Steaua Roşie, martie 1978 (Anul 30, nr. 50-76)
1978-03-01 / nr. 50
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Festivalul naţional „Cintarea României“ Activitate culturală cu ridicată valoare artistică Tovarăşul Ştefan Luca, directorul căminului cultural din comuna Iernut ne roagă să transmitem şi prin intermediul ziarului invitaţia adresată tuturor caselor orăşeneşti de cultură din judeţ de a accepta ideea organizării unor schimburi culturale sub forma spectacolului-concurs cu genericul „Dialog pe aceeaşi scenă“. Curajul directorului Ştefan Luca de a se prinde în competiţie cu casele orăşeneşti de cultură merită apreciere atîta timp cit el este convins că programul prezentat de căminul cultural din Iernut respectă cerinţa ştachetei calitative. De fapt, căminul cultural din Iernut poate trece pe post de casă de cultură nu numai ca şi construcţie, dotare şi organizare ci şi din punct de vedere al activităţii. Cei peste 215 artişti amatori care activează în 11 formaţii sunt aproape săptămînal prezenţi pe scenă, intenţia directorului fiind să organizeze un spectacol în care să-i cuprindă pe toţi. Din nou mult optimism. Spre deosebire de prima ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“, cînd repertoriile formaţiilor n-au depăşit obişnuitul, in această a ll-a ediţie în stabilirea repertoriilor ca şi in concepţia regizorală au survenit sensibile modificări de ordin calitativ. De pildă, brigada artistică va evolua într-o nouă formulă, concepută fiind intr-un dialog păpuşi-interpreţi, păpuşile represented „personajele“ satirizate. (Păpuşile sunt deja „în lucru“ la Casa pionierilor din Iernut). Corul de femei a început deja repetiţiile in noua componenţă de cor mixt. Formaţia de dansuri şi-a Îmbogăţit repertoriul prin includerea a trei dansuri din Sălcud (Purtata, Roata mică şi Invîrtita), urmînd ca numărul dansatorilor să se dubleze. Formaţiile artistice din Sălcud, Lechinţa, Cipău şi Deag au înregistrat, de asemenea, sensibile cîştiguri calitative, astfel că directorul Ştefan Luca şi-a putut forma o „echipă de şoc" cum singur o numeşte, fiind oricind gata să prezinte un spectacol cu reuşită certă. Dacă aminteam faptul că, oricind, clădirea căminului cultural poate concura clădirea unei frumoase case de cultură, asta nu înseamnă că în satele amintite căminele culturale n-ar fi bine întreţinute. Pe rînd, în fiecare an, toate fondurile alocate pentru reparaţii şi renovări sunt dirijate pentru recondiţionarea capitală a unui cămin cultural. Baza materială este, de asemenea, asigurată la nivelul cerinţelor medii, cele mai recente dotări constituindu-le confecţionarea a 26 de costume populare pentru căminul cultural din Iernut şi a 20 de costume (ale căror elemente decorative au fost cusute de femeile dansatorilor) pentru formaţia de dansuri din Sălcud. Fără a înşira toate formaţiile de amatori care activează pe teritoriul comunei, fără a sublinia, valoarea fiecăreia, suntem convinşi că ideea „Dialogului pe aceeaşi scenă", avind ca parteneri formaţiile caselor orăşeneşti de cultură din judeţ, va fi onorată cum se cuvine de căminul cultural din Iernut, iar evoluţia artiştilor amatori de aici în cadrul ediţiei a II-a a Festivalului naţional „Cintarea României" va fi marcată de obţinerea unor apreciabile succese. DORU MUREŞAN ANIMALE MULTE, CU ÎNALT POTENŢIAL PRODUCTIV IA C.A.P. RĂZOARE Preocupare sporită pentru creşterea producţiei de lapte Şi la C.A.P. Răzoare cuvintulde ordine In întreaga activitate este creşterea producţiei de lapte. Dealtfel, realizările din anul trecut sunt în măsură să confirme acest lucru. Faţă de o producţie medie planificată de 1.300 1 pe vacă furajată s-au obţinut 1.380 1. Desigur, nu este o producţie mare, însă, dacă o comparăm cu cea realizată în anul precedent se constată, totuşi, un salt calitativ de 400 1 de lapte la producţia medie. Pentru acest an cooperatorii de aici şi-au propus să realizeze 1.800 t pe vacă furajată. Realizările din primele două luni ale acestui an sunt încurajatoare. Producţia medie zilnică pe vacă furajată este de 4 t, cu 1,2 1 mai mare decit în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi se află în creştere. Sectorul zootehnic al cooperativei numără 557 bovine, din care 337 vaci şi jummci, urmind ca efectivul matcă să ajungă la 350 exemplare încă la finele acestui trimestru, în toate adăposturile e ordine şi curăţenie. Animalele sunt bine îngrijite — dovadă că aici lucrează buni gospodari. Furajele, de asemenea, sunt judicios gospodărite, se respectă cu stricteţe raţiile stabilite, prin cântărire, gospodărire care, de altfel, este necesară mai ales în condiţiile existenţei unui deficit de furaje de circa 100 de funuri, necesar pentru care unitatea are repartiţie. Şi în această cooperativă o parte din furaje (coceni de porumb şi paie) se administrează sub formă tocată şi preparată cu melasă. De aseme- ▼ nea, ea dispune de cantităţi importante de borhot şi peste 500 t sfeclă furajeră. Totuşi, de ce producţia de lapte nu se ridică la nivelul cerinţelor şi posibilităţilor? Răspunsul l-am primit din partea brigadierului zootehnist Ioan Pop. Sectorul zootehnic nu a avut o bază furajeră corespunzătoare în vară, cînd masa verde de pe păşune s-a epuizat. Au fost nevoiţi să păşuneze unele culturi duble. Totuşi, ele nu au asigurat în acea perioadă necesarul de consum al animalelor, ceea ce a făcut ca vacile să scadă în greutate, iar producţia de lapte să se diminueze. Pentru a nu se mai repeta asemenea situaţii, conducerea unităţii a hotărît însămînţarea a 25 ha cu lolium multiflorum iar, în primăvară, va trebui să creeze o bază furajeră mai echilibrată, prin însămînţarea de trifoi lene şi alte culturi furajere. De asemenea, în această perioadă, atit conducerea unităţii cît şi membrii biroului consiliului popular comunal trebuie să aibă mai multă preocupare pentru acest sector, şi sa asigure un control permanent şi eficient în zootehnie, sector în care încă de pe acum se pun bazele realizării tuturor indicatorilor de plan, prin respectarea strictă a programului de grajd şi prin îndeplinirea de către fiecare lucrător a sarcinilor zilnice în mod exemplar. V. ORZA Restricţii de circulaţie Informăm pe cei interesaţi că, începînd din ziua de 2 martie a.c., se închide circulaţia pe strada Cuza Vodă din Tg.-Mureş pe porţiunea situată între intersecţia cu strada Libertăţii şi pînă în Piaţa Matei Corvin. Astfel, în perioada pînă cînd aici se execută lucrările edilitare prevăzute, circulaţia mijloacelor de transport în comun, pe liniile 3, 8, 9, 11 şi 15 este deviată prin Piaţa Trandafirilor, strada Kossuth Lajos etc. Restul autovehiculelor vor circula, într-un singur sens, în direcţia Reghin sau Apahida pe străzile Libertăţii, Belşugului, Elba, Piaţa Matei Corvin, iar la intrarea în oraş dinspre Reghin, pe Matei Corvin, Elba, Lavandei, Libertăţii, Cuza Vodă, cu excepţia autovehiculelor cu capacitate de peste o tonă care vor circula spre Cluj- Napoca sau Sibiu pe străzile Somnului, Lavandei, Griviţa Roşie. Noul peisaj al Zaului Peisajul urbanistic al comunei Zau de Câmpie se va Îmbogăţi cu noi edificii de interes obştesc social. Cu participarea cetăţenilor vor fi realizate importante lucrări de Înfrumuseţare a localităţii. Astfel, va fi dat In folosinţă un bloc cu 14 apartamente care va fi gazdă primitoare pentru familiile specialiştilor din comună. Parterul blocului este destinat unui spaţiu comercial In suprafaţă de 150 mp. El va cuprinde o unitate alimentară In sistem cu autoservire, o croitorie, coafură, cojocărie, frizerie. In cursul acestui an va Începe construcţia noului cămin cultural, vor fi date in folosinţă un atelier şcoală cu 40 de locuri de muncă, o sală de gimnastică, vor fi asfaltate centrul comunei şi strada Călăraşi (drumul ce leagă comuna de Valea Largă), se vor efectua lucrări de întreţinere şi pietruire a drumului comunal Zaua Bărboşi. Facem si citeva notatii despre o interesantă iniţiativă cetăţenească care-si are sorgintea intr-un frumos gest săvirsit de doi tineri in urmă cu aproximativ doi ani. Despre ce este vorba? Prin 1976 Cristian si Elena Handoca, ei tehnician arhitect, ca asistentă medicală, se prezentau la constitul popular comunal pentru a-şi oficia căsătoria. Atunci ei au propus ca fiecare familie nou Întemeiată să aducă un obiect de artă populară, care să rămină peste ani un semn al acelor clipe de unire a destinelor, de pornire pe drumul vieţii in doi. Primul obiect, un ştergar, datat 4 septembrie 1976, le aparţine. Propunerea lor a prins rădăcini, a fost îmbrăţişată si de alţii, şi astăzi o cameră a consiliului popular comunal, rezervată oficierii civile a căsătoriei, i se infătişează celui ce-i trece pragul ca un covor viu de obiecte de artă populară. Sunt adunate si aşezate pe pereţi tot felul de cusături, inscripţii purtînd numele Lui si al El. Ctteva din ele le facem cunoscute: Gheorghe sl Lina Urcan. Dinu sl Mariana Fiordean. Vasile si Vica Marcela Gongan. Virgil sl Elena Zurgălău. Petru sl Delia Hadade. Traian si Elena Chiorean. Augustin Sl Maria Boandă. Vasile si Ana Călugăr. O iniţiativă — punct de plecare pentru un viitor muzeu de artă populară al satului? DORIN BORDA MIERCURI. 1 MARTIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Ziua gloriei. Progresul: Scaramouche. Select: Schmidt tace... şi nu face (la ora 11); Un rege la New York (dupămasă). Tineretului: Mama. Flacăra: Străina (ambele serii). Pitic: Pic şi Poc; Singurătatea puiului; Pictura; Cum se imblinzesc leii; Peştera. SIGHIŞOARA — Lumina: Comoara lacului de argint. Tîrnava: Serenadă pentru etajul XII. REGHIN — Patria: Din lumea filmului de altădată. TÎRNAVENI — Melodia: .Johnny Chitară. LUDUȘ — Flacăra: Hercule In centrul Pămîntului. SOVATA — Doina: Perla. Muncitoresc: Teroare pe uliţă. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Ah, Jonathan, Jonathan. FÎNTÎNELE — Patria: Zbuciumata lună septembrie. MIERCUREA NTRAUJLUI — Nirajul: Copil de suflet. SARMAȘU — Popular: Ultima tură. IERNUT — Lumina: Valea prafului de pușcă. 16,60 — Telex. 16,05 — Teleșcoală. 16,35 — Curs de limbă germană. 17.05 — Tragerea Pronoexpres. 17.15 — Din țările socialiste. 17.25 — Telecronica pentru pionieri. 17.45 — Album coral. 18.00 — Din cartea naturii. Anotimpul alb. 16.30 — Moștenire pentru viitor. Bogdan Petriceicu Hasdeu. 19.20 — 1.001 de seri. 19.30 — Telejurnal. 19.50 — Noi femeile. 20.20 — Telecinemateca. Ciclul ..Mari regizori“. Padre Padrone. Premieră netară. Producţie a studiourilor cinematografice italiene în colaborare cu Radioteleviziunea italiană. 22.05 — Muzică uşoară. 22.20 — Telejurnal. TEATRU TEATRUL DE PAPUSI, secția română, orele 11 si 16, Joaca. BH3SMStmS31 9:00 — Telescoală. ro.op — întrebări şi răspunsuri (reluare). 10,20 — Teatru TV (reluare). 11,50 — Telex. Cinema „Arta“ Ziua gloriei Fără să fie prea numeroase şi fără să fie întotdeauna reuşite, filmele care privesc războiul in cheie comică reprezintă, totuşi, o categorie aparte, unitară, in ciuda diversităţii procedeelor folosite. Nu e in intenţia mea de a inventaria aceste modalităţi de expresie, sau de a face o exegeză asupra genului în discuţie. Rezumindu-mă exclusiv la filmul lui Jaques Besnard, trebuie să remarc faptul că aici toate personajele se comportă serios, unori chiar grav, comicul — debordant şi de foarte bună calitate — reieşind din naivitatea şi stîngăciile involuntare ale unor oameni care nu au cunoscut războiul yi nu ştiu cum trebuie, de fapt, să se comporte în contact cu ocupanţii. Iar aceştia, deşi îşi dau importanţă, tremură de frică, sînt la rîndul lor sătui de război şi preferă să cadă prizonieri, convinşi ci în lagăr le va fi mult mai bine decit pe front Comicul de situaţie, exploatat cu fantezie (vezi, de pildă, slujba în biserica plină de animale, orătănii, şunci, ouă etc.), se îmbină însă în permanenţă cu cel de caractere, realizatorii reuşind portretizarea unei largi şi variate galerii tipologice. Rezultatul este un film în care patriotismul, dragostea de ţară, de libertate, ura împotriva duşmanului şi sentimentul solidarităţii apar simplu, firesc, îmbinate cu viaţa de toate zilele, cînd dramatică, cînd comică, în ciuda pericolelor reale şi iminente. Jean Lefebvre realizează o creaţie remarcabilă in rolul poştaşului Grégoire, om paşnic, blind, dar isteţ şi plin de inventivitate, secondat cu brio de Darry Cowl (preotul care produce tot felul de încurcături din cauza miopiei sale), Pierre Tornade (primarul) şi alţi buni actori francezi şi germani, care semnează împreună un film amuzant, plin de fantezie şi idei, distins pe merit cu Premiul Bourvil. ZENO FODOR POŞTA JURIDICĂ Geza Musta — Bahnea. Amnistia înlătură răspunderea penală pentru fapta săvîrşită. Ea, însă, nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă, a celor educative şi asupra drepturilor persoanei vătămate (art. 119, Codul penal). In raport de această dispoziţiune legală, amnistia de care aţi beneficiat dv. nu are efect asupra drepturilor persoanei vătămate, ceea ce înseamnă că trebuie să achitaţi în întregime paguba cauzată unităţii căreia i-aţi produs-o. Faţă de cele de mai sus, reţinerile din venitul dv. în scopul acoperirii pagubei sunt legale. Veronica Haţeganu — Luduş, împărţeala dintre moştenitori a terenurilor precum şi înstrăinarea construcţiilor prevăzute în art. 30, se face numai prin înscris autentic pe baza autorizării date de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare cu respectarea normelor de sistematizare. Orice înstrăinare sau împărţeală făcută cu încălcarea prevederilor art. 30 şi 31 este nulă de drept (art. 30 şi 31 din Legea nr. 58/1974). In conformitate cu dispoziţiunile legale amintite, contractul de vînzare încheiat de fiul dv. fără respectarea textelor citate este nul. Pentru anularea contractului urmează să vă adresaţi cu o cerere Judecătoriei Tg.Mureş, Zoltán Komaromi — Sighişoara. Obligaţia de întreţinere exis ▼tă între soţ şi soţie, părinţi şi copii, cel care înfiază şi înfiat, bunici şi nepoţi, străbunici şi strănepoţi, fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege. Are drept la întreţinere numai acela care se află în nevoie, neavînd putinţa unui cîştig din muncă, din cauza incapacităţii de a munci. Cum fiul dv. a împlinit vîrsta de 21 ani şi realizează venituri din muncă urmează să vă adresaţi cu o cerere la Judecătoria Sighişoara pentru sistarea plăţii pensiei de întreţinere. Traian Grama — Sighişoara. In cazul contractului colectiv, retribuţia individuală poate fi majorată sau diminuată cu pînă la 20 la sută, în funcţie de contribuţia efectivă a fiecărui membru al formaţiei, cu consimţămîntul majorităţii membrilor formaţiei de lucru şi al conducerii subunităţii de producţie din care face parte această formaţie (art. 13 din Legea nr. 57/1974). De asemenea, cei care au, în cursul unei luni una sau mai multe absenţe nemotivate pierd sporul pentru vechimea neîntreruptă pentru acea lună (art. 67 din aceeaşi lege). Dacă cu privire la neplata sporului de vechime nu pot exista discuţii, în cazul acordului colectiv pentru a fi diminuată retribuţia trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 13. In cazul în care dv. sînteţi nemulţumit, pentru soluţionarea litigiului urmează să vă adresaţi comisiei de judecată din unitate. IONEL MUREŞAN jurist RADIO TG.-MUREŞ 6.00 — in limba română. Radiointilnire matinală. Muzică. Din agenda Festivalului national ,,Cintarea României“ — reportaj cu artişti amatori de pe valea Gurchiului. 7.00— 8.30 — in limba maghiară. Jurnal de dimineaţă. Varietăţi muzicale. Pe teme agrare: întreprinderile agricole de stat. model de organizare. model In realizări. 16,30 — In limba română. Omul, munca, societatea. Femeile, la înălţimea chemărilor Conferinţei Naţionale a partidului. Stiinţa cere dăruire totală — confesiuni de cercetător. 18,00— 19,30 — In limba maghiară. Ştiri. 18:30: Jurnal literar-artistic. Unitatea literaturii noastre contemporane — eseu de criticul Oláh Tibor. Teatrul tirgumureşean In viziunea spectatorilor — anchetă. Imaginea unui oraş înfloritor. In creaţiile artiştilor plastici din Odorheiul Secuiesc. MICA PUBLICITATE Cu ocazia aniversării zilei de naştere fiul, nora si nepotul ii urează mamei lor RUSANA din Filpişul Mare multă sănătate, fericire, viată lungă si un călduros ,,La multi ani!** Cu ocazia sărbătoririi zilei de naştere dorim scumpei noastre mame OLTEAN MARGARETA din Corunca, multă sănătate, fericire, numai bucurii si un călduros .,La multi ani!*" Copiii: Alexandru, Emil, Mihail, Maria si Gheorghe. Cu ocazia împlinirii a 37 de ani a scumpei noastre KISS RAFILA, totul Feri, fiica Aurica şi fiul Csabika , doreşte multă sănătate, fericire şi viaţă lungă. VlND cutie viteză Renault 16. Telefon 3.85.62. (1.087) In ziua de 21 martie 1978, ora 12, se va vinde prin licitaţie în Tîrgu- Mureş, str. Bacinului 18, ap. 7, un apartament compus din 4 camere. (786) PIERDUT legitimaţia de serviciu nr. 02592 eliberată de întreprinderea Metalotehnica, pe numele Bologa Alexandru. O declar nulă. (1.108) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de cooperativa „Mobila“ Tg.-Mureş, pe numele Nagy Magdolna. O declar nulă. (1.115) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de întreprinderea Electromureş, pe numele Florea Nastasia. O declar nulă( a. 104)