Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38)
1855-10-20 / nr. 9
ressele teleggalise se imVasogessi lalibgagii Ioanidi. Loi 20. OCtomnti ----ă Asesișață națu iesi in folio - mattia, soia si sambata DeAA. Rabiță reșii Inni este ing. sutrema in 1su, sar . căreo 25 lei. ragtn rghin baletine stgaogdi- Cindnide „a serlinaghe, Abonamentatl se fase - zoranu . geinlassi la tote Mngighile; in destei a treditiei estela tințigi la somi„rneghi. In rovuata Ganesso - Coilaili idi mana, Raspgaghi No 36. L Munanii vutanti, șunanți ut topățtinți opt seupstip și AMI. Aogilșisepnț. )DBDOE Iasuii 20 Ostombti. Cu tote asigurările făcute din Viena și din Paris, că D. Proches Osten n'au avutu nici o misie oficială lăngă cabinetul de Tuilerii, jurnalele totuși urmează a sprijini că acestu diplomatu n'au fostu la Paris numai pentru plăcere, și că chestia principateloru au fostu obiectul principalu al voiagiului seu. Așa gazeta Crucii cuprinde de curăndu o corespondință de la Viena, care nu ne făgăduește mai puținu de chitu o radicală reformă. Noi o impărtășimu în toată întinderea sa. Viena 19 Oct. Gazeta Austriacă în numărul de astăzi ne impărtășește unu memorandu a consulului Angliei din Galați despre marea importanță și folosul deschiderii unui porto-franco la gura Săntului Georgi.”) folosul unui asemine porto se lămurește prin cifre. Cu toate aceste, proiectul nu este nou, căci după însărcinarea guvernului austriac, de mai multu timpu o comisie de ofițeri de marină austriacă și alți experți au fostu însărcinată de a cerceta cu deamănuntul gura Săngului Georgi, și rădicăndu planul topograficu, de va fi cu putință să însămneză și liniea de apă ce ar putea fi plutitore. Nu este îndoială, că dacă socotința comisiei va eși favorabilă, lucrurile pentru regularea acestei guri nu voru întărzia, fiindu că aceasta în mai multe priviri este mai preferabilă decătu Gura Sulinii. Firește din aceasta ar resulta și întemeierea unui porto -dacă acesta are a fi unu porto-franco, aceasta va atărna de înțălegerea Austriei cu alliații. Pănă atunce însă aice ne ocupămu seriosu cu chestia despre organisație a principateloru și călătoriea de plăcere a D. Baron de Proches la Paris cu greu au pututu fi străină acestui lucru. -În totu feliul este timpu, de a adopta celu puținu de pe acumu vreo disposiție despre principate, fiindu că precumu este cunoscutu, după convențiea de la Balta-liman, funcțiile Domniloru contenescu în luna lui Mai 1856, și o „reînoire a vechiloru întrigi electorale între boieri, în împregiurările de față nu ar fi de doritu.” Precumu audu, aceste săntu puncturile care la noua organisație a principateloru au a se statornici. 1. Mărginirea oligarhiei boierești ce pănă acumu au fostu de reglementul organicu atătu de favorisată, prin desființarea alegerii, și rănduirea unui Domnu ereditaru, precumu și prin legala facultate a fie care omu capabilu de a ocupa cele mai întăi funcții publice, care pănă acumu erau numai în mănile unoru boieri, imposiție de dări chiar și asupra cumu au fostu scutiți de ele. 2. Generală și egală boieriloru carii pănă a 3. Desființarea sclăviei, și colonisarea Țiganiloru nomazi și a Jidoviloru. 4. Deschide pentru capitalii străine și industrie principateloru rea făină. Pănă acumu cumpărarea de moșii era oprită străiniloru, precumu și ori ce ocasie de a specula era împedecată industrieliloru străini. Spre închiere și chestiea nsulateloru va avea a se lua îndeaproape considerație, slăbiciunea și defectuositatea instituțiiloru din princite. Domnii consuli vinu astăzi foarte ușoru în oposiție autoritățiloru locale. Mai alesu Austriei de în contra te acumu au întinsu în principate o mare și întinsă linie consulate care chiar în momentele de față formează o putere importantă a căriea înmurire nu se va putea prenarății de curăndu. Puncturile de organisație cuprinse în această coresponînță suntu temeiul programului Stelei Dunării. Puterea care cu unirea principateloru -le ar sprijini pentru ca curăndu să ajungă a fi unu adevăru, poate fi sigură că va căștiga inima a cinci milioane de Romăni, și recunoștința loru îi va da o supremație mai puternică de chitu însuși tractatele cele mai splanele. Togeta. Se scrie Gazetei de Foss din Constantinopoli cu data din 11 Oct. Sub preșidenția Marelui Vestru eri au fostu consiliu de Miniștri la Înalta Portă. Se zice că schimbarea a mai multoru persoane importante ale Statului au fostu obiectul acestei adunări, și îndeosebi numirea ca guvernatoru de Calbrut a lui Arif-Pașa, care de curănduse fie stituase din postul de pașă de Damascu. Carbrut și Erzerum sînt ambele eialeturi din Armenia Turcească, în care se zice că, după cererea lui Omer-pașa toată administrațiea civilă are a se schimba păn la cel de pe urmă funcționaru, o măsură care se pare în adevăru îndestul de seriosă prin împregiurarea că neisbutirea operațiilor resbelice în Anatolia, pe lăngă necapacitatea șefiloru militari se poate atrebui în cea mai mare parte lipsei de sprijinu din partea autoritățiloru provinciale și a contra lucrăriloru loru adesii mai multu de chîtii indirecte. Asemine și populației armene de cătra timpu se împută seriosu, că ea contribuește într'unu chipu mai multu de chîtu pasivu spre a zădărnici planurile armiei anatolice și ale șefiloru ei, și din potrivă le protivnicului, spre a favorisa pre acelea Lucrurile au mersu pănă acolo, că și miniștriloru mai sus citatu despre destituția patriarhului armenescu, cescu, în consiliul și s'au vorbitu Patriarhul greprecumu se știe, s'au depărtatu pentru asemine cause, căci prepusurile Porții despre vicleșugul patriarhului n'au pututu să fie cu desăvărșire fără temeiu, văzăndu uneltirile din Bulgaria, a cărora ațe se pretindu că s'au ur”) Despre acestu memorandu amu vorbitu în numărul trecutu.