Steaua Roşie, august 1982 (Anul 34, nr. 180-204)
1982-08-01 / nr. 180
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Continuitate şi spirit ofensiv in activitatea educativă, materialist-ştiinţifică Tezele, principiile şi orientările de excepţională valoare teoretică şi practică prezentate In Expunerea secretarului nostru general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 12 iunie, jalonează precis şi multilateral obiectivele şi sarcinile activităţii de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, de educare materialist-ştiinţifică a maselor. Sublinierea în expunere a necesităţii intensificării muncii de educaţie materialist-ştiinţifică a maselor este deosebit de importantă şi actuală. Dealtfel, dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane implică necondiţionat elevarea spirituală a omului, superior instruit, cu o conştiinţă înaintată, înarmarea lui cu concepţia revoluţionară despre lume şi viaţă, eliminarea rămăşiţelor concepţiilor idealiste, mistico-obscurantiste, înrădăcinarea în conştiinţe a materialismului dialectic şi istoric — singura concepţie filozofică în măsură să-i ofere o perspectivă ştiinţifică asupra transformărilor din natură şi societate şi, mai ales, asupra înaltei lui meniri în realizarea acestor transformări. S-a accentuat, pe bună dreptate, că, în condiţiile actuale ale marilor cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice, este de neînţeles că mai pot apărea sau mai pot prinde la unii — şi, din păcate, chiar comunişti — unele concepţii retrograde, mistice. „Respectarea şi garantarea libertăţii religioase — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — nu trebuie înţelese ca acceptare de către comunişti a concepţiilor religioase, idealiste despre lume. Comuniştii, pornind de la cuceririle ştiinţei, ale cunoaşterii umane, sînt călăuziţi de o concepţie ştiinţifică despre lume şi societate. Ei nu pot accepta teoriile despre existenţa unor forţe supranaturale, care au dirijat sau dirijează încă Universul. Cu atît mai mult astăzi, cînd ştiinţele fundamentale, cum este chimia, fizica, biologia, genetica şi altele, au dat noi răspunsuri problemelor cunoaşterii Universului şi a dezvoltării, a materialităţii lumii“. Ţinînd seama de înaltele imperative şi exigenţe ale orientărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice, pentru ridicarea nivelului de cunoaştere al maselor, în ansamblul activităţii politico-ideologice şi culturaleducative, alături de instituţiile de cultură şi artă, de ceilalţi factori educaţionali, comisiile pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice ale F.D.U.S., acordă, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, o mare atenţie răspîndirii în rîndul oamenilor muncii a cunoştinţelor ştiinţifice despre natură şi societate, a marilor descoperiri şi realizări ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, a filozofiei revoluţionare a partidului nostru, materialismul dialectic şi istoric. In acelaşi timp sunt combătute cu argumente concepţiile, mentalităţile şi atitudinile retrograde, mistico-obscurantiste, curentele de gindire burgheze, idealiste, iraţionaliste, antisocialiste. Prin conferenţiari şi lectori, brigăzi ştiinţifice, universităţi cultural-ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt, cultură şi artă, organizaţiile componente ale F.D.U.S. acţionează eficient pentru promovarea şi cunoaşterea a ceea ce a creat mai avansat omenirea în domeniul cunoaşterii, dezvoltarea unor profunde convingeri privind materialitatea lumii înconjurătoare, combaterea de pe poziţii partinice, principiale, ştiinţifice, a concepţiilor, teoriilor şi practicilor idealiste, mistico-obscurantiste, dezvoltarea unei atitudini înaintate faţă de muncă, faţă de interesele generale ale societăţii, întronarea în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Raportîndu-ne la exigenţele rezultate din expunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. şi la cel de-al II-lea Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, ne dăm bine seama că mai avem mult de făcut pentru îmbunătăţirea muncii noastre. In spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului, vom acţiona cu toată răspunderea pentru desfăşurarea unei largi activităţi politico-educative în vederea înţelegerii ştiinţifice de către oamenii muncii a originii lumii, a societăţii, a legilor care guvernează Universul. Vom întări totodată, combativitatea revoluţionară faţă de orice manifestare retrogradă, mistico-obscurantistă demascînd activitatea mistică a acelor secte religioase care sunt folosite de cercurile reacţionare imperialiste, fasciste, de diverşi escroci internaţionali ca instrumente de diversiune şi spionaj, care pot aduce mari prejudicii conştiinţei maselor. KAPUS IOAN secretarul Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice a I.D.U.S. *iaiiaii»iniwiniHiiHiMiiMiac>iniaiiHiHiMiHiMiai«iMiniaiiwiMiHiMlitanHiimiu Naţiunilor Unite, a ministrului afacerilor externe al Malayeziei, a tovarăşului Kim Jong Nam, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea. Intîlnirile şi convorbirile au prilejuit afirmarea dorinţei comune de a dezvolta relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi ţările respective, de a conlucra paşnic pe arena mondială, în vederea soluţionării prin tratative a marilor conflicte cu care este confruntată omenirea, a menţinerii şi consolidării păcii. Propunerile privind oprirea cursei înarmărilor, cuprinse în Apelul poporului român adresat sesiunii speciale a O.N.U. s-au bucurat de un larg ecou internaţional. O profundă îngrijorare a trezit încordarea extremă provocată de acţiunile militare întreprinse de trupele israeliene în Liban şi contra palestinienilor, soldate cu grave pagube materiale şi vieţi omeneşti, cu rămînerea fără adăpost a 700.000 de oameni. România, preşedintele Nicolae Ceauşescu, s-au pronunţat cu hotărîre pentru oprirea grabnică a acţiunilor militare în Liban, pentru soluţionarea problemelor din Orientul Mijlociu pe calea tratativelor politice, cu participarea tuturor celor interesaţi, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Ţara noastră se pronunţă ferm pentru respectarea suveranităţii Evenimentele lunii iulie 1982 formare din pag. I) teritoriale şi a independenţei Libanului. Luna iulie este caracterizată în judeţul Mureş de avîntul şi dăruirea cu care se acţionează pentru întîmpinarea marii noastre sărbători naţionale — 23 August, cu rezultate cît mai bune în întrecere. Consemnăm cu satisfacţie faptul că 30 de unităţi economice şi-au onorat planul şi angajamentele pe 7 luni înainte de termen, între care am remarca: întreprinderea Electrocentrale, I.Ch. Prodcomplex, I.F.E.T. Mureş-Reghin, ILEFOR Tîrgu Mureş, Combinatul „Azomureş" şi alte întreprinderi şi cooperative meşteşugăreşti, precum şi economia oraşului Reghin. Perioada celor 7 luni a însemnat intrarea în exploatare şi a unor obiective sociale, blocuri, magazine, în Reghin, Tirgu Mureş, Tîrnăveni, Sighişoara, a Casei de odihnă din Sovata, a fermei de animale pentru blană şi a altor obiective zootehnice. Tîrgumureşenii se pot mîndri cu modernele magazine din Tudor III, date în folosinţă de curînd, cu noile pieţe, cu tot ce se pune la dispoziţia lor. In acest context, în adunările generale ale oamenilor muncii care se desfăşoară din plin, participanţii apreciază cu căldură marile realizări dobîndite în cei 17 ani de istorie nouă a ţării, vin cu propuneri pentru mersul mai viguros înainte al economiei, pentru perfecţionarea muncii şi producţiei, a autoconducerii. Cu aceeaşi însufleţire se desfăşoară activitatea în agricultură unde sunt demne de relevat în cronica lunii iulie eforturile cooperatorilor de la Nazna, din Ungheni, Mureşeni, care au încheiat primii secerişul griului, dorinţa tuturor mecanizatorilor, cooperatorilor şi specialiştilor de a pune cît mai repede la adăpost recolta de grîu. Cu toţii urmăresc ca ziua de 23 August, ziua eliberării patriei, s-o întimpine cu buchete de realizări. ATENŢIE, PIETONI! In contextul circulaţiei rutiere de astăzi, conducerea preventivă devine o necesitate de prim ordin pentru toţi participanţii la trafic.. O asemenea conducere este deosebit de necesară pentru arterele rutiere din municipii şi oraşe. Căci, pe raza lor se comit cele mai multe evenimente rutiere. In ultima perioadă, datorită nesocotirii regulilor conducerii preventive și a încălcării lor în mod vădit, persistă evenimentele mai ales in zona trecerilor pentru pietoni. Semnificativ în acest sens este accidentul comis de Kilyén Irma cu autoturismul 1-MS-7.459 pe strada Mihai Viteazul din Tirgu Mureş, a cărui victimă a fost pietonul Simon József care traversa strada regulamentar. Todea Edmund din Tîrgu Mureş, cu autoturismul 2- MS-3.154, a comis aceeaşi faptă: victimă a fost Mult Johana care, de asemenea, traversa strada prin loc marcat. Cauzele amănunţite ale acestor accidente urmează a fi stabilite cu ocazia cercetărilor. La un pas de a comite accidente de natura celor amintite s-au aflat Popşor Alexandru, Lörincz Martin, Kîmpian Jeno, Nagy Francisc, Varo Vasile, Sofalvi Alexandru, Popescu Iosif, Baki Barabás, Nagy Alexandru, Degan Alexandru, Nagy Elemér, Botos Sorin, Szabó Ida, toţi din judeţul nostru şi, cărora, în ultima perioadă a lunii iulie li s-au reţinut permisele de conducere pentru că nu au acordat prioritate pietonilor aflaţi în traversarea regulamentară a străzii. Pe parcursul celor două luni cit nu mai practică conducerea autovehiculelor vor avea, probabil, posibilitatea să-şi dea seama de pericolul pe care l-au creat siguranţei traficului. Şi pe această cale dorim să reamintim că respectarea regulilor de circulaţie nu este facultativă! Este, însă, necesar, mai mult ca oricînd, să avem în permanenţă o atitudine corectă în trafic, să manifestăm şi să aplicăm regulile conducerii preventive. Factorul de bază în realizarea acestui deziderat este omul de la volan. Cu un plus de atenţie, cu o atitudine mai controlată şi cu înţelegerea conştientă a necesităţii respectării regulilor de conduită rutieră, vom reuşi să circulăm în deplină siguranţă, indiferent de calitatea pe care o avem în trafic. II. VIRGIL MURZEA Legumicultori fruntaşi Ca urmare a muncii sîrguincioase desfăşurate de colectivul fermei horticole a C.A.P. Luduş condusă de ing. Kis Alexandru, din valorificarea produselor din sere cît şi din grădină au obţinut un venit de peste 1,1 milioane lei. La cultura mazării, de pe cele 10 ha, faţă de 5.500 kg la ha programat, au realizat peste 7.000 kg la ha, ceea ce constituie un record pentru unitate. De asemenea, C.A.P. a obţinut o recoltă bună şi la cartofii timpurii care au şi fost valorificaţi cu eficienţă. CALENDAR Duminică 1 AUGUST Soarele răsare la ora 6,02; apune la ora 20,42. Zile trecute 213, zile rămase 152. • Ziua marinei Republicii Socialiste România. • 1590 — S-a născut Grigore Ureche (m. 1647), primul cronicar român de limbă română. • 1865 — Apare, la București, sub conducerea tipografului și scriitorului Petre Ispirescu, primul număr al celei dinţii gazete muncitoreşti din ţara noastră — „Tipograful român". • 1867 — In prima ei sesiune „Societatea Literară Română" adoptă hotărîrea de a-şi schimba denumirea în „Societatea Academică Română" şi alege primul ei preşedinte, Ion Ileliade Rădulescu. • 1975 — Tovarăşul Nicolae Ceauşescu semnează, la Helsinki, odată cu şefii de state şi de guverne din ţările europene, S.U.A. şi Canada, Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare in Europa. • Sărbătoarea naţională a Elveţiei. CINEMA DUMINICA, 1 AUGUST TIRGU MUREŞ — Arta: Visul de argint al alergătorului. Unirea: Mireasa cu vălul negru. Progresul : Fericire de ţigan. Select: Şantaj. Tineretului: Europenii. Flacăra: Un echipaj pentru Singapore. SIGHIŞOARA — Lumina: Angela merge mai departe. REGHIN — Patria: Duios Anastasia trecea. TIRNAVENI — Melodia: Destinaţia Mahmudia. LUDUŞ — Flacăra: Toate mi se intimplă numai mie. SOVATA — Doina: Tatăl meu Alfons. Muncitoresc : Duelul. SARMAŞU — Popular : întoarcerea la dragostea dinţii. IERNUT — Lumina: Te voi face să iubeşti viaţa. SÎNGEORGIU DE PĂDURE - Popular: Superpoliţistul. FÎNTÎNELE — Patria: învingătorul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Piedone in Egipt. LUNI, 2 AUGUST TÎRGU MUREŞ — Arta: Waterloo (ambele serii, la orele 10, 15, 17,30 şi 20). Unirea: Visul de argint al alergătorului. Progresul: Mireasa cu vălul negru. Select: De la 9 la 5. Tineretului: Echipajul (ambele serii). Flacăra: Vasili şi Vasilisa. SIGHIŞOARA — Lumina: Maşina zburătoare. REGHIN — Patria: Bronco Billy. TIRNAVENI — Melodia: învăţătorul. LUDUŞ — Flacăra: Imigranţi in Brazilia. SOVATA — Doina: în spaţiu. Muncitoresc: Duelul. SĂRMAŞU — Popular: Vineri nu e sărbătoare. IERNUT — Lumina: Copiii mării. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Aripi negre. FlNTÎNELE — Patria: Ape limpezi. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: In spatele uşii de sticlă. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 AUGUST 8.00 — Televacanţă şcolară. 8,40 — Omul şi sănătatea. 9,00 — De strajă patriei. 9,30 — Bucuriile muzicii. 10,00 — Viaţa satului. 11,45 — Lumea copiilor. 13,00 — Album duminical. 14,00 — Desene animate. 16,45 — Reportaj pe glob. Imagini din Elveţia. 17.05 — Teatru în serial. Muşatinii. Episodul 5: Cumpăna vremurilor. 18.00 — Călătorii spre viitor. Emisiune-concurs pentru pionieri. 19.00 — Telejurnal. 19.30 — Călătorie prin ţara mea. 19.50 — Cîntarea României. De pe marea scenă a ţării pe micul ecran. Judeţul Hunedoara. 20.40 — Film artistic. Cavalerii mesei rotunde. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor engleze. 22,20 — Telejurnal. 22,30 — Studioul muzicii uşoare. LUNI, 2 AUGUST 15,00 — Emisiune în limba maghiară. 17,50 — 1.001 de seri. 18,00 — închiderea programului. 20,00 — Telejurnal. 20.25 — Orizont tehnico-ştiinţific. 20.45 — Roman foileton. Fiicele doctorului. Episodul 2. 21.30 — Cadran mondial. 21.50 — Telejurnal. 22.00 — Din albumul celor mai frumoase melodii populare. RADIO TG.-MUREŞ LUNI, 2 AUGUST In limba română. 6,00—7,00. — Radioîntîlnire matinală. La ordinea zilei (comentariu politic). Retrospectivă duminicală. Invitaţiile săptăminii la manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice. Muzică. 18,00—20.00 . Cronica de luni. Top M: muzică populară. De la enigmă la adevăr: Parada șlagărelor: Din vatra satului: Sub zodia lui August 23 (reportaj în complexul de sere din Iernut).