată sărbătoririi semicentenarului partidului. Expoziţia aceasta este prima dintr-un şir de expoziţii ce vor fi deschise de bibliotecă in cinstea evenimentului amintit. Actuala expoziţie cuprinde cărţi care vorbesc despre lupta poporului de-a lungul istoriei pentru libertate şi dreptate socială, despre mişcările revoluţionare care au precedat crearea partidului, despre împrejurările istorice în care s-a născut partidul, despre cele cinci decenii de succese ale activității partidului. Filme de animaţie pentru copii Cinematograful „TINERETULUI“ din Tîrgu-Mureş, prezintă în fiecare duminică, de la ora 10:00, pentru copiii de vîrstă preşcolară şi şcolarii mici filme de animaţie, mult gustate de micii spectatori. Părinţii să sprijine această acţiune aducînd copiii la aceste filme sau îngăduindu-le să vină singuri. Iată programul filmelor din duminicile lunii ianuarie: — 17 ianuarie 1971, grupaj de filme de animaţie: Cînd doi se ceartă, Drumuri pe zăpadă, Ursuleţul, Cînd voi merge la şcoală. — 24 ianuarie 1971, Halal tigru, Pomişorul uitat, Goso mincinosul, Cine a spus miau. — 31 ianuarie 1971, Două povestiri, Omul de zăpadă, Pana albă. Ciclul de telelecţii agricole, primit cu viu interes Ieri a fost inaugurat ciclul de telelecţii destinat lucrărilor de pe ogoare, în sprijinul bunei desfăşurări a învăţămîntului agrozootehnic de masă. Prima lecţie privind modul de folosire a terenului arabil, expunerile competente, imaginile interesante privind mijloacele de combatere a exceselor de umiditate, a eroziunii solului, lucrările pe terenurile irigate ca şi pe cele nisipoase, au fost urmărite cu interes. Majoritatea metodelor prezentate sunt aplicabile şi în unităţile agricole din judeţul nostru. Astăzi între orele 10—10,30 următoarea telelecţie va trata despre cultura cartofului. Şi pe această cale, recomandăm lucrătorilor de pe ogoarele judeţului nostru, ca în cursul acestei luni ca şi in februarie să vizioneze în zilele şi la orele indicate, telelecţiile, care încă de la prima emisiune se anunță a fi foarte utile. 230 de apartamente noi la Tîrnăveni Ca şi în alte oraşe, la Tîrnăveni construcţia de locuinţe a cunoscut, în ultimii ani, un ritm deosebit de intens, construindu-se cartiere întregi. Recent, intreprinderea de gospodărie comunală şi locativă a recepţionat un nou bloc de locuinţe, cu 30 de apartamente. Se află în stadiul de finisare, urmînd a se da în folosinţă pînă la sfîrşitul acestei luni încă patru blocuri cu cite 30 de apartamente, precum şi un bloc cu 80 de garsoniere. In interiorul ziarului. O pagină despre „fabrica“ de ouă a județului nostru 1 ''1966-1970 1 HXHR K '^TZSEr Note 0 TABLA NELUATA IN SEAMA Luduş. Zi de tîrg. De la gară pînă în piaţa oraşului şi invers, pe acelaşi traseu, e un mereu dute-vino. Oameni de toate categoriile: orăşeni, ţărani, tineri şi vîrstnici. Un tren de persoane a sosit în gară şi e gata de plecare. Impiegatul se uită la ceas, dar cînd sa ridice „semnul“ de plecare a trenului, tresare şi strigă: — Alo, fraţilor! Daţi-vă la o parte dintre linii. Pleacă trenul__ Şi trenul pleacă printre şirurile de oameni care vin şi ies din staţie printre cele nouă linii. Evident, în asemenea situaţii, din neatenţie, s-ar putea întîmpla un accident. S-ar putea întîmpla nu numai cînd vin şi pleacă trenurile de persoane sau de marfă, ci chiar în timpul unor manevre, care, de obicei, în orice gară, sunt permanente. Aşadar, intrarea şi plecarea călătorilor din staţia C.F.R. Luduş are loc printre linii, pe o porţiune de mai mult de 100 de metri. — E permis un asemenea lucru? — l-am întrebat pe impiegatul V. Marincaş. — Nici vorbă! Există instrucţiuni clare, dar de cînd mă ştiu eu în această staţie nu se respectă de către călători, de către cei care îi aşteaptă sau îi însoţesc pînă la gară. — Nu s-a încercat impunerea şi respectarea instrucţiunilor? — Ba da! Uitaţi-vă, colo, o tablă care indică locul pe unde se iese şi se intră în staţie, dar... oamenii n-o bagă în seamă. Apoi, din cînd în cînd, miliţienii şi oamenii noştri care răspund de ordinea şi disciplina pe calea ferată, în staţii mai ales, au aplicat cîte o dată amenzi unor călători găsiţi printre linii, dar ... după cum se vede sancţiunile le simt numai cei care le primesc . Cu alte cuvinte, există instrucţiuni, norme şi dispoziţii certe privind intrarea şi ieşirea (nu printre linii!)a cetăţenilor în staţia Luduş (şi nu numai aici), dar ele nu sunt respectate. Oare cine răspunde în primul rînd de aplicarea şi respectarea riguroasă a lor? Se înţelege că nu salariaţii vreunui consiliu popular comunal, ci organele căilor ferate. Ele şi numai ele au obligaţia să aplice toate măsurile pentru a evita orice pericol de accidente. C. CONSTANTIN Vremea Timpul probabil: Vremea se menţine relativ frumoasă şi mai călduroasă decit în mod obişnuit, cu ceaţă frecventă. Temperatura în general staţionară, maximele vor fi cuprinse între plus 1 şi plus 5 grade, minimele între minus 2 şi minus 7 grade. Vînt din sud-est. In rodaj, un nou lot de tractoare De curînd la Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii din Luduş a sosit un nou lot de 75 de tractoare S.M.-400. Înainte de a fi distribuite secţiilor — după cum se vede şi în fotografia de mai joS — acestora li se face rodajul. In cele 50 de ore de funcţionare, asistenţa tehnică a aparatelor de bord este asigurată de maiştrii Nicolae Nistor şi Eugen Izmanu. Noile tractoare pe şenile sunt dotate cu pluguri reversibile şi după terminarea rodajului vor fi redistribuite cooperativelor agricole din Iclănzel, Bichiş, Bărboşi, Chimitelnic și altele, care dispun de mari suprafețe situate pe dealuri. I I I I I I I I I I I HIMUL P PREA PUR I 1 întîlnim adesea pe stradă, mai ales seara, tirziu. 9 Se clatină ca trestia bătută de vînt. Merge în meandre, dezordonat, cu chipul desfigurat, schimonosit și întunecat de atîta nesocotință. Ne zicem: — Poate are omul necazuri ... Dacă sintem, însă, mai atenţi, vom observa că acest om are mereu necazuri, că e acelaşi, că e autorul unor scandaluri, că la locul de muncă e apostrofat pentru nepunctualitate şi neglijenţă, pentru lucru fără randament, de slabă calitate. Pătrunzînd mai adinc şi discret în viaţa lui vom sesiza că nici acasă, în sinul familiei, unde trebuie să-şi aducă căldura lui părintească, bunătatea şi demnitatea, nu are merite. Dimpotrivă, aduce veşnica nemulţumire, nervii ieşiţi de sub control şi pune întotdeauna flacără la butoiul cu pulbere al liniştii familiale. Îl întîlnim şi, ziua, chiar în timpul lucrului, în pauză, în loc să guste pacheţelul pregătit de soţie, aleargă peste drum, la bufet. Ii face semn cunoscutului barman şi, peste rînd îşi primeşte porţia: suta de grame. Orice, nu contează: rom, ţuică, coniac, vodcă, şliboviţă. Orice, numai să fie! Dar, repede, repede. Se grăbeşte omul. Apoi, se face ghem, se ascunde, vinovat, în colţul încăperii şi, dintr-o înghiţitură, toarnă suta. Dintr-o suflare ... , Să nu fim înţeleşi greşit: nimeni ,np,e tîmp,otriva paharului cu, tăutură., I,n, scfiipb.oricine este de acord că înainte de a o niCHETA SOCIALA consuma, omul este dator să gîndească, să-şi cîntărească bine puterile, să-şi treacă prin filtrul propriei raţiuni rezistenţa organismului şi mai ales să-şi ştie bine... măsura. Cind neglijăm aceste lucruri fireşti, omeneşti, situaţiile se complică şi, împreună cu temperamentul excitat, prind ramificaţii surprinzătoare, cu consecinţe grave, uneori chiar tragice. Au aceşti indivizi care se pierd în mirajul paharului prea plin o teorie a lor, aparte. Nu există moment în care, chipurile, să nu se poată justifica. Sunt mari experţi în arta de a-şi fura singuri căciula. Are o bucurie? Oricît de măruntă. Tocmai in cinstea ei ridică paharul! Un necaz? Cu atît mai mult! Şi, cum viaţa lui e un lanţ neîntrerupt de bucurii şi de necazuri... Dacă, cumva, lipseşte lanţului o verigă, nu-i nimic, nu se supără, o inventează pe loc ! De la serviciu nu pleacă acasă. Se abate niţel, pentru poftă de mîncare, la o ţuică mică, mică de tot. Şi, cum are confraţi, prieteni, tot la ţuiculiţă, reîncep poveştile întrerupte ieri. Masa? Familia? Să aştepte, nu o fi foc! Şi vine seara. El, nemîncat, se clatină fără să bată vîntul. Dar, încotro merge, că locuieşte în partea opusă ,a oraşului? Şi, culmea, nimeni a nu-l ajută! Nici un trecător nu se‘ încumetă să rotească niţel pămîntul pentru ca el să ajungă, totuşi, acasă... O parte din aceste persoane slabe de înger ajung adevărate caricaturi vii, umblătoare, îşi pierd controlul şi cad în mocirla iresponsabilităţii şi a descompunerii morale. Recent, Dionisie Damian din comuna Bogata a comis o faptă incredibilă: ameţit de băutură, a intrat încamera cu soba încinsă. A zăvorit bine uşa, să nu cumva să tăbărască hoţii peste el, a scos burlanele le-a aruncat şi s-a culat. A fost găsit mort! — Intoxicaţie cu monoxid de carbon — ne spune medicul din comună. Era o persoană descompusă, consuma în mod repetat cantităţi de alcool şi ducea o viaţă familială foarte urită ... Deci, deznodămînt tragic. Era muncitor la C.F.R. și din mai multe cauze care aveau același izvor — alcool ! — a trebuit să părăsească colectivul. Acasă, calvar. Pînă la urmă s-a înecat în PETRE Gil KGIU (Continuare în pag. a 2-a)