Steaua Roşie, martie 1978 (Anul 30, nr. 50-76)

1978-03-01 / nr. 50

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Festivalul naţional „Cintarea României“ Activitate culturală cu ridicată valoare artistică Tovarăşul Ştefan Luca, direc­torul căminului cultural din co­muna Iernut ne roagă să trans­mitem şi prin intermediul ziaru­lui invitaţia adresată tuturor ca­selor orăşeneşti de cultură din judeţ de a accepta ideea organi­zării unor schimburi culturale sub forma spectacolului-concurs cu genericul „Dialog pe­ aceeaşi scenă“. Curajul directorului Şte­fan Luca de a se prinde în com­petiţie cu casele orăşeneşti de cultură merită apreciere atîta timp cit el este convins că pro­gramul prezentat de căminul cul­tural din Iernut respectă cerinţa ştachetei calitative. De fapt, că­minul cultural din Iernut poate trece pe post de casă de cultură nu numai ca şi construcţie, dota­re şi organizare ci şi din punct de vedere al activităţii. Cei pes­te 215 artişti amatori care acti­vează în 11 formaţii sunt aproape săptămînal prezenţi pe scenă, intenţia directorului fiind să or­ganizeze un spectacol în care să-i cuprindă pe toţi. Din nou mult optimism. Spre deosebire de prima ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“, cînd repertoriile for­maţiilor n-au depăşit obişnuitul, in această a ll-a ediţie în sta­bilirea repertoriilor ca şi in con­cepţia regizorală au survenit sen­sibile modificări de ordin cali­tativ. De pildă, brigada artistică va evolua într-o nouă formulă, concepută fiind intr-un dialog păpuşi-interpreţi, păpuşile repre­sented „personajele“ satirizate. (Păpuşile sunt deja „în lucru“ la Casa pionierilor din Iernut). Co­rul de femei a început deja re­petiţiile in noua componenţă de cor mixt. Formaţia de dansuri şi-a Îmbogăţit repertoriul prin includerea a trei dansuri din Sălcud (Purtata, Roata mică şi Invîrtita), urmînd ca numărul dansatorilor să se dubleze. For­maţiile artistice din Sălcud, Le­­chinţa, Cipău şi Deag au înre­gistrat, de asemenea, sensibile cîştiguri calitative, astfel că di­rectorul Ştefan Luca şi-a putut forma o „echipă de şoc" cum singur o numeşte, fiind oricind gata să prezinte un spectacol cu reuşită certă. Dacă aminteam faptul că, ori­cind, clădirea căminului cultural poate concura clădirea unei fru­moase case de cultură, asta nu înseamnă că în satele amintite căminele culturale n-ar fi bine întreţinute. Pe rînd, în fiecare an, toate fondurile alocate pen­tru reparaţii şi renovări sunt di­rijate pentru recondiţionarea ca­pitală a unui cămin cultural. Ba­za materială este, de asemenea, asigurată la nivelul cerinţelor medii, cele mai recente dotări constituindu-le confecţionarea a 26 de costume populare pentru căminul cultural din Iernut şi a 20 de costume (ale căror elemen­te decorative au fost cusute de femeile dansatorilor) pentru for­maţia de dansuri din Sălcud. Fără a înşira toate formaţiile de amatori care activează pe te­ritoriul comunei, fără a sublinia, valoarea fiecăreia, suntem­ con­vinşi că ideea „Dialogului pe­ a­­ceeaşi scenă", avind ca parteneri formaţiile caselor orăşeneşti de cultură din judeţ, va fi onorată cum se cuvine de căminul cultu­ral din Iernut, iar evoluţia artiş­tilor amatori de aici în cadrul ediţiei a II-a a Festivalului na­ţional „Cintarea României" va fi marcată de obţinerea unor apre­ciabile succese. DORU MUREŞAN ANIMALE MULTE, CU ÎNALT POTENŢIAL PRODUCTIV IA C.A.P. RĂZOARE Preocupare sporită pentru creşterea producţiei de lapte Şi la C.A.P. Răzoare cuvin­tul­­de ordine In întreaga activitate este creşterea producţiei de lap­te. Dealtfel, reali­zările din anul trecut sunt în măsură să confir­me acest lucru. Faţă de o pro­ducţie medie planificată de 1.300 1 pe vacă furajată s-au obţinut 1.380 1. Desigur, nu este o pro­ducţie mare, însă, dacă o compa­răm cu cea realizată în anul pre­cedent se constată, totuşi, un salt calitativ de 400 1 de lapte la pro­ducţia medie. Pentru acest an cooperatorii de aici şi-au propus să realizeze 1.800 t pe vacă fu­rajată. Realizările din primele două luni ale acestui an sunt în­­curajatoare. Producţia medie zil­nică pe vacă furajată este de 4 t, cu 1,2 1 mai mare decit în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi se află în creştere. Sectorul zootehnic al coopera­tivei numără 557 bovine, din ca­re 337 vaci şi jum­m­ci, urmind ca efectivul matcă să ajungă la 350 exemplare încă la finele acestui trimestru, în toate adăposturile e ordine şi curăţenie. Animalele sunt bine îngrijite — dovadă că aici lucrează buni gospodari. Furajele, de asemenea, sunt judi­cios gospodărite, se respectă cu stricteţe raţiile stabilite, prin cântărire, gospodărire care, de alt­fel, este necesară mai ales în condiţiile existenţei unui deficit de furaje de circa 100­­ de fu­­nuri, necesar pentru care unita­tea are repartiţie. Şi în această cooperativă o parte din furaje (coceni de porumb şi paie) se ad­ministrează sub formă tocată şi­­ preparată cu melasă. De aseme- ▼ nea, ea dispune de cantităţi im­portante de borhot şi peste 500 t sfeclă furajeră. Totuşi, de ce producţia de lap­te nu se ridică la nivelul cerin­ţelor şi posibilităţilor? Răspun­sul l-am primit din partea briga­dierului zootehnist Ioan Pop. Sectorul zootehnic nu a avut o bază furajeră corespunzătoare în vară, cînd masa verde de pe pă­şune s-a epuizat. Au fost nevoiţi să păşuneze unele culturi duble. Totuşi, ele nu au asigurat în a­­cea perioadă necesarul de con­sum al animalelor, ceea ce a făcut ca vacile să scadă în greu­tate, iar producţia de lapte să se diminueze. Pentru a nu se mai repeta asemenea situaţii, conducerea unităţii a hotărît în­­sămînţarea a 25 ha cu lolium multiflorum iar, în primăvară, va trebui să creeze o bază fura­jeră mai echilibrată, prin însă­­mînţarea de trifoi lene şi alte culturi furajere. De asemenea, în această perioadă, atit condu­cerea unităţii cît şi membrii bi­roului consiliului popular comu­nal trebuie să aibă mai multă preocupare pentru acest sector, şi sa asigure un control per­manent şi eficient în zootehnie, sector în care încă de pe acum se pun bazele realizării tuturor indicatorilor de plan, prin res­pectarea strictă a programului de grajd şi prin îndeplinirea de către fiecare lucrător a sarcini­lor zilnice în mod exemplar. V. ORZ­A Restricţii de circulaţie Informăm pe cei interesaţi că, începînd din ziua de 2 martie a.c., se închide circulaţia pe stra­da Cuza Vodă din Tg.-Mureş pe porţiunea situată între intersec­ţia cu strada Libertăţii şi pînă în Piaţa Matei Corvin. Astfel, în perioada pînă cînd aici se e­­xecută lucrările edilitare prevă­zute, circulaţia mijloacelor de transport în comun, pe liniile 3, 8, 9, 11 şi 15 este deviată prin Piaţa Trandafirilor, strada Kos­suth Lajos etc. Restul autovehi­culelor vor circula, într-un sin­gur sens, în direcţia Reghin sau Apahida pe străzile Libertăţii, Belşugului, Elba, Piaţa Matei Corvin, iar la intrarea în oraş dinspre Reghin, pe Matei Corvin, Elba, Lavandei, Libertăţii, Cuza Vodă, cu excepţia autovehicule­lor cu capacitate de peste o to­nă care vor circula spre Cluj- Napoca sau Sibiu pe străzile Somnului, Lavandei, Griviţa Roşie. Noul peisaj al Zaului Peisajul urbanistic al comunei Zau de Câmpie se va Îmbogăţi cu noi e­­dificii de interes obştesc social. Cu participarea cetăţenilor vor fi reali­zate importante lucrări de Înfrumu­seţare a localităţii. Astfel, va fi dat In folosinţă un bloc cu 14 aparta­mente care va fi gazdă primitoare pentru familiile specialiştilor din co­mună. Parterul blocului este destinat unui spaţiu comercial In suprafaţă de 150 mp. El va cuprinde o unitate alimentară In sistem cu autoservire, o croitorie, coafură, cojocărie, frize­rie. In cursul acestui an va Începe construcţia noului cămin cultural, vor fi date in folosinţă un atelier şcoală cu 40 de locuri de muncă, o sală de gimnastică, vor fi asfaltate centrul comunei şi strada Călăraşi (drumul ce leagă comuna de Valea Largă), se vor efectua lucrări de întreţinere şi pietruire a drumului comunal Zau­a Bărboşi. Facem si citeva notatii despre o interesantă iniţiativă cetăţenească ca­­re-si are sorgintea intr-un frumos gest săvirsit de doi tineri in urmă cu aproximativ doi ani. Despre ce este vorba? Prin 1976 Cristian si Ele­na Handoca, ei tehnician arhitect, ca asistentă medicală, se prezentau la constitul popular comunal pentru a-şi oficia căsătoria. Atunci ei au propus ca fiecare familie nou Înte­meiată să aducă un obiect de artă populară, care să rămină peste ani un semn al acelor clipe de unire a destinelor, de pornire pe drumul vie­ţii in doi. Primul obiect, un şter­gar, datat 4 septembrie 1976, le apar­ţine. Propunerea lor a prins rădă­cini, a fost îmbrăţişată si de alţii, şi astăzi o cameră a consiliului popu­lar comunal, rezervată oficierii civile a căsătoriei, i se infătişează celui ce-i trece pragul ca un covor viu de obiecte de artă populară. Sunt adu­nate si aşezate pe pereţi tot felul de cusături, inscripţii purtînd numele Lui si al El. Ctteva din ele le facem cunoscute: Gheorghe sl Lina Urcan. Dinu sl Mariana Fiordean. Vasile si Vica Marcela Gongan. Virgil sl Elena Zurgălău. Petru sl Delia Hadade. Traian si Elena Chiorean. Augustin Sl Maria Boandă. Vasile si Ana Că­lugăr. O iniţiativă — punct de plecare pentru un viitor muzeu de artă popu­lară al satului? DORIN BORDA MIERCURI. 1 MARTIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Ziua glo­riei. Progresul: Scaramouche. Select: Schmidt tace... şi nu face (la ora 11); Un rege la New York (după­­masă). Tineretului: Mama. Flacăra: Străina (ambele serii). Pitic: Pic şi Poc; Singurătatea puiului; Pictura; Cum se imblinzesc leii; Peştera. SI­GHIŞOARA — Lumina: Comoara la­cului de argint. Tîrnava: Serenadă pentru etajul XII. REGHIN — Patria: Din lumea filmului de altădată. TÎR­­N­A­VENI — Melodia: .Johnny Chitară. LUDUȘ — Flacăra: Hercule In cen­trul Pămîntului. SOVATA — Doina: Perla. Muncitoresc: Teroare pe uliţă. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Ah, Jonathan, Jonathan. FÎN­TÎNELE — Patria: Zbuciumata lună septembrie. MIERCUREA NTRA­U­JLUI — Nirajul: Copil de suflet. SARMA­­ȘU — Popular: Ultima tură. IERNUT — Lumina: Valea prafului de pușcă. 16,60 — Telex. 16,05 — Teleșcoală. 16,35 — Curs de limbă germană. 17.05 — Tragerea Pronoexpres. 17.15 — Din țările socialiste. 17.25 — Telecronica pentru pionieri. 17.45 — Album coral. 18.00 — Din cartea naturii. Anotim­pul alb. 16.30 — Moștenire pentru vii­tor. Bogdan Petriceicu Hasdeu. 19.20 — 1.001 de seri. 19.30 — Telejurnal. 19.50 — Noi femeile. 20.20 — Teleci­­nemateca. Ciclul ..Mari regizori“. Padre Padrone. Premieră ne­tară. Producţie a studiourilor cinematogra­fice italiene în colaborare cu Radio­­televiziunea italiană. 22.05 — Muzică uşoară. 22.20 — Telejurnal. TEATRU TEATRUL DE PAPUSI, secția ro­­mână, orele 11 si 16, Joaca. BH3SMStmS31 9:00 — Telescoală. ro.op — între­bări şi răspunsuri (reluare). 10,20 — Teatru TV (reluare). 11,50 — Telex. Cinema „Arta“ Ziua gloriei Fără să fie prea numeroase şi fără să fie întotdeauna reuşite, filmele care privesc războiul in cheie comică reprezintă, totuşi, o categorie aparte, unitară, in ciu­da diversităţii procedeelor folo­site. Nu e in intenţia mea de a inventaria aceste modalităţi de expresie, sau de a face­ o exege­ză asupra genului în discuţie. Rezumindu-mă exclusiv la filmul lui Jaques Besnard, trebuie să remarc faptul că aici toate per­sonajele se comportă serios, u­­nori chiar grav, comicul — de­bordant şi de foarte bună calita­te — reieşind din naivitatea şi stîngăciile involuntare ale unor oameni care nu au cunoscut răz­boiul yi nu ştiu cum trebuie, de fapt, să se comporte în contact cu ocupanţii. Iar aceştia, deşi îşi dau importanţă, tremură de fri­că, sînt la rîndul lor sătui de război şi preferă să cadă prizo­nieri, convinşi ci în lagăr le va fi mult mai bine decit pe front Comicul de situaţie, exploatat cu fantezie (vezi, de pildă, sluj­ba în biserica plină de animale, orătănii, şunci, ouă etc.), se îm­bină însă în permanenţă cu cel de caractere, realizatorii reuşind portretizarea unei largi şi varia­te galerii tipologice. Rezultatul este un film în care patriotismul, dragostea de ţară, de libertate, ura împotriva duşmanului şi sen­timentul solidarităţii apar sim­plu, firesc, îmbinate cu viaţa de toate zilele, cînd dramatică, cînd comică, în ciuda pericolelor rea­le şi iminente. Jean Lef­ebvre realizează o cre­aţie remarcabilă in rolul poştaşu­lui Grégoire, om paşnic, blind, dar isteţ şi plin de inventivitate, secondat cu brio de Darry Cowl (preotul care produce tot felul de încurcături din cauza miopiei sale), Pierre Tornade (primarul) şi alţi buni actori francezi şi ger­mani, care semnează împreună un film amuzant, plin de fante­zie şi idei, distins pe merit cu Premiul Bourvil. ZENO FODOR POŞTA JURIDICĂ Geza Musta — Bahnea. Amnis­tia înlătură răspunderea penală pentru fapta săvîrşită. Ea, însă, nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă, a celor educative şi asupra drepturilor persoanei vă­tămate (art. 119, Codul penal). In raport de această dispozi­­ţiune legală, amnistia de care aţi beneficiat dv. nu are efect asu­pra drepturilor persoanei vătă­mate, ceea ce înseamnă că tre­buie să achitaţi în întregime pa­guba cauzată unităţii căreia i-aţi produs-o. Faţă de cele de mai sus, reţi­nerile din venitul dv. în scopul acoperirii pagubei sunt legale. Veronica Haţeganu — Luduş, împărţeala dintre moştenitori a terenurilor precum şi înstrăina­rea construcţiilor prevăzute în art. 30, se face numai prin înscris autentic pe baza autori­zării date de către comitetele sau birourile executive ale consilii­lor populare cu respectarea nor­melor de sistematizare. Orice înstrăinare sau împăr­ţeală făcută cu încălcarea pre­vederilor art. 30 şi 31 este nulă de drept (art. 30 şi 31 din Legea nr. 58/1974). In conformitate cu dispoziţiu­­nile legale amintite, contractul de vînzare încheiat de fiul dv. fără respectarea textelor citate este nul. Pentru anularea con­tractului urmează să vă adresaţi cu o cerere Judecătoriei Tg.­­Mureş, Zoltán Kom­aromi — Sighişoa­ra. Obligaţia de întreţinere exis ▼­tă între soţ­ şi soţie, părinţi şi copii, cel care înfiază şi înfiat, bunici şi nepoţi, străbunici şi strănepoţi, fraţi şi surori, pre­cum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege. Are drept la întreţinere numai acela care se află în nevoie, ne­­avînd putinţa unui cîştig din muncă, din cauza incapacităţii de a munci. Cum fiul dv. a împlinit vîrsta de 21 ani şi realizează venituri din muncă urmează să vă adre­saţi cu o cerere la Judecătoria Sighişoara pentru sistarea plăţii pensiei de întreţinere. Traian Grama — Sighişoara. In cazul contractului colectiv, re­tribuţia individuală poate fi ma­jorată sau diminuată cu pînă la 20 la sută, în funcţie de contri­buţia efectivă a fiecărui mem­bru al formaţiei, cu consimţă­­mîntul majorităţii membrilor formaţiei de lucru şi al condu­cerii subunităţii de producţie din care face parte această formaţie (art. 13 din Legea nr. 57/1974). De asemenea, cei care au, în cursul unei luni una sau mai multe absenţe nemotivate pierd sporul pentru vechimea neîntre­ruptă pentru acea lună (art. 67 din aceeaşi lege). Dacă cu privire la neplata sporului de vechime nu pot exis­ta discuţii, în cazul acordului colectiv pentru a fi diminuată retribuţia trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 13. In cazul în care dv. sînteţi ne­mulţumit, pentru soluţionarea­ li­tigiului urmează să vă adresaţi comisiei de judecată din unitate. IONEL MUREŞAN jurist RADIO TG.-MUREŞ 6.00 — in limba română. Radioin­­tilnire matinală. Muzică. Din agen­da Festivalului national ,,Cintarea României“ — reportaj cu artişti ama­tori de pe valea Gurchiului. 7.00— 8.30 — in limba maghiară. Jurnal de dimineaţă. Varietăţi muzi­cale. Pe teme agrare: întreprinderi­le agricole de stat. model de orga­nizare. model In realizări. 16,30 — In limba română. Omul, munca, societatea. Femeile, la înăl­ţimea chemărilor Conferinţei Naţio­nale a partidului. Stiinţa cere dărui­re totală — confesiuni de cercetător. 18,00— 19,30 — In limba maghiară. Ştiri. 18:30: Jurnal literar-artistic. U­­nitatea literaturii noastre contempo­rane — eseu de criticul Oláh Tibor. Teatrul tirgumureşean In viziunea spectatorilor — anchetă. Imaginea u­­nui oraş înfloritor. In creaţiile artiş­tilor plastici din Odorheiul Secuiesc. MICA PUBLICITATE Cu ocazia aniversării zilei de naş­tere fiul, nora si nepotul ii urează mamei lor RUS­ANA din Filpişul Mare multă sănătate, fericire, viată lungă si un călduros ,,La multi ani!** Cu ocazia sărbătoririi zilei de naş­tere dorim scumpei noastre mame OLTEAN MARGARETA din Corunca, multă sănătate, fericire, numai bucu­rii si un călduros .,La multi ani!*" Copiii: Alexandru, Emil, Mihail, Maria si Gheorghe. Cu ocazia împlinirii a 37 de ani a scumpei noastre KISS RAFILA, totul Feri, fiica Aurica şi fiul Csabik­a , doreşte multă sănătate, fericire şi via­ţă lungă. VlND cutie viteză Renault 16. Te­lefon 3.85.62. (1.087) In ziua de 21 martie 1978, ora 12, se va vinde prin licitaţie în Tîrgu- Mureş, str. Bacinului 18, ap. 7, un apartament compus din 4 camere. (786) PIERDUT legitimaţia de serviciu nr. 02592 eliberată de întreprinderea Metalotehnica, pe numele Bologa A­­lexandru. O declar nulă. (1.108) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de cooperativa „Mobila“ Tg.-Mureş, pe numele Nagy Magdol­na. O declar nulă. (1.115) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de întreprinderea Electro­­mureş, pe numele Florea Nastasia. O declar nulă( a. 104)

Next