Steaua Roşie, decembrie 1977 (Anul 29, nr. 284-310)
1977-12-01 / nr. 284
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE 1 Decembrie 1918 - măreaţa zi a împlinirii unităţii statale (Urmare din pag. 1) poarelor decise să trăiască libere şi suverane. Anul 1918 desăvîrşea acest proces prin destrămarea monarhiei austro-ungare şi căderea monarhiei germane ca urmare a luptei revoluţionare a popoarelor, în cadrul acestei mari evoluţii politice se înscrie lupta poporului român din provinciile româneşti, din imperiul habsburgic, pentru unirea cu patria-mamă. Lunile octombrie şi noiembrie ale anului 1918, consemnează formarea Consiliului Naţional Român Central pe teritoriul Transilvaniei, a consiliilor teritoriale şi locale, ca expresii ale voinţei şi dorinţei de autodeterminare a poporului român, ca organe politice şi administrative investite cu largi atribuţii de masele populare. Convocată pentru 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, întrunită în oraşul cu profunde rezonanţe în istoria poporului român, aduna de pe întreg cuprinsul Transilvaniei peste 100.000 de oameni, tineri şi vîrstnici, ţărani, muncitori, intelectuali, români, dar şi maghiari şi saşi, împreună cu cei 1.228 de delegaţi aleşi democratic în toate localităţile acestei provincii, pentru a exprima răspicat dorinţa primordială a desăvîrşirii unităţii statului român, a unirii Transilvaniei cu România. Hotărîrea istorică a unităţii era însoţită de adoptarea celor mai democratice revendicări politice, economice şi sociale ale vremii, atît pentru poporul român, cît şi pentru naţionalităţile conlocuitoare. Desăvîrşirea unităţii naţionale a avut loc într-un cadru revoluţionar entuziasmant impus de mişcarea maselor populare, ale căror hotărîri nu au putut fi influenţate de nici o forţă externă şi a exprimat direct şi fără nici un fel de echivoc, dorinţele seculare care le animau, în această privinţă, Conferinţa de pace, inclusiv tratatele care i-au urmat, n-au avut alt rol decît să consfinţească o realitate împlinită de poporul român, o dreptate istorică, aşa cum o făceau pentru popoarele din centrul şi sud-estul Europei, consemnînd desăvîrşirea unităţii lor statale sau constituirea ca state independente. 1 Decembrie 1918 este sinteza nestrămutată a voinţei de luptă a poporului român pentru unitate, libertate şi independenţă, sinteză îmbogăţită de lupta revoluţionară a mişcării muncitoreşti din ţara noastră, condusă de Partidul Comunist Român, în al cărui Program, la loc de cinste a figurat şi figurează şi astăzi, respectarea neabătută a integrităţii, suveranităţii şi independenţei ţării, promovarea unei politici active, de colaborare şi înţelegere între popoare libere pe soarta lor. OAMENI DE CINISTE In trecere prin tîrgul din Rîciu, Ambrozie Şandor din Ceuaşu de Cîmpie a găsit importanta sumă de 5.300 lei. Amintindu-şi că prin locul acela se aflau consăteni de-ai lui, la înapoiere acasă a mers la unul dintre ei şi l-a întrebat dacă a avut bani la el. Cetăţeanul Augustin Cotoară, care era chiar păgubaşul, s-a căutat în buzunar, dar n-a găsit cei 5.300 lei. întreaga sumă i-a fost înmînată însă imediat de Şandor. După cum ne relatează inginerul Augustin Mărişor din Ceuaşu de Cîmpie, Cotoară a mulţumit din inimă consăteanului său Ambrozie Şandor pentru fapta sa de mare cinste. Conferinţă Secţia Cartea tehnică a Bibliotecii judeţene Mureş organizează, vineri, 2 decembrie, ora 18, la sediul secţiei, conferinţa „Culo- rile în viaţa omului“. Va conferenţia lectorul universitar Biro Gabriel. ATITUDINI GAZDE „GENEROASE“ Sovata, staţiune balneoclimaterică cu renume, în continuă dezvoltare şi modernizare, atrage an de an un număr tot mai mare de turişti din ţară şi de peste hotare. Pentru ca turiştii străini care ne vizitează ţara să se simtă cît mai bine, să fie cazaţi în condiţii confortabile, prin Decretul nr. 225/1974 s-a stabilit să fie cazaţi în hoteluri, interzicîndu-se găzduirea lor de către persoane particulare. Locuitorii oraşului Sovata cunosc prevederile Decretului nr. 225/1974 şi marea lor majoritate le respectă. Cu toate acestea, din interese personale sau din alte motive, unii din ei se transformă în gazde „generoase“, cazînd în casele lor cetăţeni străini, deşi nu dispun de condiţii pentru a le asigura confortul necesar. Menţionăm că, potrivit prevederilor Decretului, cu modificările ulterioare, persoanele particulare pot găzdui cetăţeni străini dacă le sunt rude apropiate, adică părinţi, copii, fraţi, surori şi pe membrii familiilor acestora. Contrar acestor dispoziţii, unii locuitori din Sovata (Domokos Ladislau, Baricz Iuliana, Ianoşi Iuliana şi alţii) au găzduit cetăţeni străini cu carenu aveau nici un grad de rudenie, atrăgîndu-i întîmplător în casele lor. Bineînţeles, aceste gazde „generoase" au suportat rigorile legii. Căci, încălcarea prevederilor legale, găzduirea de cetăţeni străini, alţii decît cei acceptaţi de lege, se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei. plot. major VASILE BUNA Miliţia oraşului Sovata in întreprinderile agricole de stat Succese deosebite în creşterea producţiei de lapte Intreprinderile agricole de stat din judeţul nostru au dezvoltat continuu în anii din urmă sectorul zootehnic, rezultate notabile obţinîndu-se şi în acest an pe linia creşterii producţiilor şi a eficienţei economice în fermele de taurine. Acum zootehniştii din cadrul Trustului sunt în măsură să raporteze că în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului ei au realizat şi depăşit sarcinile anuale la producţia de lapte. La 30 noiembrie, faţă de planul anual de 3.067 t pe vacă furajată, s-au înregistrat 3.150. In acest fel s-au creat condiţii ca la sfîrşit de an să se ajungă la producţia de 3.400. cu aproape 250 litri mai mult ca anul trecut. Succesul este cu atît mai important cu cît el a fost obţinut pe un efectiv mediu furajat foarte mare şi anume de 11.600 de vaci. De notat că trei unităţi, Zagăr, Sighişoara şi Seuca sunt antrenate în atingerea şi depăşirea pragului, nu uşor de atins, de 4.000 lapte pe vacă furajată. In fermele I.A.S. Zagăr acest prag a fost trecut şi lucrătorii s-au angajat să ajungă la sfîrşitul anului la o producţie medie de 4.500, cotă deosebit de înaltă, nemaiatinsă în judeţul nostru. Care sunt factorii care au stimulat şi favorizat rezultatele bune obţinute în sporirea producţiei de lapte? Mai întîi de toate se remarcă atenţia sporită a conducătorilor de unităţi şi ferme, a tuturor îngrijitorilor în conducerea pe baze ştiinţifice a acestui sector. Apoi, acţiunile întreprinse pe linia întăririi ordinii şi disciplinei, a creşterii calificării lucrătorilor şi înfăptuirea programelor de asigurare a bazei furajere şi de modernizare iniţiate atît la nivelul trustului cît şi al unităţilor şi fermelor. La cotele de producţie atinse, factorul rasă devine tot mai important şi determinant în creşterea pe mai departe a producţiei de lapte. în această direcţie s-a acţionat şi se continuă încă conform programului întocmit care vizează o riguroasă selecţie în cadrul rasei Bălţată românească şi obţinerea unor metişi care să se remarce prin producţii mari, printr-o capacitate biologică ridicată de transformare a furajelor în lapte. Prin metisarea rasei Bălţată românească cu rasa Holstein friză, s-au obţinut pînâ acum 2.500 de produşi, vaci care dovedesc însuşiri productive superioare. Preocuparea pentru creşterea în continuare a producţiei de lapte, conjugată cu sporirea eficienţei economice, va fi menţinută şi accentuată şi în viitor. Pe masa de lucru a specialiştilor se află programe de la care se aşteaptă rezolvarea unor probleme de mare acuitate. Este vorba de modernizarea adăposturilor şi mecanizarea lucrărilor grele şi de mare volum. Pe Ungă uşurarea muncii oamenilor, se va obţine şi o dublare a productivităţii muncii. Acţiunea este începută în toate unităţile şi există deja grajduri puse în funcţiune după aceste cerinţe. Este evident că pentru noile condiţii care se creează, sunt necesari muncitori policalificaţi, cu cunoştinţe zootehnice dar şi de mecanică, în cadrul învăţămîntului agrozootehnic din această iarnă vor fi organizate cursuri speciale de pregătire a cadrelor necesare de mecanici îngrijitori. Pregătirea se va face atît teoretic cît şi practic în grajdurile prevăzute cu instalaţii mecanice de furajare, adăpare, evacuare a dejecţiilor şi muls. Măsurile şi programele preconizate constituie o garanţie că nu va trece mult timp şi munca în zootehnie va deveni o variantă a muncii industriale, uşoară şi de mare randament ing. MELIAN BÂLDEANU Cu zeci de absenţe şi renunţarea la cursuri in faţa celui mai mic insucces, nu poţi absolvi liceul seral! Paragraful 7 din „Măsuri privind perfecţionarea învăţămîntului liceal, profesional şi superior“ stipulează clar că „... la învăţămîntul liceal seral se pot înscrie persoane care, indiferent de vîrstă, îndeplinesc condiţiile de studii, sunt încadrate în muncă, precum şi ţăranii care lucrează în gospodăria individuală, liber profesioniştii care desfăşoară activităţi autorizate şi femeile care îşi îngrijesc copiii sau desfăşoară o activitate în gospodăria proprie“. Beneficiind de aceste înlesniri, ca şi de faptul că unităţile economice au obligaţia expresă de a le asigura condiţii de frecventare a cursurilor, tot mai mulţi tineri urmează cursurile liceului seral. Mulţi, chiar foarte mulţi dintre ei, profită de condiţiile foarte bune de studiu asigurate de cele două apreciate licee tîrgumureşene: „Al. Papiu Ilarian“ şi „Bolyai-Farkas“. Intenţionăm însă să accentuăm, în rîndurile de faţă, un alt aspect: cel al marelui număr de absenţe înregistrate şi uşurinţa cu care unii elevi din anii I renunţă, pe parcurs, la cursuri. Cum altfel am putea explica, de pildă, o situaţie ca cea înregistrată la clasa a IX-a B, şi nu numai aici, la Liceul „Al. Papiu Ilarian“, unde din cei 40 de elevi înscrişi iniţial, frecventează, actualmente, doar 25?! Se înţelege, restul (de pînă la 40) fie că au fost exmatriculaţi pentru absenţe nemotivate, fie că figurează în „scripte“, dar, practic, sunt „inexistenţi“ la cursuri! Exemplificind, cum cred oare elevi (de fapt, foşti elevi) ca Bozdog Gigel, Marcos Valeria, Cazan Remus, Moldovan Ştefania, Şandor Attila, Vitalis Ştefan, Finu Doina sau Gall Ioan (şi lista e departe de a fi completă) că pot absolvi cursurile unui liceu, cumulînd, încă din ... „start“ peste 80 de absenţe nemotivate?! Situaţie, Intr-un fel, similară şi în cazul elevilor Dobos Ibolya şi Horvath Csaba (cl. a IX-a C, de la acelaşi liceu) şi Lörincz László, Szabó Ferenc şi Kasdás Mihail (cl. a IX-a B, liceul Bolyai Farkas). Adevărul e că, cu excepţii (cazuri de îmbolnăviri), linii din elevii citaţi au renunţat la cursuri din motive eminamente subiective. Discuţiile avute în mod repetat cu unii elevi, cu unele conduceri de întreprinderi (la care lucrează) sau cu şefii de ateliere şi secţii, ne-au întărit aceasta convingere, unităţile economice asigurîndu-le în fapt, cu excepţii, condiţii bune de frecventare a cursurilor. Mai e însă şi un alt aspect ce merită relevat: sunt elevi (puţini, dar sínt), care la primul „contact“ cu o notă de 3 sau 4, inerente în viaţa de elev, se... „dezgustă“ (cum se exprima cineva) de şcoală! Ne stau prea multe exemple la indemîna pentru a le cita aici. De reţinut însă fenomenul ca atare. Or, dacă la toate acestea adăugăm şi faptul că unii elevi cred că e suficient să te înscrii şi să frecventezi pentru a şi promova automat clasele, concluzia se desprinde, credem, de la sine: dacă majoritatea tinerilor privesc cu maximă seriozitate continua lor perfecţionare profesională, alţii, în schimb, se gîndesc prea puţin la responsabilităţile ce le incumbă calitatea de „elev seralist“. Unii, ce-i drept, regretă ulterior, dar e prea tîrziu... prof. GHEORGHE GIURGIU mtitiSME JOI. 1 DECEMBRIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Căpitanul din Tennes (ambele serii, la orele 10, 14, 17 Si 20). Progresul: Regina cintecelor. Select: Prizonierul din Manhattan: Ivan cel Groaznic (la ora 20,30). Tineretului: Cidul; Franzeluta. Flacăra: Johhny Chitară. Pitic: Cirtiţa in grădina zoologică. Proba fidelităţii: Soarele scamator; Turbanul lui Aii Baba; Bravo. SIGHIŞOARA — Lumina: Străina (ambele serii). REGHIN — Patria: Fraţii mei, păsări călătoare. TIRNAVENI — Melodia: Ora spectacolului. LUDUŞ — Flacăra: Operaţiunea ..Petrol“. SOVATA — Doina: Beethoven — file de viaţă. Muncitorul: Riul de aur. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Un ţăran pe bicicletă. Mica sirenă. FINTINELE — Patria: Recviemul roşu. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Timpul şterge totul. O sută de zie după copilărie. SARMASU — Popular: Un surâs, o palmă, un sărut. IERNUT — Lumina: De nicăieri spre nicăieri. TEATRU TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 19.30. A murit Tarelkin! (abonament A). DE VORBA CU CITITORII Rozalia Viţu, Tîrgu-Mureş. Situaţia relatată este într-adevăr reală, dispensarul medical de pe strada Brăilei ce deserveşte populaţia din cartierul Ady Endre este puţin accesibil datorită distanţei, precum şi mijloacelor de transport. Intrucît lucrările de aplicare a noului normativ în unităţile sanitare nu s-au încheiat, problema ridicată nu poate fi deocamdată soluţionată. Oricum, Direcţia sanitară judeţeană ne asigură că va face tot posibilul ca amplasarea dispensarelor medicale să se facă în aşa fel încît să fie cît mai accesibile populaţiei. Gheorghe Dinicioiu, Sighişoara. Acuzaţiile pe care le aduceţi soţiei nu sunt întemeiate. Din cercetările efectuate de organele în drept reiese că manifestaţi o atitudine cu totul contrară normelor de comportare în familie şi în societate, maltratîndu-vă soţia în public, fapt ce a determinat-o să apeleze la sprijinul organelor de ordine. Nu credeţi că ar trebui să vă schimbaţi atitudinea faţă de propria familie şi să creaţi un climat de pace şi bună înţelegere cu soţia, mai ales că aveţi şi copii? Aşteptăm să ne scrieţi. Rozalia Mureşan, Tîrgu-Mureş. Conducătorii auto de pe autobuzele de transport în comun au dreptul la o pauză de o jumătate de oră pentru a servi masa. Neregulile semnalate nu se datoresc acestui fapt, ci numărului insuficient de autobuze la anumite ore şi nerespectării orarului de funcţionare de către unii şoferi. Aşteptarea dv. ar fi putut fi de mai scurtă durată dacă, în intervalul de o jumătate de oră, ar fi venit un alt autobuz cu nr. 18 care să vă ducă la destinaţie. Moldovan Rebeka, comuna Papiu Ilarian. Pentru întronarea unui climat de bună vecinătate cu cetăţeanul Varga Janos aveţi şi dv. o mare răspundere, încercaţi să creaţi acest climat pentru liniştea dv. sufletească. Viorica Covaci, Răstoliţa. Singura soluţie pentru a veni în sprijinul fiicei dv. este să o determinaţi să se încadreze intr-o unitate unde să presteze o muncă permanentă. Dealtfel, sîntem informaţi că timp de doi ani a lucrat la întreprinderea de tricotaje din Topliţa, după care s-a reîntors acasă. Nagy Francisc, Breaza. Amenda ce v-a fost aplicată este legală. Gheorghe Paşcan, Deda. Pentru a vă încadra în muncă trebuie să vă prezentaţi la punctul de recrutare-plasare Reghin al Oficiului forţei de muncă, unde aţi fost invitat şi nu v-aţi prezentat Rubrică realizată de ION CIURDARU VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tîrgu-Mureş era de minus 2 grade. Timpul probabil. Vreme rece ziua şi friguroasă noaptea, cerul va fi mai mult senin. Vini slab din sud-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 10 şi minus 8 grade, maximele între zero şi plus 2 grade. TELEVIZIUNE 16,00 — Telex. 16.05 — Telescoala. 16,35 — Curs de limbă rusă. 17.05 — Pentru timpul dumneavoastră liber, vă recomandăm ... 17.20 — Partidul e lumină. Cintece patriotice. 17,40 — Reportaj pe glob: Ghana. 18,00 — Consultaţii juridice. 18.20 — In Întâmpinarea Conferinţei Naţionale • P.C.R. — „Temelii de ţară nouă“ — documentar. 18,50 — Iugoslavia — prezent şi viitor. Reportaj. 19,00 — Cîntarea României. „Unirea“ — dans tematic. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 19,50 — 1 Decembrie 1918. „Noi vrem să ne unim cu tara“ ... Documentar TV. 20.10 — Ora tineretului. 21.10 — Recital de poezie și muzică românească. 21.40 — Stelele cintecului si dansului. 22.25 « TelejurnaL PRONOEXPRES Tragerea din 30 noiembrie a.c.I Extragerea I: 13, 41, 34, 21, 1 „ a II-a: 27, 10, 24, 15, 1 „ a III-a: 14, 23, 6, 2, 22. Fond total de cîștiguri: 919.994 lei