Steaua Roşie, decembrie 1971 (Anul 22, nr. 286-312)
1971-12-01 / nr. 286
♦ ♦♦ fl ♦ ♦♦♦ ♦I ♦♦♦ ♦ ♦ T ermocentrala din Iernut constituie un pilon important in dezvoltarea industrială a țării. Energia electrică produsă aici, produce la rîndul ei mult belșug industrial it, alte uzine și fabrici de pe cuprinsul patriei. Oriunde te-ai opri in această cetate a luminii simp cum bate sacadat pulsul agregatelor, dar mai ales cel al pasiunii oamenilor. Pretutindeni se resimte acea întrecere intre om şi om, intre formaţie şi formaţie de muncă. Şi aici, pe malul Mureşului, in larga şi rodnica cîmpie, sute de oameni din judeţ şi din alte localităţi ale ţării şi-au găsit locul de afirmare a calităţilor lor profesionale, de perfecţionare in raport cu pretenţiile timpului pe care-l trăim. La fel ca şi in alte unităţi industriale, la Termocentrala din Iernut, comuniştii au fost şi sunt generatori de optimism şi pasiune in muncă. In raportul om-muncă — responsabilitate colectivă, comunistul IOSIF ORBAN, maistru principal de tură la una din secţiile de exploatare termomecanica, e unul care s-a format şi afirmat in meserie la înalta şcoală a energeticienilor. Tinereţea lui e plină de gravitate, dar mai ales de conştiinţa răspunderii pe care o are faţă de funcţionarea ireproşabilă a complexelor instalaţii, faţă de tovarăşii săi pe care trebuie să-i coordoneze. — Oamenii cu care lucrez — îmi spunea Iosif Orbán — au învăţat să-şi privească locul de muncă, operaţiile pe care le fac zilnic ca îndatoriri de mare răspundere. E şi firesc. Cu toţii ne dăm seama că o manevră greşită, o cit de mică defecţiune se poate răsfringe in viaţa productivă a altor uzine spre care noi pulsăm curent electric. In angrenajul complex al răspunderilor din termocentrală, activitatea maistrului losif Orbán se evidenţiază nu numai la locul său de muncă, ci pe planul colectivităţii. El este mereu in rîndul intii al tehnicienilor şi inginerilor care se străduiesc să-şi perfecţioneze cunoştinţele profesionale, să-şi ridice necontenit gradul de competenţă, să-şi îmbunătăţească stilul de muncă pentru a şti să lucreze cu oamenii. Echipa de muncitori de la atelierul de reparat cazane, condusă de comunistul ŞTEFAN STANCU, e renumită in termocentrală pentru operativitatea sa în muncă şi pentru nivelul calitativ al lucrărilor de reparaţii. Prietenia in muncă şi viaţă dintre sudorul Ştefan Stancu şi „ortacii" săi — Vasile Szántó, Alexandru Cindea, Adalbert Jánosi — se reflectă intr-o formaţie de muncă bine închegată, care şi-a ciştigat încrederea intregului colectiv al termocentralei. Pentru ce fapte? Unele extraordinare, altele obişnuite. Pentru prevenirea unor avarii, a unor defecţiuni inerente în amplul şi complexul proces de producere a energiei electrice, „băieţii lui Stancu, cei de la cazane" — cum obişnuiesc să-i numească oamenii din termocentrală — lucrează la temperaturi şi presiuni deosebit de ridicate, uneori greu de suportat. Si apoi, sudorii lucrează zilnic cu foc, cu acel aparat din „gura" căruia puterea de ejecţie a flăcărilor şi scinteilor perforează oţelul. O singură mişcare greşită poate aduce după sine un accident. In cei 25 de ani de muncă — 15 in industria minieră şi gaz metan şi 10 in energetică —, comunistul Ştefan Stancu a mînuit cu bărbăţie şi multă pricepere aparatul de sudură. E unul dintre cei mai conştienţi comunişti din termocentrală. Entuziasmul său în muncă şi a celor din formaţia pe care o conduce nu este exclamativ, ci sună ca o calificare obiectivă înaltă, ca o perfecţiune în care găseşti îngemănate sinteza unor îndelungi procese care au generat sentimentul răspunderii faţă de interesele colectivităţii, au imprimat vigoare procesului de autoperfecţionare a oamenilor. Să continuăm cu încă un exemplu de dăruire pentru autodepăşire şi autoperfecţionare. a 30 de ani ai săi, comunistul TRAIAN MOCANU lucrează in termocentrală pe post de muncitor de înaltă calificare. Miine dacă i s-ar cere să lucreze pe post de maistru, ar putea-o face cu competenţă. Cei 10 ani de cind lucrează in termocentrală i-a fructificat din plin pentru a se perfecţiona in meserie. A făcut liceul seral, apoi a urmat şcoala de maiştri pe care a terminat-o in anul precedent. „Mă întrebaţi dacă imi convine să stau in continuare pe „post" de muncitor la atelierul de reparaţii turbine? O fac cu plăcere, pentru că in această termocentrală m-am format ca muncitor, apoi ca maistru; aici mi-au fost create condiţii de muncă şi viaţă nu numai mie, ci şi soţiei mele, întregii familii. Atunci cind colectivul de muncă va găsi de cuviinţă să iau in primire funcţia de maistru, voi lua-o. Mă bucur că am reuşit să mă pregătesc pentru asemenea funcţie ...“ Eforturile depuse de comunistul Traian Mocanu în ultimii 10 ani nu i-au schimbat cu nimic expresia lui tinerească. Aceşti ani i-au deschis larg porţile pentru a-şi afirma capacitatea şi forţa sa de muncă in interesul lui şi al colectivităţii. El şi alţii au urcat cu încredere şi optimism pe treptele perfecţionării continue pentru că au înţeles că exemplul in muncă al comunistului trebuie să fie exprimat prin fapte, durabile, exigente şi responsabile. C. CROITORU eraiu ca energia pe care o produc L FT " --- - --wem . Anul XXIII. Nr. 286 (4.259) MIERCURI, 1 decembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Al CI AL Pil anc 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu unor secretar general al Partidului Comunist Român. Au participaţi ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă in medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un Industriei program de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie. In încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. al P.C.R. a În construcţie — două mari combinate de ciment La Cîmpulung-Argeş şi Hoghiz-Braşov se află în plină construcţie două mari combinate de ciment — obiective majore ale industriei materialelor de construcţii, din actualul cincinal. Caracteristica noilor unităţi o constituie marea capacitate a liniilor tehnologice, concepute şi realizate de specialiştii noştri. Fiecare din cele cinci linii are o producţie anuală de 1,2 milioane tone de ciment — performanţă care le situează la nivelul celor mai productive utilaje de acest gen pe plan mondial. (Agerpres) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN A fost abandonată o experienţă bună care a costat zeci de mii de lei După cum am mai informat cititorii ziarului nostru, la ferma de vaci a C.A.P. Gorneşti s-a iniţiat încă din luna aprilie o experienţă privind furajarea animalelor cu granule de lucernă. Interesîndu-ne zilele trecute despre rezultatele acestei experienţe am aflat că ea a fost abandonată începînd cu data de 1 noiembrie. Din discuţia avută cu Ştefan Szabó, inginerul şef al C.A.P. am aflat şi cauzele din care experienţa a fost întreruptă înainte de finalizare. După cum ne informează interlocutorul, la 24 aprilie a. c. cooperativa din Gorneşti a încheiat un protocol cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor prin reprezentantul său ing. Ioan Ţipu, director general, în vederea realizării experienţei amintite. în actul respectiv s-a prevăzut punct cu punct tot ceea ce trebuia să facă C.A.P. în vederea bunei desfăşurări a experienţei iar reprezentanţii ministerului au făcut promisiuni şi s-au angajat să acorde tot sprijinul pentru procurarea granulelor de lucernă. După această dată consiliul de conducere a trecut la treabă. Cu circa 40 mii lei au fost făcute transformările şi amenajările necesare în vederea trecerii de la furajarea tradiţională la noua tehnologie pe bază de granule. In acest timp, cînd totul a fost gata, mai precis la 18 mai a şi început experienţa. Prin noul sistem de furajare producţia de lapte a început să crească săptămînă de săptămînă, obţinîndu-se în luna septembrie peste 8 zilnic pe cap de vacă furajată, faţă de 5 în luna mai. A.Aceste rezultat?, au mulţumit atît pe cooperatori cit şi pe specialiştii ministerului şi ai Direcţiei generale judeţene a agriculturii care au urmărit cu interes, decadă de decadă, această valoroasă experienţă. Ba mai mult, cu ocazia schimbului de experienţă organizat de minister în luna iulie cu specialiştii din zootehnia tuturor judeţelor ţării, noua metodă de furajare de la Gorneşti a fost mult apreciată, indicîndu-se extinderea ei în limitele posibilităţilor. Această indicaţie era justificată deoarece rezultatele parţiale ale experienţei au demonstrat că prin noua metodă se realizează un spor considerabil de lapte la un preţ de cost redus, în cazul în care granulele de lucernă ar ajunge în furajare pină la 1 leu kilogramul. Deşi deocamdată nu dispunem de instalaţii de granulare, pentru ru- LA C.A.P. GORNEŞTI deţul nostru experienţa de la Gorneşti prezenta un interes deosebit mai ales că în vară s-a experimentat cu bune rezultate producerea făinei de lucernă în instalaţiile de uscare a borhotului de la fabricile de zahăr. Cu toate rezultatele bune obţinute, experienţa, care profila largi perspective de aplicare a unei noi tehnologii, a fost abandonată. Cauza C.A.P. Gorneşti, începînd cu luna octombrie n-a mai primit granule de lucernă de la fabricile de furaje combinate furnizoare şi nici nu a mai fost sprijinită de către reprezentanţii ministerului pentru a le obţine. De la data cînd s-a ivit lipsa de furaje sau de răspundere care au iniţîat‘Xf5et‘ibViţa‘n-au mai dat pe la Gorneşti. Neajunsul nu constă numai în abandonarea unei experienţe valoroase ci şi în faptul că acest mod de a privi lucrurile a creat multe implicaţii în activitatea fermei de vaci de la Gorneşti. In primul rînd, odată cu introducerea noii tehnologii unitatea a desfiinţat spaţiile de depozitare şi preparare a nutreţurilor necesare reluării în condiţiuni corespunzătoare a vechiului sistem de furajare, lucru ce împiedică oarecum procesul de producţie informă. în al doilea rînd unitatea a cheltuit însemnate sume de bani (circa 500.000) pentru cumpărarea granulelor, sume ce erau planificate a se recupera prin vinzarea furajelor fibroase și suculente existente în stoc. Aceste furaje urmează acum să se folosească în hrana animalelor, înregistrîndu-se astfel mari pierderi pentru cooperativă. Pierderile, şi în special cele de producţie, puteau fi şi mai mari dacă consiliul de conducere n-ar fi luat măsuri din timp pentru asigurarea furajelor suculente necesare în hrana vacilor care n-au fost prevăzute în sarcinile de plan. Zootehniştii de aici ştiind că vor aplica in continuare noua tehnologie, schimbarea petrecută în mod surprinzător i-au găsit oarecum nepregătiţi. Norocul a fost că s-au luat măsuri operative pentru a menţine şi chiar a spori producţia de lapte obţinută anterior. Prin raţiile întocmite de către specialistul unităţii se asigură zilnic în medie pentru fiecare animal 11,23 unităţi nutritive şi 1.070 gr. proteină. In ceea ce priveşte structura raţiei se respectă întocmai prevederile din Proiectul de lege privind folosirea furajelor. Deci în ceea ce priveşte menţinerea producţiei de lapte şi asigurarea furajelor pină la noua recoltă, problemele par a fi rezolvate. Pe seama cui rămîne însă recuperarea sumelor cheltuite de o cooperativă cu ocazia organizării acestei experiențe care nu a fost finalizată? Un asemenea răspuns am dori să-l aflăm de la forurile competente care prin actul încheiat la începutul anului şi-au asumat şi unele obligaţii faţă de unitate. Dacă s-a ştiut că nu vor putea fi asigurate granulele de lucernă de ce s-a dispus trecerea la o nouă tehnologie pe o întreagă fermă? Dacă s-a pornit o treabă lucrurile trebuiau să fie clare de la început, stabilindu-se în mod concret de unde și în ce perioade se vor livra furajele. TRAIAN GABOR Indiferent de anotimp, la Autoservice Tirgu-Mureş automobiliştii găsesc condiţii bune pentru a-şi scurta cut mai mult popasul silit. (Foto: C. SZÁSZ) TIMPUL PROBABIL: Vreme schimbătoare, cu cerul variabil, cu totul izolat precipitaţii sub formă de ploaie sau lapoviţă. Temperatura în general staţionară, maximele vor fi cuprinse între 1—6 grade, minimele intre minus 2 și minus 5 grade. Vint slab din sud si sud-vest. In anul universitar trecut, Uniunea Asociaţiilor studenţeşti din centrul nostru universitar a obţinut rezultate pozitive în toate domeniile de activitate; ele se datoresc muncii depuse de studenţi, de cadrele de asociaţie, in colaborare cu conducerile institutelor şi facultăţilor, sub îndrumarea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de partid. Trebuie insă să recunoaştem că rezultatele obţinute nu sunt pe măsura forţelor pe care le avem, nu sunt la nivelul posibilităţilor de care dispunem. Atmosfera de puternică efervescenţă creatoare in care a început anul universitar 1971 1972, sub îndemnul comandamentelor ideologice majore cuprinse în lucrările Plenarei C.C. ale P.C.R. din 3—5 noiembrie a. c. este pentru noi cadrul necesar de formare şi creştere, stimul dominant de integrare conştientă şi totală la munca constructivă a întregului popor. Adunările de an de dezbatere şi alegeri, şedinţele de activ de la nivelul facultăţilor, institutelor şi centrului universitar, in marea lor majoritate, au constituit un prilej de analiză exigentă, critică şi autocritică, a activităţii desfăşurate de studenţi, de asociaţiile studenţeşti, de cadrele de asociaţie, un prilej de analiză multilaterală lector univ. MIHAI ROGÎSCA, secretar al Comitetului municipal U.T.C., preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Centrul universitar Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 2-a) Cînd aveţi de gind să terminaţi arăturile ? In pofida timpului neprielnic din zilele trecute, lucrările agricole de sezon şi in special arăturile de toamnă au continuat, înregistrindu-se în unele unităţi cum sunt C.A.P. Sărmaşu, Zau de Cîmpie, Dumbrăvioara, Gorneşti ritmuri bune de lucru. Ca urmare multe cooperative agricole din raza judeţului au terminat executarea arăturilor de toamnă. Cu toate acestea în C.A.P. din judeţ au mai rămas mari suprafeţe de arat. Căderea zăpezii şi instalarea temperaturilor scăzute nu i-au determinat, după cum ar fi fost normal, pe conducătorii din asemenea unităţi să grăbească ritmul de lucru. Arăturile reprezintă după cum se ştie lucrarea de bază a solului, ele avind un rol de mare importanţă in sporirea producţiei agricole. Acest lucru se pare a fost uitat in multe cooperative agricole cum sunt cele din Ceuaş, Livezenii, Trei Sate, Vărgata, Corneşti-Tîrnavă, Singeorgiu de Pădure, Delenii, Coroisînmărtin şi multe altele care pină acum au executat arături doar pe 50—60 la sută din suprafaţa prevăzută. Rămînerile in urmă din aceste unităţi şi din multe altele se datoresc neeliberării la timp a terenurilor de coceni, lucru ce a barat drumul tractoarelor. Consiliile de conducere, specialiştii din asemenea cooperative agricole de producţie n-au privit cu toată răspunderea problema eliberării din timp a terenurilor. Culegînd rodul bogat din acest an ei s-au declarat mulţumiţi, considerind lucrările încheiate fără a se gîndi la recolta viitoare. De fapt faţă de realizările centralizate la Direcţia generală a agriculturii şi de situaţia existentă in unităţile aşa-zise avansate, suprafeţele nearate sunt cu mult mai mari. Restanţa aceasta este raportată la prevederi care sunt mult mai mici decit suprafaţa totală ce poate şi trebuie arată din toamnă. Că lucrurile stau aşa ne-o dovedeşte faptul că in C.A.P. care sunt „avansate" cu aratul şi chiar şi în cele care s-a raportat „terminalucrării, mai sînt încă suprareafeţe mari care mai trebuie eliberate de tulei şi arate. De aceea se impune ca şi în aceste unităţi să se continue arăturile pină la ultima brazdă, rămînînd pentru primăvară numai acele terenuri pe care lucrarea este strict contraindicată. Urgentarea executării arăturilor in unităţile rămase în urmă este condiţionată de eliberarea terenurilor de coceni şi de folosirea tuturor tractoarelor la capacitatea maximă posibilă. De aceea cooperatorii si mecanizatorii trebuie să depună acum un ultim efort pentru încheierea în această săptămînă a arăturilor pe toate suprafețele prevăzute. T. DUMBRĂVEANU Locul III la concursul pe ţară de artă culinară In ziua de 26 noiembrie a. c. în localul restaurantului Mărăşeşti din Bucureşti a avut loc finala pe ţară a concursului republican de artă culinară. Din judeţul Mureş au participat Cimpean Ioan, Doczi Gheorghe, Magos Victor, bucătari din cadrul I.A.P.L. „Mureşul", precum şi Babeş Ludovic şi Perdi Gheorghe, cofetari din cadrul I.A.P.L. „Cofetarul" Tg.-Mureş. Participanţii au prezentat 10 sortimente de specialităţi de artă culinară şi cofetărie. Ca rezultat al acestui concurs, alimentaţia publică din judeţul Mureş a obţinut locul III. Participanţii au primit diplome şi premii în bani. ALBERT RIES '"'-i'iiT- -A-y- O A Şi în toamna aceasta livezile au fost încărcate de roade. Rezultatele se văd in magazinele pline cu fructe, in special mere şi pere. Se întâmplă însă ca în ciuda abundenţei să stai in dilemă: calitatea unora dintre ele, în special a merelor, te pune pe gînduri. Şi asta numai din cauza lucrătorilor din comerţ. Te doare inima să vezi cum rumenele ionathane sau parmen auriu sînt trîntite fără milă, sub ochii cumpărătorilor, dintr-o ladă într-alta sau în ce ambalaje neigienice şi neaspectuoase sint expuse spre vînzare, incit pe bună dreptate îţi pui întrebarea: cînd oare vor înţelege tovarăşii de aici că sunt datori să se încadreze în normele unui comerţ civilizat? Zilele trecute, cumpărind 2 kg de mere, n-am găsit nici un măr nealterat. ION CIURDARU