Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38)

1855-10-20 / nr. 9

34 măritu pănă aice în Fanaru. Demnu de însemnatu însă remăne, că majoritatea Sfntului Sinodi însuși, și cățiva din cei întăi demnitari ai bisericei grecești au piritu la Divanu pre patriarhul, precumu că și acum comunitatea grecească au înfățișatu Înaltei Porți o adresă de mulțămire despre destituția patriarhului, cu rugăminte de a o supune Sultanului. Între cleru și între mireni, zicu secăliții, măsura guvernului au causatu o nespusă bucurie și graciosul nostru Suveranu, sub al căruia puternicu scutu poi amu prirepetateloru nostre ocasie, de a ne da o mitu ată de bine-faceri, în privirea tînguiri și plăngeri, au avutu earăși nouă pildă despre simtimentele de dreptate, de echitate și de bună-voință de care este însuflatu pentru toți supușii sei. Unu altu motivu stăruitoru în această causă se înfățișează intriga personală, și în adevăru acei ce au știutu a afița o parte a comunității și a sinodului în contra patriarhului, au fostu tocma acei episcopi și arhiepiscopi carii pentru necontenitele loru machinații se depărtaseră în diocesele loru. O a triea considerație la destituire a patriarhului au fostu relațiile deoparte ale ocărmuirii și de alta ale Domnului de Tuvenel cătră Lord Redclife, sub a căruie înmurire se alesese și se întărise pa Antimu triarhul împregiurare ce este aceeași și pentru patriarhul armenescu, și care negreșitu va contrebui și la destituirea acestuia. O dovadă că acumu guvernul au începutu a se ocupa seriosu cu raportele resbelice din Asia, este și aceasta, că Jurnalul de Constantinopoli astăzi se vede silituragogolgice spre ghiept de a'și da singuru în capul Numerului seu un demenii despre noutățile ce de curăndu publicase de la Cars. Odesua 9 Opt. simpli papi gesbeiși gi neralu-locotenentu Astăzi la ameazăzi D. Comandantuile Grotenheim au mersu la liceu și au poftitu pe studenții ca să se înarmeze pentru apărarea poliției amenințate. Școlile s'au închisu tote canfeleriile statului și arhivele s'au transportatu în năuntrul imperiului. După amiazăzi au pentru mai multe vase, și așa flota inimică numără acumu 83 de vase în fața Odesii. „pgp. Acum toate și piațele se umplu 5 ore locurile cu grupe care se culcă pe pămăntul golu. În biserici se celebrează slujbe Dumnezeești pentru ferirea nenorocitei politii de pericolul ce o amenință. Popurul se răpede ca valurile mării, în toate părțile. Din poronca guvernămînde pin pregiurul Odesii, să deie 6000 de care, pentru a datului săntu îndatorite coloniile nemțești și bulgare întetatu mișcarea pe Strămutarea locuitoriloru seamănă a fi o emigrație, ce pe locuitori cu averile loru mișcătore din cuprinsul pericolului. Această îngrijire a guvernului nu poate destul a fi lăudată. Ooge. În carantină se află 105 omeni greu răniți aduși de la Sevastopoli. Se punu steaguri albe pe localul loru, ca să atragă atenția inimicului, și pentru ca acesta să nu-și dirijeze focul că nu va fi prin putință asupra puntului acestuia. 13 din acesti răniți au muritu in noptea trecută. 210 de locuitori din Eupatoria se găsesc o aseminea in carantină; acestia se voru transporta în grădina botanică. ID Ostomnipti, strade și vițetul careloru și a cesoneloru de artilerie. Numerose patrule de cavalerie și infanterie petrecu poli- Ttotă poptea pau trea în tote direcțiile. Aripa dreaptă a escadrei inimică s'au trasa ceva mai aprope . Mulți săntu de părere, că această demonstrație numai o strategimă de resbelu, pentru a atrage atenția de la unu altu puntu. Însă care este acel puntu nimene pate să hotărască? Du- Fie însă capă unii ar fi Crimul, după alții Octacorul. re va fi, aice este concentrată o armie de la 45-50000 de soldați, care, deși împărțiți pe distanța între Ociacofu și Lustdorfu, totuși în puține care potu fi toți în. În poliție chiar se află afară de a truniți la unu locu, numeroasă artilerie și Cazaci, a 11 divizie de reservă și batalionul al 5 de tiraiiori. 11 Ostonnati, poliție, ca mai nainte, în marșă între Grigorefca și Dofinofca. Astăzi pe la 5 ore după amează zi s'au înaintatu pănă la o bătaie de tunu doue vapore plutindu cătră bateria Pe măne se așteaptă lovirea decisivă. Seara au căntatu mu Flotele combinate stau totu în aceiași De pe bulevardu se vădu trupe noue Șcegolevcă și au începutu a măsura adăncimea apei, zica pe bulevardu dreptu în fața inimicului. Acesta însă s'au ținutu liniștitu și nu șiau schimbatu posiția. 8 ore stăngă lumănările în toată poliția. Se așteptă unu domu - Tocmai s'au publicatu ordinul, pentru ca să se - i „ Mbardamentu peste noapte. Politica este cuprinsă de frică crescăndă. 12 Octomvri. În contra așteptărei, înimicul nu ea măsuri nici astăzi de a ataca poliția. Noptea s'au petrecutu în liniște, macar că forte puțini au pututu dormi. Întămplările de aice absorbu toate preocupările așa de multu, încătu nimene nu se mai îngrijește despre înștiințerile din China, nici vrea să mai știe despre operațiile de pe acolo. 3 ore. Poliția este totu aceiași, poliția este totalu deșertată de locuitori. 3§ ore. Tocmai se observează o mișcare la flota inimică. Mai multe vapoare se apropie de Peresip. talul celu mai de giosu al Odesii. Ost-pentusce Rout. Monitorul prin unu suplementu estraordinaru din 20 Oct. publică o depeșă a admiralului Brunt despre luarea Chimburnului. Noi estragemu din aceasta următorele. În 17 Oct. la 9 ore 20 minute dimineața, șiii materii flotante, Devastation, Lave și Tonnante au deschisu focul. Succesul ce ele au dobinditu în această zi au respunsu la tote speranțele imperatorului și engleze au începutu a detuna la 9 ore 45 minute. pușcăturile loru au fostu admirabile, cea mai mare parte din ispravă. Eu le atribuezu Mai în același timpu, cinci canoniere frantese, Grenada, Săgeata, Mitralia, Fla căra și Alarma sprijinite de șese canoniere engleze au luatu postul loru. Dindată ce focul piaței au începutu a scădea, canonierele nostre, s'au înaintatu în aceeași linie cu bateriile flotante. Ele au fostu intovărășite în această mișcare de canonierele englese. La mează zi, corăbiile urmate de fregate, corvete și avanse s'au formatu pe o linie în frunte; in același momentu șese fregate englese, conduse de contraadmiralul Stewart, și prin fregate francese, sub ordinile contra-admiralului Pellion, au intratu în trecătorea Oolacofului spre a ataca părțile Chimburnului pe dinapoi. Ear generalii Bazaine și Spenser, carii cu trupele de uscatu iar bombardele francese Îm-ND.