Steaoa Dunărei, 1856 (Anul 2, nr. 1-68)
1856-08-04 / nr. 54
dosei Academiei in spitele N' 54. NIROA DUMAMIP ---------Du- - Stera Canargei săe de peioghire sertemana, Magptia, Lola si Sambăta. Deressele telegrafse se imrag targhin Valetine sgaoghinate. Asonamentul se fase in Lassi Ia tite Șugăghiile, in geros. Rrofesogș'i Sipmati - LASSI, SAMVATA 4 AVSUST 1856. lea. - Administgatia si esreditia sunt în gragemenea sfinta numai Redasnei. ANUI P. tinnișgi Ia somisionegi. In Vnengessi Ia PGeugagni Ioanidi. - Rrevini Pacmatiniși revinina este de pghei galeni, uireșii suni 30 lei, rostaranso. - Candel de vissi viliage se plătesse șuin Ssighile sempnispte anongmi nn bse rghiimessu, Segandi antogini numele sen PRINCIPATELE. - ACTE OFICIALE. „Gazeta de Moldavia” publică următorele: Secretariatul de Stat, prin adresa cu No. 2540, aduce la cunoștința publică, următoarea depeșă a Eds. Sale Feldmarșal-leitenant Conte Coronini, adresată Ece. S.Caimacanului. „În plinindumise misia, mă retrag după poronca M. S. Împăratului, Augustului meu stăpăn în Guvernul meu civil și militar a Banatului și a Serviei. Leitenantul General de Marțiani va lua comanda trupelor Austriene pentru căt timpu vor petrece ele încă în Principate. Generalul Gableni, va fi sub poroncile sale. Vă rog, să binevoiți a în cunoștința despre hotărărea M. S. pe autoritățile civile și militare a țărei, pentru ca Generalul de Marțiani să poată afla ca și eu, aceeași lesuitoare cooperare din partea loru. Mă folosesc de acest prilej, pentru a vă ruga să le arătați, pentru ce de pe urmă oară, mulțămirea me de toate bunele lor serviții. Priimiți, Ecselenție, încredințarea a înaltei mele considerații. (subscris) Coronini. București 5 August 1856. IANUȘII, 4 AVGustu. Ieri, dimineață, populația francesă și moldovinească a orașului nostru era în mare veselie. Era zioa de”, Augustu. Zioa împăratului Francesiloru s'au serbatu în Iași de colonia francesă în mijlocul demonstrațiiloru celora mai simpatice din partea tuturoru Moldoveniloru. Ceremoniea ireligioasă s'au făcutu la biserica catolică la 11 oare dimineața. Autoritățile civile și militare, avăndu în capul loru pre Eeselenția Sa Caimacamul Ierii, au asistatu la Tedeumu. Unu detașamentu de trupe naționale, cu musica în frunte, la eșirea din biserică, au obcutu onoarele militare representantului Imperatorului Napoleon. Mai mulți tineri au presentatu bucheturi de flori consulului Franciei, D. Plase, care le au primitu cu mulțămirile cele mai pline de curtesie. Sara, otelul consulatului Franciei din Ulița mare, precumu și mai multe case particulare, au fostu frumosu illuminate. Cu tote aceste, nimică nu se asemăluia, din cele de afară, cu serbarea cu totul intimă, serbarea recunoștinții, sinul mai multoru familii moldovinești, în celebrată, cu această ocazie, în care numele Imperatorului Napoleon au și ajunsu a fi amestecatu cu numele lariloru nostri (zeiloru) naționali. N'au fostu veselii publice oficialu comandate, dar junimea patriotică au improvisatu, seara, o frumoasă serenadă care au ținutu pănă tărziu în noapte. Strigătele de Vivatu Imperatorul Napoleon, bivatu UnIREA, pu au resunatu cu ”sgomotu" prin stradele noastre, dar ziua de 15 Augustu nu s'au trecutu, fără ca urăripentru prosperitatea nației francese, să nu se fi înălțatu la ceru din fundul atătoru inimi romăne, care adorează pre această nație nobilă și generosă. E. S. Generalul Contele Paar, Comandantul trupeloru austriace de ocupație în Moldova, au părăsitu orașul nostru în 31 iuli, îndreptănduse spre Viena pe Dunărea. E. S. lasă în societatea noastră o frumosă suvenire, manierele sale perfecte, dreptatea sa, sirguința sa de a feri, precutu iau fostu cu putință, conflictele 'iau atrasu estima generală. Scrisoarea sa de ziua bună, adresată Logofătului Ștefan Catargiu, fostul presidentu al celui de pe urmă Consiliu administrativu al Î. S. Principelui Ghica, și pre care amu reproduso în N. 37 al Stelii au fostu făcutu o foarte bună impresie asupra opiniei publice, intărtată prin limbagiul protivnicu și amenințătoru al Gazetei de Viena. Scrisoarea de ziua bună a E. S. Contelui Coronini,Cromberg, notificăndu E. S. Caimacamului nostru reintrarea sa în guvernământul de Banatu, și pre care noi amu publicatu în capul jurnalului, n'au produsu o zicemu în deplină francheță, cetirea acestei din nenorocire același bunu efectu, împărtășiri ne au miratu și ne au întristatu totu odată. Tonul acestei scrisori este aspru, acru și peste măsură de mândru. E. S. tratează autoritățile civile și militare ale Moldaviei ca autorități austriace, ca autorități din guvernământul seu al Banatului. E. S. se mărginește de a ruga pre Caimacamul ca să le mărturisească satisfacția sa pentru bunele loru servicii. Noi credem, noi, că aceste espresii nu s'aru putea întrebuința de cineva, ori cătu de susu aru fi, de cătu adresănduse la niște autorități care iaru fi subordinate. Noi nu știmu însă că convenția din iunie 1854, care au deschisu marginile noastre armiei de ocupație austriacă, să fi pusu pre autoritățile moldovenești în atărnarea E. S. generalului Comandantu al acestii armii. Din potrivă, această convenție însemnăndu anume scopul ocupației, care n'au trebuitu să fie de căzu de a apăra principatele în contra unei noue apăvăliri rusești, au lăsatu ocărmuirii locale toată neatârnarea sa. Dupre socotința noastră dar, autoritățile noastre fiindu neatărnate de Contele Coronini, nu satisfacția, dar recunoștința sa sau cel puținu mulțămirile sale, E. S. au trebuitu să le mărturisească, și aciasta nu pentru bunele loru servicii, ci pentru binevoitorul loru concursu. Această scrisore mai are apoi o mare metehnă. Ea nu cuprinde unu singuru cuvântu adresatu țerii, cătră acea țeară care de doi ani au datu armiei de ocupație austriacă ospitalitatea cea mai largă, și să o zicemu, și cea mai neinteresată. Căndu însă cineva esă dintr'o casă unde au fostu bine primitu, simpla politeță cere ca să se zică gazdei macaru unu mulțămimu. „Gazeta de Moldavia” publică următoarele: Se aduce la obștească știință, că ocnile acestui Principat să dau în antrepriză pe vreme de un an, începător de la 1 iu Ianuarie a anului viitoriu 1857 și că doritorii ce vor fi a le antreprezei, să se înfățoșeză în camera Visteriei. Noi știmu că guvernul trecutu se hotărise de a renuncia la sistemul păgubitoru de a da în întreprindere espluatațiea ocneloru, adoptăndu regula, astăzi generală în Europa, de a întroduce în acestu ramu importentu al venituriloru noastre, descoperirile științei. Spre aceasta se și închiase unu contractu cu Publicarea de mai susu ne arată că această măși de a le căuta pe sama Statului, unu iscusitu ingineru de mine francesu, sură s'au desființatu, și că s'au făcutu o reîntoarcere la vechiul sistemu al ”prăndăluiri” După informațiile ce amu luatu, amu aflatu că consiliul administrativu s'au aflatu redusu la această ”nevoie' prin doue considerații: 1. că espluatarea științifică cerea o cheltuieală prealabilă de celu puținu ”zece mii galbeni, și Visteria, în starea de deficitu în care se află, nu ar pute face unu asemine avansa de bani; 2, că reglementul organici prescrie modul farăndăluirii prin licitație publică”, și prin urmare, guvernul de față, care se află în neputință de a modifica legiuirile de față, înspre ziua organisației definitive a principateloru, n'au pututu lua asupră și de a adopta, prin ”închiare administrativă, o măsură ce are trebuință de hotărirea corpului legislativu ce astăzi nu ecsistă. De aceea guvernul, voindu a se ține de ”legalitate, au preferatu a anuncia orăndăluirea ocneloru după exemplul vechiu; însă numai pe ”unu anu de zile” Cu aceasta elu nu împresoară asupra viitorului, și nu leagă mănile ocărmuirei definitive viitoare. Oricumu, amu fi doritu a vede, că tu mai curăndu, îngroducerea unui sistemu raționalu în esploatarea ocneloru noastre, astăzi ruinănduse, din multu în mai multu, prin neștiința și nepăsarea întreprinzătoriloru, noi înțălegemu temeiul motiveloru care au îndemnatu pre guvernu de a urma conformu disposițiiloru reglementului. Însă sântemu de idee că considerațiile ”legale ce au presidatu la prăndăluirea ocnelor, trebuie să le cele mai sincere