Steaua Roşie, noiembrie 1974 (Anul 26, nr. 258-282)
1974-11-01 / nr. 258
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE văzute şi auzite TREISPREZECE CU NOROG Pe două coli de hîrtie, H. Alexandru din Zau de Cîmpie ne descrie o întâmplare. A fost într-o zi cu „ghinion“, la 13 octombrie a.c. Soţia sa, Nastasia, a călătorit cu autobuzul. Cînd a ajuns acasă, femeia s-a trezit fară poşetă, în care avea 1.600 lei. Imediat, el a pornit în căutarea autobuzului. La Sărmaşu, însă, nici urmă de autobuz. Acesta era în drum spre Rîciu. Astfel, Alexandru H. a pornit spre Rîciu. în acelaşi timp au început să zbîrnîie şi telefoanele, miliţia intrînd în acţiune. Şi astfel, la Rîciu, omul a găsit poşeta cu cei 1.600 lei. Era la postul de miliţie. „Pentru aceasta — ne scriu soţii H. Alexandru şi Nastasia — aducem mulţumiri lucrătorului de miliţie Ioan Bîndilă“. „Nu trebuia — ne declară lucrătorul de miliţie — deoarece mi-am făcut doar datoria“. Spunem şi noi că găsirea poşetei cu bani n-a fost o întîmplare, ci ceva obişnuit în zilele noastre. „PRIETENA“ MILIŢIANULUI Farczadi Raveca din Reghin era anchetată de organele de miliţie pentru furt din avutul obştesc. Automat, ea a fost înconjurată de „apărători“ din ... oficiu. Prin intermediul Anei Moldovan de la I.P.M. Sport din Reghin, educatoarea .Paulina Oprea de la Şcoala specială din Apalina şi-a oferit „serviciile“, promiţînd că, prin relaţiile ei cu miliţia, încetează urmărirea penală. In acest scop a solicitat suma de 4.000 lei, din care a şi primit 3.000. Urmărirea penală însă n-a încetat, ci din contră a pornit încă una, împotriva Paulinei Oprea şi Anei Moldovan. Şi ambele au primit cîte doi ani închisoare, pedeapsă ce n-o mai împart cu nimeni. CONTABILUL A ÎNCHIS „CONTURILE“ Să vezi şi să nu crezi! Ioan Oroian din Luduş, str. Rîndunelelor nr. 28, era contabil la Centrul de producţie horticolă din Tg.-Mureş. Intenţionînd să justifice o sumă de bani, Ioan Mărginean, primitor-distribuitor la C.L.F. Luduş, a recurs la bunătatea contabilului. Deţinînd un bon în alb, procurat de la magazinul alimentar nr. 1 din Luduş, Mărginean l-a rugat pe Oroian să-l completeze, motivînd că lui îi tremură mîna. Astfel, Mărginean a dictat, iar Oroian a scris pe bon 22,50 mp de faianță, la prețul de 76 lei/mp, în total 1.710 lei. Totul a durat doar cîteva secunde, contabilul fiind satisfăcut că a „făcut un bine“. Dar iată că această facere de bine s-a transformat în infracțiune. Completînd bonul respectiv, contabilul a comis fals material în acte oficiale, infracțiune pentru care a fost condamnat la 6 luni închisoa- CINE POATE DA RELAŢII? In noaptea de 28 octombrie, în jurul orei 23, pe linia ferată, în apropierea Combinatului de îngrăşăminte chimice din Tg.-Mureş, trenul a lovit un cetăţean, luîndu-i viaţa. Asupra lui nu s-a găsit nici un act, doar trei bonuri de masă la cantina-restaurant de la Fabrica de zahăr, valabile pentru zilele de 29, 30 şi 31 octombrie. Se presupune, deci, că cetăţeanul respectiv ar fi lucrat la Tg.-Mureş. Are vîrsta de 30—35 ani. Organele de miliţie apelează la populaţie, la toţi cei care observă lipsa lui de la locul de muncă, pentru a da relaţii în vederea stabilirii identităţii celui care şi-a pierdut viaţa, călcat de tren Rubrică realizată de P. POPSOR Cronica de librărie Avem deplină convingere asupra succesului de librărie al cărţii „Trimis special“ (Ed. Cartea Românească), publicată de ziaristul Marius Mircu. Problematica şi factura cărţii a explică activitatea publicistică prestată de autor la gazetele democratice interbelice, continuată apoi la ziarele din anii noştri, şi izvorăsc din conştiinţa unei înalte responsabilităţi cetăţeneşti a meseriei de gazetar: „Ziaristul nu este un istoriograf, e cronicar subiectiv. Nu lasă istoriei răspunderea, şi-o ia el singur“ (pag. 87). Marius Mircu îşi reaminteşte evenimentele cu un extraordinar ecou în epoca interbelică, ajunge la noi uneori sub forma unor expresii a căror provenienţă e pentru noi, tinerii, un mister. Astfel, rînd pe rînd, aflăm din paginile cărţii despre Mafalda (exotic nume purtat de o prezicătoare de cea mai neaoşă sorginte), despre acarul Păun sau despre ciobanul de la Maglavit, ca să amintim numai cîţiva dintre eroii de senzaţie ai presei de acum 40—50 de ani. Dacă aceste peisaje ţin de o mitologie gazetărească, autorul cărţii desprinde cu pătrundere cauzalităţile sociale şi politice ale „subiectelor“ grave pentru presă, plasîndu-şi mai întotdeauna reportajele între colaje informaţionale despre contextele naţionale şi internaţionale care le-au generat. Verva umoristică sporeşte interesul cărţii. Un ecou al Conferinţei mondiale a populaţiei, desfăşurată în vara acestui an la Bucureşti, este şi cartea profesorului universitar Mircea Bulgaru, „Populaţie şi dezvoltare“, tipărită la Editura Politică. După cîteva precizări asupra metodei de cercetare, autorul aşează, în prima parte a volumului, situaţia demografică mondială sub mai multe raporturi: creştere economică şi creştere demografică, creştere economică şi resursele umane, creştere econoanică şi mobilitatea populaţiei etc. Partea a doua a cărţii se referă la ţara noastră. Statisticile referitoare la populaţia României, la creşterea potenţialului ei economic şi la evoluţia resurselor de muncă, îndreptăţesc una din concluziile autorului: „Modelul creşterii noastre economice în anii ce vin, reflectă o etapă de maturizare a întregului nostru sistem social-economic, o perioadă de tranziţie, de la ţară în curs de dezvoltare, la o ţară socialistă dezvoltată“ (pag. 205). Editura Albatros a lansat o nouă carte pentru adolescenţi şi tineri (să ne amintim de „Mărturii despre tineri şi tinereţe“, „Există un secret al celebrităţii“), a publicistului Carol Roman, intitulată „Şi ei au fost adolescenţi..Cartea e de fapt o nouă anchetă internaţională la care răspund, printre alţii: Nazim Hikmet, Henri Coandă, Mireille Mathieu, Agatha Christie, Ana Aslan, Igor Tamm, Sophia Loren, împărtăşindu-ne „cu dăruire cste ceva din preaplinul inimii lor, dintr-o experiență mai întinsă sau mai redusă, dar întotdeauna densă, încărcată de sensuri pilduitoare“ (pag. 12). ION MAŞCA profesor A TE DA ÎN SPECTACOL! Zi de octombrie. Ca de obicei, în jurul meselor de la bufetul „Express“ — lume multă. Ne postăm, pentru cîtva timp, în apropierea intrării. E un du-tevino. Oameni sosiţi cu treburi la Tg.-Mureş, alţii care „mai ciupesc cîte puţin“ din timpul de serviciu, cheflii de profesie. Un om între două vîrste iese împleticindu-se, face un pas, încă unul şi se prăbuşeşte, moale ca o frînghie, pe trotuar, încearcă să se ridice, nu izbuteşte însă, se chinuieşte să-şi ia şapca, apoi renunţă şi-şi caută o poziţie comodă pentru a trage un pui de somn. N-apucă să aţipească bine şi-şi fac apariţia doi lucrători ai ,,Express“-ului, trăgînd după ei un cărucior pentru transportul mărfurilor. Il iau ca pe un sac, îl aşează pe cărucior, urmează traversarea străzii spre parcul de vizavi, însoţiţi de tot alaiul curioşilor. „Scrieţi pe el adresa, să ştiţi unde să-l expediaţi !“ — răzbate o glumă peste spectacolul deloc hazliu. Este luat de mîini şi de picioare şi întins pe una din bănci. Apoi, cei doi îşi scutură hainele, îşi şterg palmele ca după o treabă bine făcută şi se întorc mulţumiţi. Din discuţia avută cu şeful unităţii, cu casiera şi bufetiera am reţinut că omul a venit aici în avansată stare de ebrietate. „Noi nu l-am servit cu nimic! Poate s-a „şpriţuit“ în altă parte, sau i-a cumpărat alt consumator băutură... “. Nu ne putem pronunţa din moment ce nu avem o dovadă certă. Totuşi, undeva a băut, iar cei care l-au ajutat să ajungă „să măture“ strada (poate chiar prietenii l-au abandonat !), oare nu au fost și ei eroi ai acestui trist spectacol? LAZAR LĂDARIU CINEMA VINERI, 1 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Atac împotriva lui Romanei. Progresul: In numele poporului italian. Select : Proprietarii. Tineretului: Marinarul extraordinar. Pitic: Dorotea şi struţul; Mica bufniţă; Orice faptă cu răsplată; Cîrtiţa şi automobilul. SIGHIŞOARA — Lumina: Vandana; Semurg, pasărea fericirii. REGHIN — Patria: Vandana (ambele serii). Victoria: Cea mai frumoasă seară din viaţa mea. TIRNAVENI — Melodia: 50.000 dolari recompensă. Inima pe frînghie. LUDUȘ — Flacăra: Judo. Punct, punct, virgulă. SOVATA — Doina: Tunurile din Navarrone (ambele serii). SÎNGEORGIU DE PÂDURE — Popular: Nunta de aur. FlNTlNELE — Patria: Doi pe un balansoar. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Dincolo de nisipuri. SARMAŞU — Popular: Un comisar acuză. TEATRU TEATRUL DE PAPUŞI, secţia maghiară, ora 11: Gulliver în ţara păpuşilor, ora 16: János Viteazul. TELEVIZIUNE . 14,30 — Fotbal: Dinamo Bucureşti — Jiul Petroşani. Transmisiune directă: 16,15—17,15 — Teleşcoală; 16,00 — Electrotehnică. Pregătire tehnico-productivă (clasa a VIII-a). Materiale electrotehnice: 16,20 — Literatura română. Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu (evocări); 16,50 — Album istoric: Păcutul lui Soare (cetate feudală); 17,30 — Emisiune în limba germană; 19,20 — 1.001 de seri. Răţuşca de zahăr; 19,30 — Telejurnal; 20,00 — Revistă socialpolitică TV; 20,30 — Film artistic. Conspiraţia. Producţie a Casei de filme nr. 4, 21.55 — întîlnire cu Ioana Radu, 22,10 — 24 de ore. RADIO TG.-MUREŞ SIMBATA. 2 NOIEMBRIE In limba română: 6—6,30: Orizont economic (C.P.L. Reghin, IMATEX şi T.C.M. Tg.Mureş). 16,30—18: Agenda actualităţii. Muzică uşoară. Magazin radio. In limba maghiară: 6,30—7: Breviar. Muzică populară. 18—19,30: Agenda actualităţii. Cultivarea limbii. Oameni și fapte. CHIMIA CAZAN IANSCHEUI DE FORAJ MEDIAŞ» str. Unirii nr. 4 ÎNCADREAZĂ urgent, pentru şantierele de foraj: Corunca, Bozed (Băla), Dumbrăvioara, Acăţari, Ernei, Iernut, Cuşmed, Prod-Daneş, Laslău, Filitelnic, Gălăţeni, Crişoru — SONDORI-PODARI — MOTORIŞTI — MECANICI STAŢIE APA — FOCHIŞTI — MUNCITORI NECALIFICAŢI, în vederea calificării la locul de muncă în meseriile: sondor, mecanic motoare şi fochist. Remunerarea conform Legii nr. 12/1971 şi Decretului 170/1974. Muncitorilor necalificaţi în primele 3 luni, cît durează cursul de calificare, li se asigură 1.387 lei retribuţie, pentru 201 ore, plus 150 lei cazare. După absolvirea cursului de calificare în meseriile de mai sus se asigură 1.479 lei retribuţie pentru 204 ore, plus 150 lei cazare; 380 lei spor de şantier plus diferenţa pentru munca în acord. Doritorii se vor prezenta la sediul unităţii, de preferinţă cu vizitele medicale făcute. Informaţii suplimentare la sediul secţiei de foraj din Tg.Mureş, str. Vörösmartyi nr 29 Cooperativa „Constructorul“ anunţă: IN VEDEREA SATISFACERII IN BUNE CONDIŢIUNI ŞI IN TIMPUL DORIT A CERINŢELOR CETĂŢENILOR, cooperativa „Constructorul", cu sediul în Tg.-Mureş, strada Dezrobirii nr. 13, telefon: 1.45.42, 3.20.76, 3.05.37, A ÎNCEPUT CONTRACTAREA LUCRĂRILOR PE ANUL 1975. Cooperativa se angajează la executarea următoarelor lucrări: — Construcţii de clădiri, locuinţe şi monumente funerare; — Lucrări de întreţinere şi reparaţii, zugrăveli, vopsitorii, faianţări, parchetări, sobe de teracotă, instalaţii electrice şi apă-gaz-canalizare, verificarea echipamentelor de protecţie şi a prizelor de pămîntare (măsurători PRAM); — Diferite prefabricate, ca: elemente de construcţii, de garduri, dale şi borduri pentru trotuare şi altele; — Confecţii metalice pentru construcţii, diferite obiecte din metal pentru amenajarea parcurilor şi a terenurilor de joacă pentru copii; — Proiecte pentru populaţie: locuinţe, garaje, anexe, instalaţii apă-canal, electrice şi încălzire centrală, documente pentru înstrăinare, evaluări şi dezmembrări; — Proiecte pentru sectorul socialist: construcţii şi instalaţii noi, reparaţii capitale în construcţii şi instalaţii, ridicări topografice. LUCRĂRI IN VALOARE DE PESTE 3.000 LEI EXECUTAM ŞI CU PLATA ÎN RATE ! Întreprinderea de celuloză și hîrtie „PALAS-CONSTANtA" PRODUCE ȘI DESFACE: — HÎRTII ȘI CARTOANE METALIZATE; — HÎRTII ȘI CARTOANE CU DILIETILENA; — HÎRTII ACOPERITE CU POLIMERI SINTETICI; — HÎRTII ACOPERITE CU PARAFINA; — HÎRTII ORNAMENTALE DE PREZENTARE ȘI RECLAMA; — HÎRTII GROFATE; — AMBALAJE TIPARITE PENTRU MAGAZINELE DE DESFACERE CU AMĂNUNTUL; — ÎNLOCUITOR TALAŞ INDUSTRIAL, IN URMĂTOARELE DOMENII DE UTILIZARE: — Preambalarea şi conservarea produselor alimentare, cosmetice şi farmaceutice; — Preambalarea şi conservarea produselor industriei uşoare, a pieselor metalice şi a rulmenţilor; — Preambalarea şi conservarea produselor industriei lemnului. PIERDUT ȘTAMPILĂ ROTUNDĂ, CU STEMA R.S.R., CU INSCRIPȚIA „M. S. DEPOZITUL DE STOCARE NR. 2“, PE CARE O DECLARAM NULĂ.