Steaua Roşie, aprilie 1971 (Anul 22, nr. 76-101)

1971-04-20 / nr. 92

Anul XXIII. Nr. 92 (4.065) marţi, 20 aprilie 1971 4 pagini, 30 de bani Zilele şi in special nopţile din săptămîna trecută au determinat pe mulţi specialişti şi lucrători de pe ogoare să încetinească ritmul la insâmînţarea porumbului. Spre sfirşitul săptămînii însă, datorită încălzirii treptate a timpului, semă­natul a continuat cu intensitate în majoritatea cooperativelor din ju­deţ Astfel, vineri şi simbătă s-au însămînţat aproape 6.500 ha cu porumb, sporind realizările de la 21 la 36 la sută din plan. Ritmul zilnic de lucru a fost de circa 3.250 ha, mai mare cu 650 ha de­cit cel prevăzut în planul operativ al campaniei. Multe cooperative a­­gricole, ca cele din UNGHENI, GORNEŞTI, RICIU, POGACEAUA, SĂRMAŞU şi altele, la ora cînd a­­par aceste rînduri, au terminat sau sînt foarte avansate cu această lucrare. în unele părţi însă se mai manifestă, fără justificare, reţineri în privinţa trecerii cu toate forţele la semănat. Faţă de aceste reţineri trebuie să atragem atenţia că în­­trucît ne aflăm la 20 aprilie nu mai este nimic de aşteptat. Cu toate că temperatura aerului a în­registrat scăderi, în sol ea a conti­nuat să se menţină în jur de 10° C, ceea ce nu dă nici un motiv de îngrijorare sau de amînare a acestei lucrări. Reîncâlzirea timpului, deci şi a stratului arabil,­­ ne declară ing. IOAN OLTEANU, director general adjunct cu sectorul producţiei ve­getale din cadrul Direcţiei genera­le a agriculturii . PERMITE ÎNSĂ­­MÎNŢAREA MASIVĂ A PORUMBU­LUI ÎN TOATE ZONELE JUDEŢU­LUI. NE SURPRINDE FAPTUL — a spus interlocutorul — CĂ FĂRĂ NICI UN TEMEI, O SERIE DE UNI­TĂŢI DIN JURUL SIGHIŞOAREI, SAU DIN PARTEA DE SUS A RE­GHINULUI, MAI TĂRĂGĂNEAZĂ ŞI ACUM TRECEREA CU TOATE FORŢELE LA SEMĂNAT. ÎN ACEAS­TA SĂPTĂMÎNĂ, HOTĂRÎTOARE DE ALTFEL PENTRU SEMĂNATUL PORUMBULUI, TREBUIE SĂ EXIS­TE ÎN CIMP O ACTIVITATE INTEN­SĂ ÎN PRIMUL RIND ESTE NECE­SAR SĂ SE TERMINE CIT MAI RE­PEDE PLANTAREA CARTOFILOR PE SUPRAFAŢA DE CIRCA 700 HA RĂMASĂ PÎNĂ LA REALIZAREA IN­TEGRALĂ A PLANULUI. La semănatul porumbului, dato­rită stării vremii şi a solului, exis­tă condiţii să se depăşească cu mult ritmul zilnic planificat. DACĂ VOR FI FOLOSITE JUDICIOS TRAC­TOARELE ŞI CELE PESTE 400 SEMĂ­NĂTORI DESTINATE ACESTEI LU­CRĂRI, EXISTĂ POSIBILITATEA CA LA SFIRŞITUL ACESTEI SAPTAMINI SA PUTEM RAPORTA INSAMINTA­­REA MAJORITĂŢII SUPRAFEŢELOR PREVĂZUTE CU PORUMB. Gră­bind ritmul la semănat, se impune să se acorde maximă importanţă calităţii lucrărilor, respectîndu-se in special DENSITATEA Şl ADIN­­CIMEA DE INCORPORARE A SE­MINŢEI, CONFORM INDICAŢIILOR DATE. T. GABOR 5 RRHPMp! ■ ■ v* *' >. fjEte^ 1 V ■. • . - jf* Pretutindeni în judeţul nostru, acum, în epoca optimă, la însămîn­­ţarea porumbului se lucrează din plin, în fotografie, aspect de lucru la secţia lui Keszeg Gheorghe din Iernut. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P­.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cum va fi vremea în această săptămîna? în săptămîna de la 12 la 18 a­­prilie 1971 vremea a înregistrat o răcire pronunţată pentru această perioadă datorită pătrunderii în regiunile noastre a unui aer arctic, răcire amplificată şi de procesul radiativ nocturn. in aceste condi­ţii, temperatura aerului a scăzut în judeţul Mureş pină la valori de minus 2 şi chiar minus 4 grade, ceea ce a favorizat producerea brumei la suprafaţa solului în zi­lele de 16 şi 17 aprilie. Menţionăm, cu titlu informativ, că astfel de scăderi de tempera­turi ale aerului s-au mai produs în a doua jumătate a lunilor aprilie în anii 1969, 1959, 1955, 1948 etc. Precipitaţiile căzute în această săptămînă, sub formă de ploaie, lapoviţă sau ninsoare, au măsurat cantităţi reduse şi repartizate ne­uniform pe teritoriul judeţului. Cea mai mare cantitate de apă colec­tată din precipitaţiile căzute a fost de 10 litri pe metrul pătrat, în zo­na localităţii Neaua. Temperatura solului la 5 şi 10 cm adîncime, in zona agricolă a judeţului Mureş, nu a scăzut — chiar în condiţiile răcirii menţio­nate — sub plus 9 grade, iar în ultima zi a săptămînii temperatura solului a atins iar plus 11 grade. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAP­­TÂMlNA ÎN CURS: Vremea conti­nuă să se amelioreze treptat, mai cu seamă sub aspect termic. Cerul mai mult noros la început, cînd se vor semnala şi unele precipita­ţii, va prezenta ulterior înnorări doar după-amiaza, precepitaţiile fiind restrînse teritorial. Se preve­de ca temperatura aerului să osci­leze între valorile minime de 1—6 grade şi maxime de 15—20 de gra­de. Vîntul va prezenta, după-amia­za, intensificări de scurtă durată suflind în general din vest şi nord­­vest. DUMITRU MARINICA şeful Staţiei meteorologice Tîrgu Mureş PUBLICAM IN PAGINA A 3-A ALTE STIRI ASUPRA DES­FĂȘURĂRII CAMPANIEI A­­­ GRICOLE DE PRIMÄVARA. Sesiune ştiinţifică consacrată sărbătorir semicentenarului partidului in zilele de 21—22 aprilie va avea loc, la Cabinetul judeţean de partid, în organizarea Comi­tetului judeţean de partid Mu­reş şi a Comitetului municipal de partid Tîrgu-Mureş, o sesiu­ne ştiinţifică consacrată sărbă­toririi semicentenarului Partidu­lui Comunist Român. În cadrul şedinţei plenare de miercuri, 21 aprilie (ora 10, sala nr. 24), vor fi prezentate urmă­toarele comunicări: Nicolae Vereş, prim-secretar al Comite­tului judeţean de partid: „Im­portanţa istorică a creării Parti­dului Comunist Român. Consti­tuirea primelor organizaţii ale partidului in judeţul Mureş"; Ernest Szotyori, secretar al Co­mitetului judeţean de partid: „Conducerea ştiinţifică a între­prinderilor industriale"; Vasile Rus, prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid Tîrgu- Mureş: „Perfecţionarea condu­cerii de către partid a societăţii în etapa actuală"; Liviu Sebes­tyén, secretar al Comitetului ju­deţean de partid: „Importanţa dezvoltării conştiinţei socialiste in actual- etapă de dezvoltare a ţării noastre. Folosirea mij­loacelor înaintate de investigare a opiniilor în sprijinul activităţii de propagandă". In continuare se vor desfăşu­ra lucrările în cadrul secţiilor: istorie (21 aprilie, ora 16 şi 22 aprilie, ora 16 , în sala nr. 24); economie industrială (21 apri­lie, ora 16, sala nr. 17 şi 22 a­­prilie, ora 16, sala nr. 17); e­­conomie agrară (21 aprilie, ora 16 — sala nr. 20); filozofie şi ştiinţe politice (21 aprilie, ora 16 — sala nr. 23); sociologie (21 aprilie, ora 16 — sala nr. 19). Comunicările ce urmează a fi prezentate de către activişti de partid, cercetători de la Centrul de ştiinţe sociale din Tg.-Mureş, cadre didactice din învăţămîntul superior şi mediu, specialişti din economia industrială şi a­­grară ş. a. va cuprinde nume­roase date şi referiri la judeţul nostru în domeniile respective. Ziarul nostru va relata desfă­şurarea lucrărilor acestei se­siuni ştiințifice. La faza republicană a­­l pionierilor şi şcolarilor Sâmbătă şi duminică, pe sce­na Casei de cultură a sindica­telor din Baia Mare, s-a desfă­şurat faza republicană a Festi­valului cultural-artistic al pio­nierilor şi şcolarilor, manifestare închinată jubileului semicente­narului Partidului Comunist Ro­mân de la 8 Mai. La faza de la Baia Mare a celei de-a doua ediţii a festiva­lului amintit au participat for­maţiile reprezentative, clasifica­te la fazele judeţene, ale jude­ţelor Mureş, Satu Mare, Sălaj, Maramureş, Cluj şi Bistriţa-Nă­­săud. Deschiderea etapei republi­cane de la Baia Mare a revenit pionierilor şi şcolarilor mureşeni care au adus, prin programul lor, un călduros şi sincer oma­giu partidului, conducătorul încercat şi înţelept al poporului nostru în vasta operă de con­struire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ei au a­­dus pe scena concursului speci­ficul folclorului mureşean, atmo­sfera cuceritoare a copiilor la şcoală şi în vacanţă, preocu­paţi de cultivarea talentelor lor. Mureşenii au mers la concurs cu unele dintre formaţiile şi creaţiile lor cele mai reuşite: formaţii de genuri diferite, 2 solişti vocali şi 2 recitatori, clasaţi pe primele locuri la fa­za judeţeană. Au făcut o bună impresie for­maţia de dansuri a Şcolii ge­nerale din Frunzeni (instructor Zaharie Vultur, învăţător), pla­sată pe locul al doilea la ediţia întîi a concursului pionierilor şi şcolarilor. Ea a interesat publi­cul şi juriul prin originalitatea suitei de dansuri de pe Valea Luţului, prin interpretarea au­tentică şi valoroasă pentru per­fecţiunea tehnică, prin frumuse­ţea costumelor originale şi stră­vechi. A atras atenţia în mod deosebit şi formaţia de dansuri moderne din Tîrgu-Mureş (in­structor Olga Székely). Origina­litatea acestei formaţii stă în faptul că ea interpretează dan­suri tematice pentru copii­ ale lor şi intrepretate de ei — ,,La şcoală" şi „In vacanţă". Cali­tatea formaţiei stă şi in inge­niozitatea montării dansurilor, a interpretării lor, a costumelor. Au plăcut şi celelalte puncte ale programului interpretate de or­chestra de muzică populară a Şcolii generale nr. 3 din Sighi­şoara, formaţia de mandoline a Casei de copii din Miercurea Niraj, grupul vocal al Şcolii de­ F­estivalului la gii­ nerale nr. 12 din Tîrgu-Mureş, formaţia de fluieraşi a Liceului din Sovata, corul Şcolii genera­le din Sîngeorgiu de Mureş, grupul folcloric al Şcolii gene-OLGA APOSTOL Fotografii de I. KONCZ (Continuare în pag. a 3-a) ..vaAiai----­ Formaţia de dansuri a Şcolii generale din Frunzeni, interpretînd o suită de dansuri de pe valea Luţului. Formația de dansuri moderne a Casei pionierilor din Tg.-Mureș, interpretînd un dans tematic. ACTUALITATEA INTERNATIONALA­­ Pagina a 4-a: Plecarea la Sofia a delegaţiei P.C.R. care va participa la cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar Luni la amiază a plecat la Sofia delegaţia Partidului Comunist Ro­mân, condusă de tovarăşul Gheor­ghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comu­nist Bulgar. Din delegaţie fac parte tovară­şii Vasile Vîlcu, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­ţean Constanţa al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Re­publicii Socialiste România în Re­publica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Oto­­peni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad şi Ion Cîrcei, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost de faţă Borislav Kon­stantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti şi membri ai ambasadei. (Agerpres) La C.P.L. Reghin . Rezultatele de ansamblu sunt umbrite de neajunsurile de la P.A.L. Primul trimestru a trecut, între­prinderile industriale îşi fac bilan­ţul realizărilor obţinute pînă la sfirşitul lunii martie. Un astfel de bilanţ s-a făcut şi la Complexul pentru prelucrarea lemnului din Reghin. Pe ansamblu, la acest com­plex s-au obţinut rezultate bune. In trimestrul I s-a realizat peste prevederi o producţie globală în valoare de 3.800 mii lei şi o pro­ducţie marfă de 5.200 mii lei. A­ceste depăşiri de plan sunt egale cu 600 mc de cherestea răşinoase, 700 mc cherestea de fag, 600 mc cherestea diverse esenţe, 130 mc de deşeuri de răşinoase pentru celuloză etc. Aceste cifre vor­besc de la sine despre eficienţa muncii întregului colectiv, în frun­te cu comuniştii, care a depus e­­forturi susţinute în vederea obţi­nerii unor rezultate tot mai semni­ficative cu care să cinstească mă­reaţa aniversare — semicentenarul partidului. După cum arătam mai sus acti­vitatea de ansamblu a complexu­lui este bună, lucru foarte îmbu­curător, mai ales dacă ţinem cont de valoarea producţiei dată pes­te plan. Aceasta este o dovadă vie, cît se poate de convingătoa­re în privinţa aprecierii muncii oa­menilor, a hotărîrii lor de a transpu­ne în viaţă sarcinile actuale cu privire la creşterea eficienţei mun­cii în toate compartimentele. Insă, cu toate aceste rezultate demne de laudă, trebuie să arătăm că în activitatea complexului din Re­ghin mai persistă o serie de ne­ajunsuri care lună de lună vămu­­iesc o parte din rodul muncii co­lectivului, împiedicîndu-l să obţi­nă rezultate pe măsura eforturilor depuse. Neajunsurile de care a­­minteam sunt generate de greută­ţile repetate în aprovizionarea cu piese de schimb a fabricii P.A.L. şi cu unele materiale necesare unităţii de ambarcaţiuni şi instru­mente muzicale. La acestea mai trebuie adăugate şi unele defici­enţe manifestate în activitatea co­mitetului de direcţie în domeniile organizării şi conducerii procesu­lui de fabricaţie, asigurării aces­tuia cu material lemnos de cali­tate corespunzătoare etc. Toate aceste neajunsuri au o in­fluenţă negativă asupra procesu­lui de fabricaţie, a funcţionării maşinilor şi utilajelor la întreaga capacitate, provocînd pierderi de producţie care pentru a fi recupe­rate cer eforturi în plus din partea muncitorilor. In luna martie la fabrica de P.A.L. procesul de producţie a stagnat 120 de ore, din care 83 din cauza lipsei garniturilor (din import) de etanşare a cilindrilor de la presă, iar 37 de ore din cauza capacităţii reduse de func­ţionare a uscătorului, care nu a putut asigura cantităţile necesare de aşchii din lemn (care au un procent mare de umiditate necesi­­tind un timp mai prelungit de us­care) pentru moară. La rîndul ei, moara nu a funcţionat la capaci­tate din care cauză a suferit rit­micitatea întregului flux tehnolo­gic. Acesta este lanţul defectelor care au determinat conducerea combinatului să ceară Ministeru­lui Industriei Lemnului diminuarea planului trimestrului I (reaşezare după dînşi) cu 50.000 mp de plăci aglomerate, cantitate care a fost trecută în contul trimestrului trei. Deci, beneficiarii complexului din Reghin au fost şi sunt puşi în si­tuaţia de a nu-şi putea realiza in­tegral sarcinile de plan şi la rîn­dul lor i-au pus în încurcătură pe beneficiarii lor şi aşa mai depar­te. .. Iată ce înseamnă nereali­­zarea şi nelivrarea la termen a produsului finit. In prezent, timp de vreo 20 de zile, fabrica de P.A.L. se află în revizia anuală, deci restanţele fa­ţă de beneficiari nu vor putea fi recuperate nici în trimestrul II. Aceeaşi situaţie se va menţine in trimestrul III, cind de altfel, planul este cel mai mare dintre toate trimestrele adăugîndu-i-se şi restanţa de 50.000 mp de plăci aglomerate din trimestrul I. Aşa fiind lucrurile e greu de presupus că se vor putea recupera toate rămînerile în urmă. Această con­cluzie am desprins-o şi din discu­ţia purtată cu directorul complexu­lui care ne-a informat că planul anual este mai mare decit capa­citatea de producţie a fabricii, fără a mai lua in seamă stagnă­rile accidentale. De acest lucru a fost încunoştiinţat ministerul dar fără nici un ecou. Plecînd de la acest fapt şi de la restanţele exis­tente la ora actuală e greu de crezut că pe viitor livrările către beneficiari să fie făcute la timp şi în cantităţile prevăzute în con­tracte. întrebarea e: cum se vor descurca aceşti beneficiari care contează pe cantităţile de plăci a­­glomerate contractate cu comple­xul din Reghin? Iată deci cum din cauza lipsei unor piese de schimb nu prea scumpe, care e adevărat că se importă (aşa cum arăta directorul complexului) anual se pierd mi­lioane de lei. Realizarea integrală a planului este influenţată şi de unele carenţe de planificare, pre­cum şi de propriile defecte în or­ganizarea şi conducerea procesu­lui de producţie. Lipsurile arăta­te şi altele care mai persistă în ac­tivitatea complexului din Reghin cer măsuri urgente la nivel de complex, combinat şi chiar de mi­nister, măsuri prin care să fie e­­liminate deficienţele amintite. I. HUSAR In acest număr: fynfUCfoCC'Cl' SPORTIVĂ (pag a ll­a)

Next