Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38)

1855-10-22 / nr. 10

2210 LV - DP -A­. G JDL Arssebitțațenantțevlin olio nagtin, m­ia si sambata De­­se im­­Vnspigesei la Nogagni lIoanidi. sambata 22 Je 1835. opt sevastip și M. Rogilnisganț. Randu­țăre poate varențin ILassi, eag lei. agtprghin bptetine stgaogdi- Dcundita sine si intrage seria­­înghe. Anonamentii se lase Rers Voragate. Santoga­ge- Mussi legarghiite; in­­­­funtiei si a esreditiei este la Cecinși la No 36. vessele teleggalise la tote somi,ioneghi. In Octomnti 5555 . BțD. .­­știi snmni este ș .a in rgonvinsie, Iganso 25 Girovgalia Eganseso măna, Risngaghi - Co-­ șunți puțini, sumați ai Miăssmui D. Doctoru Frenghel ne­au ?”) Iasul 22 Ost. trimisu scrisoarea petei pănei, merită de a următoare, care în fața scum­­pi luată în­deaproape considerație. În momentul acesta, căndu scumperea articuliloru de consumație începe a deveni simțitore în Moldova, și căndu partea cea mai sărmană a populației, dacă n'au făcutu pă­­nă acumu, totuși va trebui mai timpuriu sau mai tărziu el­ și închinuiae că astfeliu de mijloce de patrimîniu, cu ca­­re să poată înlocui pe făina cea scumpă, noi care amu ob­­servatu lucrul acesta, voimu să arătămu o procedură pen­­tru a căpăta părea mai­eftină, fără ca ea prin aceasta să poartă ceva din gustul, sau calitatea sa nutritivă și prin urmare fără ca să fie întru nimica supărătoare să­­nătății, la muncerea berei se desfacu anume din drojdii părțile cele făinase ale eladului și rămănu ca unu aluatu. Acesta așa numitu aluatu al sladului se compune din făină crop­­măloasă și din glutenu, ”­ așa­dar din părțile cele mai nutritive ale sladului. Acumu, dacă s'ar amețesca cu a­­ceasta o egală cantitate de făină și s'ar coace, ar da o păne multu mai sănătoasă și mai gustoasă, decă nu chiar pă­­nea obicinuită de grău, pentru că cuprinde în sine 3-4 pa. materie azotică, pe căndu această din urmă cuprinde nu- 2%. ocă de păne. mai Din 7 ocă aluatu de sladiu se poate căpăta 4 În Wirtembergu s'au și făcutu păne după me­­todul acesta, și resultatul au fostu că după ce s'au coptu pe anu 15.000 centenarii aluatu de sladiu, au datu unu că­­știgu de 60,000 A. argintu. Unu altu metodu de a pregăti păne din părțile nutritive ale tărițiloru este următoriul: Terițele trebuie să se pu­­nă în apă ferbinte ca să formeze o massă semi-fluidă, care să se înferbinteze cătra timpu, fără însă să fear­­bă, apoi puinduse într'unu sacu și storcănduse tare, se capătă glutenul care iesă în forma unui lichidu de siropu. Cu restul de tărițe repetuimu totu aceiași lucrare, iară pe fluidul astfeliu căpătatu, fiindu de glutenu, că cuprinde remășițe îl întrebuințămu spre o mai departe gere din o nouă porție de tărițe. estra- Pe fluidul celu si­­roposu și glutinosu îl întrebuințămu la frămăntarea fă­­inii în aluatu. Cu chipul acesta nu numai că se căștigă la păne 30 p. c., dar pănea pregătită în acestu modu perde mai puțină apă, are trebuință la coacere de mai puține lemne, și în genere (deși ceva mai neagră) dar este multu mai bună și mai hrănitoare. Mai la urmă aducemu înainte și descoperirile lui Li­­bigu renumitul chemicu, care arată că apa de vara limpede și proaspătă este mijlocul cel mai perfectu și nevătămă­­toriu spre a înbunătăți pănea de grău sau cea amesteca­­tă chiar cu mai puțină 19 părți de de făină se punu 5 părți totu de greutate din apă de varu, și anume înainte de ase pune apa obicinuită, trebuitore la facerea aluatului. La acestu metodu se cere aluatu acritu mai puținu din celu proaspătu, decătu din celu vechiu, va trebui înse a se pune mai multă sare, decătu cumu căpătatu, prin jurnalul Dtale. Cătu pentru mine, la FEgansia. Se cetește în jurnalul Debateloru. O grozavă catastrofă s'au întîmplatu ieri pe drumul de feru de la Parisu la Lion. Noi primimu întru aceasta no­­ta următoare de la agentul generalu al mișcării pe aceas­­tă linie: „O întămplare demnă de cărnatu au avutu locu ieri di­­mineață la patru oare ne drumul de feru de la Parisu la Lion, între Tomeri și Moret. Trenul espresu purcesu din Lion ieri sară la șepte care au ajunsu peste unu altu trenu (convoiu) încărcatu cu vite ce'i mergea înainte. Cioc­­nirea au fostu grozavă, cele de pe urmă trii vagoane a trenului viteloru, din care unul era încărcatu cu hai­­dău­ în numeru de 26, s'au sfărmatu cu desăvîrșire Șese­sprezece persoane s'au ucisu, trii s'au rănitu greu, și al­­te trii au primitu contusii. La vestirea acestui tristu evenementu, funcționarii su­­periori a companiei au alergatu la fața locului, precumu și autoritățile locale, ingenerul-șefu, și prefectul de Ser­­ia et Maria. Circulația în curăndu s'au restatornicitu­ cercetare deîndată s'au inaintitu asupra causeloru a­­cestui cumplitu accidentu, greutate acestoru cătime se pune la obicinuitul metodu. Fiindu celu întăiu am făcutu îndemnare de falsificare a pănii în o cătime mai mică, oftinirea ei, titorii Dtale și fiindu că ele 3 metoduri pot să înștiințeze tămplare, de resultatu­­i pe publicu bunu, de făină. La­că aceste 3 metoduri nu țintescu la nici unu­feliu ar face aceasta spre binele tuturora, ci mai vărtosu la înbunătățirea se poate lămuri, făcănduse experiență a fi bine dacă vre­unul din ce­­se potu privirea sănătății și a economiei, apoi datorie ale espune, mai vărtosu la o apreciație generală a despre mă voi recomenda și am socotitu publicului. Valora resultatul bucura la aceasta, ce­va din inimă și în de o în împregiurările de față practică și a­­fi în­­că Partea cea cleioasă, care este și cea nutritivă.

Next