Steaua Roşie, iulie 1982 (Anul 34, nr. 153-179)

1982-07-01 / nr. 153

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE La ordinea zilei-------------------­S­ericicultura Iată cîteva din cele mai impor­tante aspecte ale acestei munci plăcute şi rodnice, de mare im­portanţă economică. Prima condiţie o constituie e­­xistenţa plantaţiilor de dud (fră­­gar, agud), arbore ale cărui frun­ze constituie hrana cea mai bună a larvelor (viermilor) fluturelui de mătase. Nu au dat rezultate frunzele de stejar, lăptucă, păpă­die, liliac, machiură ș.a. Dudul se dezvoltă pe terenuri nepro­ductive, la marginea drumurilor etc. Dezvoltarea larvelor are loc în etape, în cele cîteva săptămîni (cca. 30 zile), respectiv în 5 vîr­­ste, cu pauze de somn de o zi sau două, după 3, 4 şi 5 zile, după care de fiecare dată năpîrlesc şi trebuie lăsaţi nederanjaţi, între timp cresc şi au nevoie de spa­ţiu mai mare şi mai ales de hra­nă multă, dată de mai multe ori pe zi, inclusiv seara tîrziu şi di­mineaţa devreme, în condiţii de lumină, temperatură potrivită de peste 20022°, frunze proaspete, lipsite de picături de apă, tăiate în felul tăiţeilor, mai ales pen­tru larvele mici. Cu mîncare a­­bundentă se vor dezvolta şi vor trece la formarea gogoşilor mai repede ! Viermii nu vor fi ţinuţi la soare. Pentru hrănire se folosesc hîr­tii perforate care înlesnesc în­lăturarea excrementelor şi a frunzelor uscate. în timpul somnului viermela stă cu capul ridicat 1—2 zile, cu­loarea pielii devine roz-transpa­­rentă şi lasă un fir de mătase cu care se fixează de aşternut. Nă­­pîrlirea este strict necesară, altfel rămîn sugrumaţi în pielea veche, se îmbolnăvesc, fapt pentru care se impune respectarea regulilor In timpul somnului lor, lumina va fi mai mică, temperatura pu­ţin mai ridicată. Ulterior se ae­riseşte. Spre sfirşitul perioadei de hrănire se pregătesc crenguţe ramificate pentru a-şi putea fixa gogoaşa, realizarea căreia durea­ză 3—4 zile. După 7—8 zile go­­goşile se predau cu grijă, în co­şuri, nu în saci sau plase. Nu se ţin mai mult deoarece după 12—15 zile are loc transformarea crisalidei (pupei) în fluture, care în timp scurt va perfora gogoa­şa şi va ieşi afară, pentru împe­rechere şi depunerea ouălor, fapt care duce la degradarea gogoa­şei. în cuptoare speciale, la tem­peraturi de 70— 80%, se omoară crisalidele spre a nu se compro­mite gogoşile. Frunzele de dud se păstrează în pivniţe, la răcoare, acoperite cu o pînză umedă, bine stoarsă, iar cînd sînt pregătite pentru a se da ca hrană, se zvîntâ. Mai hrănitoare sînt frunzele culese seara ! Nu se vor da frunze ude, reci şi veştede! Dacă le este frig, viermii cresc greu şi îşi prelun­gesc timpul plnă la îngogoşare iar gogoşile vor fi mai mici şi deci mai puţin productive. De a­­semenea, nu le prieşte întuneri­cul. Creşterea viermilor de mătase poate aduce un venit mare în cadrul unor gospodării mici, cu amenajări speciale. prof. OLIVIU MARCU Un film de excepţie: înghiţi­torul de săbii După Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie, Alexa Visarion este al treilea regizor de teatru care se apropie de cinematografie. Ei, toţi trei, sunt, în teatru, regizori de primă mărime şi, iată, s-au impus şi în arta filmului ca rea­lizatori de excepţie. De ce ? Pen­tru că atunci cînd fac film, au ceva de spus. Ceva important. Ceva esenţial. Şi pentru că, foar­te talentaţi toţi trei, ştiu să gă­sească forma cea mai adecvată, cea mai expresivă, pentru a-şi transmite mesajul — întotdeau­na generos, de o profundă ome­nie. Alexa Visarion e la al doilea film al său. Primul — înainte de tăcere — fusese o adaptare după o nuvelă a lui Caragiale, regizo­rul „spărgînd“ limitele operei li­terare, creînd — în deplină con­cordanţă cu opera şi concepţia scriitorului — o întreagă lume. Această modalitate de creaţie — Alexa Visarion îşi scrie singur scenariile fiind „autor total“ al filmelor sale — e dusă mai de­parte în unghiţitorul de săbii, film în care, pornind de la două nuvele ale lui Al. Sahia, regizo­­rul-scenarist recreează din nou un întreg univers în care drama „circarului“ Gherlas — de fapt drama oricărui artist într-o lume a terorii — se circumscrie cu ne­cesitate. Ceea ce se întîmplă în film sînt fapte diverse, mărunte, fără o importanță deosebită luate în parte. La început spectatorul nici nu e prea impresionat de e­­ie, relatarea lor, mai ales insis­tența cu care regizorul stăruie a­supra unor amănunte, poate chiar să-l plictisească. Dar, la un mo­ment dat, din acest mozaic de e­­venimente aparent — doar apa­rent ! — minore ni se relevă, brusc, o imagine cutremurătoa­re: cea a unei lumi dominată de brutalitatea fizică şi spirituală, o lume a inculturii şi nepăsării, a prostiei şi răutăţii, o lume în care sensibilitatea, frumosul, o­­menia, dragostea, înţelegerea sunt călcate în picioare cu grosolănie, sunt batjocorite şi ucise. Brusc, toate scenele pe care le-am ur­mărit cu mai mult sau mai puţin interes capătă retroactiv o semni­ficaţie extraordinară şi toate la un loc, unite acum intr-o imagi­ne unică ne şochează şi ne emo­ţionează. Brusc, înţelegem că ob­stinaţia cu care regizorul a insis­tat asupra unor detalii avea un rost bine gîndit, bine calculat, cu efect întîrziat. In măsura în care e un film de regizor — pecetea personalită­ţii, a stilului şi gîndirii acestuia punîndu-şi vizibil amprenta pe întreaga peliculă — Inghiţitorul de săbii e şi un film de actori, pentru că aceştia realizează crea­ţii memorabile. Cu experienţa sa din teatru, Alexa Visarion a lu­crat migălos cu fiecare interpret, obţinînd creaţii extraordinare, a­­tît de la Mircea Albulescu (de-a dreptul magnific în rolul titular), cît şi de la Ştefan Iordache (un alt artist care se prăpădeşte vic­timă a acelei lumi nedrepte şi crude), George Constantin (un co­lonel obtuz şi periculos, un mic satrap local a cărui imbecilă bru­talitate s-a extins şi asupra sub­ordonaţilor), Victor Rebengiuc (orbul, invalid de război, obiect de batjocură pentru vagabonzi şi bişniţari), Mitică Popescu (jan­darmul), Leopoldina Bălănuţă (văduva) şi mulţi, mulţi alţii, pentru că pînă şi în figuraţie a­­par actori de prestigiu. Ştiu sigur că mulţi spectatori nu vor împărtăşi entuziasmul meu pentru acest film, pe care-l consider o operă de excepţie. Nu-1 vor împărtăşi, pentru că a­­cest film nu distrează ci pune pe gînduri, nu fericeşte ci neliniş­teşte, nu te poartă, pe aripile fan­teziei, într-o lume senină, ci în­­tr-una reala, de coşmar (sintem­ la sfirşitul anilor '30), nu amor­ţeşte simţurile ci le ascute. Arta poate fi şi fugă de realitate, şi implicare în ea (chiar cînd e vor­ba de o realitate depăşită, dar cu semnificaţie de simbol). Iar a­­ceastă a doua categorie de opere e, incontestabil, mult mai valo­roasă. ZEN­O FODOR P.S. Prin Tîrgu Mureş „înghi­­ţitorul de săbii“ a trecut într-un total anonimat. A rulat trei zile, săptămîna trecută, la cinemato­graful „Unirea“, apoi cîteva zile la ,,Flacăra“ (săli al căror public obişnuit aşteaptă evident altceva cînd se duce să vadă un film), după care a fost scos de pe a­­fiş, în loc să fie programat, cum ar fi fost firesc, la „Select“, ci­nematograf profilat pe filme­­le artă şi avînd un public fidel, o­­bişnuit cu opere mai pretenţioa­se. De asemenea, el trebuia în­soţit de o prezentare (se fac „ga­le“ pentru tot felul de filme me­diocre !), de dezbateri, de alte ac­ţiuni de cultură cinematografică. Drumul spre public al acestui film mai dificil de înţeles trebuia ajutat, nu retezat. ( 1 ) COOPERATIVA INVALIZILOR „MUREŞUL“ \ TÎRGU mures / \ ’ i Cooperativa invalizilor „Mureşul“ Tîrgu Mureş execută ţ l în sezonul de vară reparaţii la haine de piele prin unitatea ţ­a sa specializată din str. Bolyai nr. 3, telefon 2.40.42. ^ 1 DE LA C.E.C.­­ . Păstrarea secretului privind numele depunătorilor ţ­i şi operaţiunilor efectuate l­a Casa de Economii şi Consemnaţiuni, asigură păstrarea­­ i secretului in ceea ce priveşte numele depunătorilor şi al ti- t it­­ularilor depunerilor, sumele economisite şi orice alte date­­ în legătură cu operaţiunile efectuate pe numele acestora. J­­ în actele normative privind organizarea şi funcţionarea­­­­ Casei de Economii şi Consemnaţiuni ca şi în alte dispoziţii­­ () legale, se prevede în mod expres obligaţia instituţiei şi a ) a personalului muncitor, de a păstra cu stricteţe secretul asu- \ 1 pra numelui depunătorilor şi a operaţiilor efectuate de aceş- l­­­tia. încălcarea interdicţiei difuzării de informaţii în legătură | i cu numele depunătorilor şi sumele depuse de aceştia la 1 I C.E.C. este pedepsită de lege. I 1 Raţiunea acestui avantaj conferit depunătorilor la C.E.C. i­­ este lesne de înţeles. Depunerile la C.E.C. trebuie să întru­­i­­­nească sub aspectul secretului şi modalităţilor de utilizare, l­a aceleaşi condiţii ca şi banii păstraţi de cetăţean asupra sa.­­­­ Este bine de ştiut, că în direcţia asigurării secretului J I numelui depunătorilor şi a operaţiilor efectuate, acţionează­­ / din plin şi modul in care este organizată evidenţa depuneri- i­­ lor populaţiei la C.E.C. în sensul că nu se ţine nici o eviden-­­ i ţă alfabetică a depunătorilor. Unica bază a evidenţei o con- ) i stituie numerele libretelor de economii, respectiv numerele 1 I de cont, de depozit etc. ( Se asigură: VIZITAȚI DELTA DUNĂRII! NATURA MIRIFICA — SOARE — PLAJA • PARADISUL PĂSĂRILOR • VISUL PESCARILOR • OAZA DE LINIŞTE • GASTRONOMIE CU SPECIFIC PESCĂRESC C.J.T. MUREŞ vă invită să participaţi la următoarele excursii INEDITE: • La cabana „UZLINA“ — pentru automobilişti. Se asigură: 14—20 iulie şi 11—17 august Preţ: 800 lei de persoană. transfer Murighiol — Uzlina — Murighiol; — cazare pe ponton dormitor; — masă începînd cu dejunul din prima zi şi terminînd cu micul dejun din ultima zi. • La CRI.SAN — 22—29 iulie şi 12—19 august. Preţ: 1.125 lei de persoană. — transport C.F.R.; — transfer Tulcea — Crişan — Tulcea; — cazare la Crişan în căsuţe de cite 2 locuri; — masă, începînd cu dejunul din prima zi şi terminînd cu cina în ultima zi la Tulcea. NOUTATE! EXCURSIE COMBINATA LITORAL—DELTA Pentru automobilişti: 2 excursii a cite 2 variante. I. — 25 august — 4 septembrie a) La cabana „UZLINA“ — preţ: 1.170 lei/persoană. b) La CRIŞAN preţ: 1.250 lei/persoană. II. — 31 august — 10 septembrie a) La cabana „UZLINA“ — preţ: 935 lei/persoană. b) La CRIŞAN — preţ: 1.115 lei/persoană. Se asigură: — 4 pensiuni complete pe litoral în unităţi de categoria I şi 6 pensiuni complete în DEL­TA (la Uzlina cazare pe ponton dormitor, la CRIŞAN cazare în căsuţe de cite 2 locuri). IMPORTANT! La solicitare, se asigură bărci pescăreşti — 13 lei/oră de persoană şi permise de pescuit sportiv — 28 lei/zi. Pentru grupuri compacte de cel puţin 20 persoane, orga­nizăm excursii şi în alte perioade. Excursiile in Delta Dunării , amintiri de neuitat!!! Informaţii suplimentare şi­ înscrieri se primesc la toate unităţile de turism din judeţ, în limita locurilor. / DIRECŢIA CIRCURILOR BUCUREŞTI ^ ) i ) prezintă zilnic de la orele 16 şi 19,30, iar duminica şi de la 1 / ora 10, spectacolul internaţional de mare atracţie ţ­­­i \ „FANTASTIC CTRC“ j ) cu artiştii circurilor din BUCUREŞTI, BUDAPESTA, SOFIA 1 } şi VARŞOVIA . Reţineţi anticipat biletele la casele circurilor instalate în l­a centrul municipiilor după cum urmează: 1 J. SIGHIȘOARA de la 27-29 iulie 1982, 1 V TÎRGU MUREŞ de la 31 iulie — 4 august 1982­­ iar la REGHIN de la 6—8 august 1982 1­­ O.J.T. organizează, la cerere, excursii din orice parte a­­­­ județului pentru vizionarea acestui program internaţional. " CALENDAR Joi 1 IULIE Soarele răsare la ora 5,35; apune la ora 21,04. Zile trecute 182, zile răma­se 183. • 1917 — Moare Titu Maiores­­cu, critic literar, estetician şi om politic român (n. 1840). • 1920 — Apare primul număr al revistei „Lupta de clasă" (azi „Era socialistă“). • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Burundi. • Sărbătoarea naţională a Ca­nadei. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Ru­andeze. CINEMA TÎRGU MUREŞ — Arta: Trandafirul galben. Unirea: Trei oameni pericu­loşi. Progresul: Orchestra fără nu­me. Select: Copie la indigo. Tineretu­lui: Ana şi „hoţul“. Flacăra: Unde eşti dragoste ? SIGHIŞOARA — Lu­mina: Grăbeşte-te încet. REGHIN — Patria: Maria Mirabela. TIRNAVENI — Melodia: Semnul şarpelui. LUDUŞ — Flacăra: Iubirea are multe feţe (ambele serii). SO­VATA — Doina: Părinţi de duminică. Muncitoresc: Detectivul (ambele serii). SARMAŞU — Popular: Toată lumea este a mea (ambele serii). IER­NU­T — Lu­mina: Fantamara (ambele serii). SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Asociatul. FÎNTÎNELE — Patria: Gheţuri pe înălţimi. MIERCUREA NI­­RAJULUI — Nirajul. Am o idee. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, joi, ora 19,30, secţia română: Soacra cu trei nu­rori; vineri, ora 19, secţia maghiară: O stea pe rug (abonament !). TEATRUL DE PĂPUŞI, joi, ora 19, secţia maghiară: Pasărea albastră (pentru adulţi); vineri, ora 10, sec­ţia maghiară: Punguţa cu doi bani. TELEVIZIUNE 11,00 — Telex. 11,05 — Paşi de viaţă lungă. 11,35 — Film serial: „Lumini şi umbre“. (Episodul. 16). 12,30 — Ma­tineu de vacanţă: „Dorobanţul tatii“. (Episodul II). 16,00 — Şcoala muncii. La... Liceul din Scorniceşti. (Re­portaj. 16,30 — Reportaj pe glob: Ca­nada, azi. 16,50 — Muzică populară. In jurul orei 17,00 — Transmisiune directă. Adunarea populară din mu­nicipiul Botoşani, prilejuită de vizita de lucru în judeţul Botoşani a tova­răşului Nicola­e Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socia­liste România. 20,00 — Telejurnal. 20,35 — Actualitatea economică. 20,55 — Pe agenda învăţămîntului — con­sursurile de admitere. 21,00 — Arena curajului. 21,20 — Viaţa culturală. 21,45 — Telejurnal. 22,15 — Meridia­nele cîntecului. TG.-MURES In limba română. 6,00—7,00 — întîl­­nire matinală. 18,00—20,00 — Agenda actualităţii. 18,25 — Pe undele tine­reţii. Animatori prin fapte ai roman­tismului revoluţionar (portrete de u­­tecişti). Sub lupa intransigenţei: bri­gada artistică de tineret în acţiune. 19,40 — Autograf sonor: poetul Ho­rea Bădescu. PRONOEXPRES Tragerea din 30 iunie 1982. Extragerea I: 16, 11, 36, 25, 30, 10. Extragerea a II-a: 40, 39, 44, 41, 19, 32. Fond de cîștiguri: 1.075.097 lei. INSTANTANEE Pe­t. _ (Fotó: KONCZ RÓBERT)

Next