Steaua Roşie, decembrie 1971 (Anul 22, nr. 286-312)

1971-12-01 / nr. 286

♦ ♦♦ fl ♦ ♦♦♦ ♦I ♦♦♦ ♦ ♦ T­ ermocentrala din Iernut constituie un pi­lon important in dezvoltarea industrială a țării. Energia electrică produsă aici, produce la rîndul ei mult belșug in­dustrial it, alte uzine și fabrici de pe cuprinsul patriei. Oriunde te-ai opri in această cetate a luminii simp cum bate sacadat pulsul agregate­lor, dar mai ales cel al pasiunii oamenilor. Pre­tutindeni se resimte acea întrecere intre om şi om, intre formaţie şi formaţie de muncă. Şi aici, pe malul Mureşului, in larga şi rodnica cîmpie, sute de oameni din judeţ şi din alte localităţi ale ţării şi-au găsit locul de afirmare a calităţilor lor profesionale, de perfecţionare in raport cu pretenţiile timpului pe care-l trăim. La fel ca şi in alte unităţi industriale, la Termocentrala din Iernut, comuniştii au fost şi sunt generatori de optimism şi pasiune in muncă. I­n raportul om-muncă — responsabilitate colectivă, comunistul IOSIF ORBAN, mais­tru principal de tură la una din secţiile de exploatare termomecanica, e unul care s-a format şi afirmat in meserie la înalta şcoală a energeticienilor. Tinereţea lui e plină de gravitate, dar mai ales de conştiinţa răs­punderii pe care o are faţă de funcţionarea ire­proşabilă a complexelor instalaţii, faţă de to­varăşii săi pe care trebuie să-i coordoneze. — Oamenii cu care lucrez — îmi spunea Iosif Orbán — au învăţat să-şi privească locul de muncă, operaţiile pe care le fac zilnic ca în­datoriri de mare răspundere. E şi firesc. Cu toţii ne dăm seama că o manevră greşită, o cit de mică defecţiune se poate răsfringe in viaţa pro­ductivă a altor uzine spre care noi pulsăm curent electric. In angrenajul complex al răspunderilor din ter­mocentrală, activitatea maistrului losif Orbán se evidenţiază nu numai la locul său de muncă, ci pe planul colectivităţii. El este mereu in rîndul intii al tehnicienilor şi inginerilor care se stră­duiesc să-şi perfecţioneze cunoştinţele profesio­nale, să-şi ridice necontenit gradul de compe­tenţă, să-şi îmbunătăţească stilul de muncă pen­tru a şti să lucreze cu oamenii. E­chipa de muncitori de la atelierul de re­parat cazane, condusă de comunistul ŞTEFAN STANCU, e renumită in termo­centrală pentru operativitatea sa în muncă şi pentru nivelul calitativ al lucrărilor de reparaţii. Prietenia in muncă şi viaţă dintre su­dorul Ştefan Stancu şi „ortacii" săi — Vasile Szántó, Alexandru Cindea, Adalbert Jánosi — se reflectă intr-o formaţie de muncă bine înche­gată, care şi-a ciştigat încrederea intregului co­lectiv al termocentralei. Pentru ce fapte? Unele extraordinare, altele obişnuite. Pentru prevenirea unor avarii, a unor defecţiuni inerente în am­plul şi complexul proces de producere a ener­giei electrice, „băieţii lui Stancu, cei de la ca­zane" — cum obişnuiesc să-i numească oamenii din termocentrală — lucrează la temperaturi şi presiuni deosebit de ridicate, uneori greu de su­portat. Si apoi, sudorii lucrează zilnic cu foc, cu acel aparat din „gura" căruia puterea de ejec­­ţie a flăcărilor şi scinteilor perforează oţelul. O singură mişcare greşită poate aduce după sine un accident. In cei 25 de ani de muncă — 15 in industria minieră şi gaz metan şi 10 in energe­tică —, comunistul Ştefan Stancu a mînuit cu bărbăţie şi multă pricepere aparatul de sudură. E unul dintre cei mai conştienţi comunişti din termocentrală. Entuziasmul său în muncă şi a celor din formaţia pe care o conduce nu este exclamativ, ci sună ca o calificare obiectivă înaltă, ca o perfecţiune în care găseşti înge­mănate sinteza unor îndelungi procese care au generat sentimentul răspunderii faţă de intere­sele colectivităţii, au imprimat vigoare pro­ce­sului de autoperfecţionare a oamenilor. Să con­tinuăm cu încă un exemplu de dăruire pentru autodepăşire şi autoperfecţionare. a 30 de ani ai săi, comunistul TRAIAN MOCANU lucrează in termocentrală pe post de muncitor de înaltă calificare. Miine dacă i s-ar cere să lucreze pe post de maistru, ar putea-o face cu competenţă. Cei 10 ani de cind lucrează in termocentrală i-a fructificat din plin pentru a se perfecţiona in meserie. A făcut liceul seral, apoi a urmat şcoala de maiştri pe care a terminat-o in anul prece­dent. „Mă întrebaţi dacă imi convine să stau in continuare pe „post" de muncitor la atelierul de reparaţii turbine? O fac cu plăcere, pentru că in această termocentrală m-am format ca muncitor, apoi ca maistru; aici mi-au fost create condiţii de muncă şi viaţă nu numai mie, ci şi soţiei mele, întregii familii. Atunci cind colectivul de muncă va găsi de cuviinţă să iau in primire funcţia de maistru, voi lua-o. Mă bucur că am reuşit să mă pregătesc pentru asemenea funcţie ...“ Eforturile depuse de comunistul Traian Mo­­canu în ultimii 10 ani nu i-au schimbat cu nimic expresia lui tinerească. Aceşti ani i-au deschis larg porţile pen­tru a-şi afirma capacitatea şi forţa sa de mun­că in interesul lui şi al colectivităţii. El şi alţii au ur­cat cu încredere şi optimism pe treptele perfecţio­nării continue pentru că au în­ţeles că exemplul in muncă al co­munistului trebuie să fie exprimat prin fapte, dura­bile, exigente şi responsabile. C. CROITORU eraiu ca energia pe care o produc L FT " --- - --w­em . Anul XXIII. Nr. 286 (4.259) MIERCURI, 1 decembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Al CI­ AL Pil­ an­c 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu unor secretar general al Partidului Comunist Român. Au participaţi ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi pre­zentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu pri­vire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Admi­nistraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 de­cembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă in medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un Industriei program de mă­suri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a acti­vităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la princi­palii indicatori tehnico economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai­ bună a capacităţilor de produc­­ţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea con­diţiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie. In încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. al P.C.R. a În construcţie — două mari combinate de ciment La Cîmpulung-Argeş şi Ho­­ghiz-Braşov se află în plină construcţie două mari combina­te de ciment — obiective majo­re ale industriei materialelor de construcţii, din actualul cinci­nal. Caracteristica noilor unităţi o constituie marea capacitate a liniilor tehnologice, concepute şi realizate de specialiştii noş­tri. Fiecare din cele cinci linii are o producţie anuală de 1,2 milioane tone de ciment — per­formanţă care le situează la ni­velul celor mai productive uti­laje de acest gen pe plan mon­dial. (Agerpres) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN A fost abandonată o experienţă bună care a costat zeci de mii de lei După cum am mai informat citi­torii ziarului nostru, la ferma de vaci a C.A.P. Gorneşti s-a iniţiat încă din luna aprilie o experienţă privind furajarea animalelor cu gra­nule de lucernă. Interesîndu-ne zi­lele trecute despre rezultatele a­­cestei experienţe am aflat că ea a fost abandonată începînd cu data de 1 noiembrie. Din discuţia avută cu Ştefan Szabó, inginerul şef al C.A.P. am aflat şi cauzele din care experienţa a fost întreruptă înainte de finalizare. După cum ne informează interlo­cutorul, la 24 aprilie a. c. coopera­tiva din Gorneşti a încheiat un pro­tocol cu Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor prin reprezentantul său ing. Ioan Ţipu, director general, în vederea­ realizării experienţei amin­tite. în actul respectiv s-a prevă­zut punct cu punct tot ceea ce tre­buia să facă C.A.P. în vederea bu­nei desfăşurări a experienţei iar reprezentanţii ministerului au făcut promisiuni şi s-au angajat să acor­de tot sprijinul pentru procurarea granulelor de lucernă. După această dată consiliul de conducere a tre­cut la treabă. Cu circa 40 mii lei au fost făcute transformările şi a­­menajările necesare în vederea tre­cerii de la furajarea tradiţională la noua tehnologie pe bază de granule. In acest timp, cînd totul a fost gata, mai precis la 18 mai a şi început experienţa. Prin noul sistem de fu­rajare producţia de lapte a început să crească săptămînă de săptămînă, obţinîndu-se în luna septembrie peste 8­­ zilnic pe cap de vacă fu­rajată, faţă de 5­­ în luna mai. A­­.Aceste­ rezultat?, au mulţumit atît pe cooperatori cit şi pe specialiştii mi­nisterului şi ai Direcţiei generale judeţene a agriculturii care au ur­mărit cu interes, decadă de decadă, această valoroasă experienţă. Ba mai mult, cu ocazia schimbului de experienţă organizat de minister în luna iulie cu specialiştii din zoo­tehnia tuturor judeţelor ţării, noua metodă de furajare de la Gorneşti a fost mult apreciată, indicîndu-se extinderea ei în limitele posibilită­ţilor. Această indicaţie era justifi­cată deoarece rezultatele parţiale ale experienţei au demonstrat că prin noua metodă se realizează un spor considerabil de lapte la un preţ de cost redus, în cazul în care granulele de lucernă ar ajunge în furajare pină la 1 leu kilogramul. Deşi deocamdată nu dispunem de instalaţii de granulare, pentru ru- LA C.A.P. GORNEŞTI deţul nostru experienţa de la Gor­neşti prezenta un interes deosebit mai ales că în vară s-a experimen­tat cu bune rezultate producerea făinei de lucernă în instalaţiile de uscare a borhotului de la fabricile de zahăr. Cu toate rezultatele bune obţi­nute, experienţa, care profila largi perspective de aplicare a unei noi tehnologii, a fost abandonată. Cauza­ C.A.P. Gorneşti, începînd cu luna octombrie n-a mai primit granule de lucernă de la fabricile de fu­raje combinate furnizoare şi nici nu a mai fost sprijinită de către reprezentanţii ministerului pentru a le obţine. De la data cînd s-a ivit lipsa de furaje sau de răspun­dere care au­ iniţîa­t‘Xf5et‘ibViţa‘n-au mai dat pe la Gorneşti. Neajunsul nu constă numai în a­­bandonarea unei experienţe valo­roase ci şi în faptul că acest mod de a privi lucrurile a creat multe implicaţii în activitatea fermei de vaci­ de la Gorneşti. In primul rînd, odată cu introducerea noii tehno­logii unitatea a desfiinţat spaţiile de depozitare şi preparare a nutre­ţurilor necesare reluării în condi­­ţiuni corespunzătoare a vechiului sistem de furajare, lucru ce împie­dică oarecum procesul de producţie in­formă. în al doilea rînd unitatea a cheltuit însemnate sume de bani (circa 500.000) pentru cumpărarea granulelor, sume ce erau planifi­cate a se recupera prin vinzarea furajelor fibroase și suculente exis­tente în stoc. Aceste furaje urmează acum să se folosească în hrana a­­nimalelor, înregistrîndu-se astfel mari pierderi pentru cooperativă. Pierderile, şi în special cele de pro­ducţie, puteau fi şi mai mari dacă consiliul de conducere n-ar fi luat măsuri din timp pentru asigurarea furajelor suculente necesare în hra­na vacilor care n-au fost prevăzute în sarcinile de plan. Zootehniştii de aici ştiind că vor aplica in conti­nuare noua tehnologie, schimbarea petrecută în mod surprinzător i-au găsit oarecum nepregătiţi. Norocul a fost că s-au luat măsuri operative pentru a menţine şi chiar a spori producţia de lapte obţinută anteri­or. Prin raţiile întocmite de către specialistul unităţii se asigură zil­nic în medie pentru fiecare animal 11,23 unităţi nutritive şi 1.070 gr. proteină. In ceea ce priveşte struc­tura raţiei se respectă întocmai pre­vederile din Proiectul de lege pri­vind folosirea furajelor. Deci în ceea ce priveşte menţinerea pro­ducţiei de lapte şi asigurarea fura­jelor pină la noua recoltă, proble­mele par a fi rezolvate. Pe seama cui rămîne însă recuperarea sume­lor cheltuite de o cooperativă cu­ o­­cazia organizării acestei experiențe care nu a fost finalizată? Un ase­menea răspuns am dori să-l aflăm de la forurile competente care prin actul încheiat la începutul anului şi-au asumat şi unele obligaţii faţă de unitate. Dacă s-a ştiut că nu vor putea fi asigurate granulele de lu­cernă de ce s-a dispus trecerea la o nouă tehnologie pe o întreagă fermă? Dacă s-a pornit o treabă lu­crurile trebuiau să fie clare de la început, stabilindu-se în mod con­cret de unde și în ce perioade se vor l­ivra furajele. TRAIAN GABOR Indiferent de a­­notimp, la Auto­service Tirgu-Mu­­reş automobiliştii găsesc condiţii bune pentru a-şi scurta cut mai mult popasul si­lit. (Foto: C. SZÁSZ) TIMPUL PROBABIL: Vreme schimbătoare, cu cerul variabil, cu totul izolat precipitaţii sub formă de ploaie sau lapoviţă. Temperatura în general staţio­nară, maximele vor fi cuprinse între 1—6 grade, minimele intre minus 2 și minus 5 grade. Vint slab din sud si sud-vest. In anul universitar trecut, Uniu­nea Asociaţiilor studenţeşti din cen­trul nostru universitar a obţinut re­zultate pozitive în toate domeniile de activitate; ele se datoresc mun­cii depuse de studenţi, de cadrele de asociaţie, in colaborare cu conducerile institutelor şi facultăţi­lor, sub îndrumarea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de par­tid. Trebuie insă să recunoaştem că rezultatele obţinute nu sunt pe măsura forţelor pe care le avem, nu sunt la nivelul posibilităţilor de care dispunem. Atmosfera de puternică eferves­cenţă creatoare in care a început anul universitar 1971 1972, sub în­demnul comandamentelor ideolo­gice majore cuprinse în lucrările Plenarei C.C. ale P.C.R. din 3—5 noiembrie a. c. este pentru noi cadrul necesar de formare şi creş­tere, stimul dominant de integra­re conştientă şi totală la munca constructivă a întregului popor. Adunările de an de dezbatere şi alegeri, şedinţele de activ de la nivelul facultăţilor, institutelor şi centrului universitar, in marea lor majoritate, au constituit un prilej de analiză exigentă, critică şi au­tocritică, a activităţii desfăşurate de studenţi, de asociaţiile studen­ţeşti, de cadrele de asociaţie, un prilej de analiză multilaterală lector univ. MIHAI ROG­ÎSCA, secretar al Comitetului muni­cipal U.T.C., preşedintele Con­siliului Uniunii Asociaţiilor Stu­denţeşti din Centrul universitar Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 2-a) Cînd aveţi de gind să terminaţi arăturile ? In pofida timpului neprielnic din zilele trecute, lucrările agricole de sezon şi in special arăturile de toamnă au continuat, înregistrin­­du-se în unele unităţi cum sunt C.A.P. Sărmaşu, Zau de Cîmpie, Dumbrăvioara, Gorneşti ritmuri bune de lucru. Ca urmare multe cooperative agricole din raza ju­deţului au terminat executarea a­­răturilor de toamnă. Cu toate a­­cestea în C.A.P. din judeţ au mai rămas mari suprafeţe de arat. Că­derea zăpezii şi instalarea tempe­raturilor scăzute nu i-au determi­nat, după cum ar fi fost normal, pe conducătorii din asemenea u­­nităţi să grăbească ritmul de lu­cru. Arăturile reprezintă după cum se ştie lucrarea de bază a solului, ele avind un rol de mare impor­tanţă in sporirea producţiei agri­­cole. Acest lucru se pare a fost uitat in multe cooperative agricole cum sunt cele din Ceuaş, Livezenii, Trei Sate, Vărgata, Corneşti-Tîrna­­vă, Singeorgiu de Pădure, Delenii, Coroisînmărtin şi multe altele ca­re pină acum au executat arături doar pe 50—60 la sută din supra­faţa prevăzută. Rămînerile in urmă din aceste unităţi şi din multe altele se datoresc neeliberării la timp a terenurilor de coceni, lucru ce a ba­rat drumul tractoarelor. Consiliile de conducere, specialiştii din ase­menea cooperative agricole de producţie n-au privit cu toată răs­punderea problema eliberării din timp a terenurilor. Culegînd rodul bogat din acest an ei s-au decla­rat mulţumiţi, considerind lucrările încheiate fără a se gîndi la recol­ta viitoare. De fapt faţă de realizările cen­tralizate la Direcţia generală a a­­griculturii şi de situaţia existentă in unităţile aşa-zise avansate, su­prafeţele nearate sunt cu mult mai mari. Restanţa aceasta este ra­portată la prevederi care sunt mult mai mici decit suprafaţa totală ce poate şi trebuie arată din toamnă. Că lucrurile stau aşa ne-o dove­deşte faptul că in C.A.P. care sunt „avansate" cu aratul şi chiar şi în cele care s-a raportat „termina­­lucrării, mai sînt încă supra­rea­feţe mari care mai trebuie elibe­rate de tu­lei şi arate. De aceea se impune ca şi în aceste unităţi să se continue arăturile pină la ultima brazdă, rămînînd pentru primăvară numai acele terenuri pe care lucrarea este strict contra­indicată. Urgentarea executării arăturilor in unităţile rămase în urmă este condiţionată de eliberarea terenu­rilor de coceni şi de folosirea tu­turor tractoarelor la capacitatea maximă posibilă. De aceea coope­ratorii si mecanizatorii trebuie să depună acum un ultim efort pen­tru încheierea în această săptă­mînă a arăturilor pe toate supra­fețele prevăzute. T. DUMBRĂVEANU Locul III la concursul pe ţară de artă culinară In ziua de 26 noiembrie a. c. în localul restaurantului Mără­­şeşti din Bucureşti a avut loc finala pe ţară a concursului re­publican de artă culinară. Din judeţul Mureş au participat Cimpean Ioan, Doczi Gheor­­ghe, Magos Victor, bucătari din cadrul I.A.P.L. „Mureşul", pre­cum şi Babeş Ludovic şi Perdi Gheorghe, cofetari din cadrul I.A.P.L. „Cofetarul" Tg.-Mureş. Participanţii au prezentat 10 sortimente de specialităţi de artă culinară şi cofetărie. Ca rezultat al acestui con­curs, alimentaţia publică din judeţul Mureş a obţinut locul III. Participanţii au primit di­­plome şi premii în bani. ALBERT RIES '"'-i'iiT- -A-y- O A Şi în toamna aceasta live­zile au fost încărcate de roa­de. Rezultatele se văd in magazinele pline cu fructe, in special mere şi pere. Se întâmplă însă ca în ciuda a­­bundenţei să stai in dilemă: calitatea unora dintre ele, în special a merelor, te pune pe gînduri. Şi asta numai din cauza lucrătorilor din comerţ. Te doare inima să vezi cum rumenele ionatha­­ne sau parmen auriu sînt trîntite fără milă, sub ochii cumpărătorilor, dintr-o ladă într-alta sau în ce ambalaje neigienice şi neaspectuoase sint expuse spre vînzare, in­cit pe bună dreptate îţi pui întrebarea: cînd oare vor în­ţelege tovarăşii de aici că sunt datori să se încadreze în normele unui comerţ ci­vilizat? Zilele trecute, cumpărind 2 kg de mere, n-am găsit nici un măr nealterat. ION CIURDARU

Next