Steaoa Dunărei, 1858 (Anul 3, nr. 69-107)
1858-11-22 / nr. 83
Această foaie esă în toate zilele, afară steloru. sinistrația - În București la librarul C. A. NTG0A DIMA de Duminică. Roseti. -ppțliag75--- se face în Iași la Biurouti Stelei Dunărei. ulița Sf. Spiridon; -În Abonamentul - Prețul pe unu anu este de trei galbini, și pe trei luni 30 lei, posta ținuturi la D.D. espeditori și espediția sănt la biuroul Stelei Dunărei. Știrile comunicate anomimu nu se primescu. -Cerănd autorul, numele seu va rămănea știutu numai Redacției. Nr. 83. IASSI, SAMVATA 22 NOEMVREI. 185u. ai pofranco. -Răndul de înștiințare se plătește un leu.ADAMI III. fe. ----------------- Aste aficiate, DEPARTAMENTUL DE FINAHNSF. Stat prin Secretariatul de adresa sub No. 5437, comunică știință că Consiliul Administrativ prin închierea făcută asupra referatului acestui Departament sub No. 10,851 încuviințănd jurnalul închiet de Sfatul Municipal a Capitaliei în unire cu bancherii și neguțitorii orașului, pentru scăderea prețului a unora din creițarii Austrieaci anume arătați prin acel jurnal care, după lămuririle luate, în efaturile Austriei s'au desființat cu totul, și oprirea lor de a se mai întroduce în țară, au hotărăt a se pune în aplicație citatul jurnal de la 15 a curentei luni Noemvrie 1858. Departamentul pe de o parte au dat ordinile cuvenite autorităților competente, iar pe de alta aduce la cunoștința publică sub citatul jurnal a Sfatului Municipal. (iscălit) Pentru Șef Depart. D. Balaiș. Samiș Viet. Albineț. Iașii, No. 11076, 1858, Noemv. II. JURNAL. AÎnul una mie opt sute cincizeci și opt luna Noemvrie în 12 zile, spre deplinirea ordinului onoratului Ministeriu de Finanț, dat Sfatului Municipal a Capitaliei sub No 10706 după și potrivit invitației ce ni s'au făcut aceasta, iecăliții bancheri, și starostii deosebitelor din Capitală, adunăndune să nu să astăzi comersianei camera Sfatului, unde înfățoșindui se atăt pomenitul ordin, precum și cel cu data de asaltaeri Noemvrie 10, No. 10827, însoțit cu depeșa în original a Administrației district Sucevei din ancurentei luni cu No. 9493, din care lămurindune despre aducere în țară în cătime nemărginită a vechi deființați în Imperiul Austrian de la 1-iu Noemv. următoriu calendariul nou, și anume acei de douăsprezece, de șasă de patrur de două, de cinci,zece și de cincieprezece par, care pănă acum au circulatu în Principat cu aceste prețuri, și consultănd asupra acestui important caz, ce înfățoșază cu adevărat o îngrijire din cele mai amenințătoare, prin umplerea țării numai cu acest soiu de monedă, și adunare cu dănsele a acelor de aur, și argint ce poartă valora nesignită. Dar tot odată avănd în videre și trebuință ce urmează în țară pentru mărunțișuri spre lesnirea poporului în daravere și cumpărături mici, au găsit de cuviință, ca creițarii pomeniți de și precum se zice sănt în adevăr desființați în staturile Austriei; însă pănă cănd țara va căpăta alt soiu de asemine mărunțișuri de aramă a cărora care se va statornici după valora lor, să rămăe aceștiea nedesființați din circulare, dar pentru etavilarea aducerii lor, în căzime netrebuitore, și ca dese prilej, specuurmătoarele cursuri socotite ca potrivite, cu prețul arămii lucrate în creițari, și anume: Parale. cel de cincisprezece parale. 5 cel de cinci numit în primvire că aceștiea un creițar argint, nu suntu desființați în cel de zece numit Austriea, doi creițar argint pe primire că de aceștieai 4 cel cu asemine curs nu sănt pre mulți în țar cel cu asemini curură și elujiesc și de lesnire mai întinsă. Rămăind desființați și fără valoră numai acei vechi ce se zice creițari de argint, fiind de aceștiea puțini în țară și se află desființați mai de înainte în Austriea, și chiar aice. Prin urmare s'au închiet acest jurnal, care va bine-voi Sfatul Municipal al prezenta chiar astăzi onorabilului Ministeriu de Finane cu mijlocire pe de oparte de a regula cu trăbire încuviințarea lui și punerea în lucrare de la 15 a curentei, iar pe de alta acasă nu se mai se da ordine pe la mărgini îngădite aducerea de astfel de monezi țară, fiind de agiune acele căte sănt astăzi. (Urmează isecăliturile Bancherilor și a neguțitorilor) SFATUL MUNICIPALA CRIPTALIEI. Jurnalul de față încheinduse acestui Sfat, să adeverește cu mădulăritoru și punerea peceții. (iscăliții Prezident G.Cerăgici N. Tacu, Hristea Ioan. (L. P.) No. 1940, 1858, Noemvrie 12 zile. lanților zarafinezi de care se zice, corporații de aice mărginească în în a strănge cu dănșii alte mosă se 10 în în camera iscăliturile 10 cel de douăsprezece parale. 5 cel de șasă parale. M Mul 72100801 Conflictul iscatu între membrii Locotenenții noastre s'au aprețuitu de toate jurnalele noastre în aceeași privință ca și Stepa, adecă în favoarea majorităței. Opinia publică este hotărătoru în contra purtării Desale Ministrului din Lăuntru. Constituționaliil au publicatu în trecutele zile o corespondență de la Tecuci care arată că ținuturile privescu această nenorocită neînțelegere din același puntu de vedere ca și capitala țerei. Unu amicii politicu ne împărtășește acumu următoriul articolu asupra aceluiași sugetu. Noi ăl publicămu cu o întreagă actesie din partea noastră:„Domnu St Catargiu, în conflictul retretabil în care au întratu cu majoritatea locotenenții prințiare, au întinsu tănguirile sale la Divanul turcescu. D-lui pănă acumu au fostu în capulu unei partide de progresu, purtăndu stindartul mirei; cu toții ne bucuramu a vede pe unul din magnații țerei lucrăndu de a valma cu noi spre binele comunu, înălțindu strigătele sale de protestare în contra inichitățiloru guvernului trecutu și iscălindu programe patriotice pe care era scrisă cu litere mari Autono- AUTNOMIEA ȚERII, de cuvinte teribile că nu încape vorbă, nu încape deliberație cănd urmează poroncă. l Astfelu St. Catargiu, în persoana căruia mulți vedeau 'unu bunu patriotu și onestu cetățeanu, au agiunsu a fi satelitul lui Afifbei și cel întăiu Moldovanu care au pălmuitu autonomia țerei. D. Catargiu au uitatu, s'au n'au să înțeleagă, lămuritele art, venciune și de Parisu, după care Poarta Otomană nu are dictu a se amesteca în cele țerei, și tocmai în cele întăie ore, căndu se resădi pe pumăntul romănu autonomia, îndrăsnitu D-lui a avea recursu la Poarta Otomană pentru o nenorocită chestie a vro cățiva administratori, pe care D-lui vrea a'i mănține de totu, au îndrăsnitu a cere intervenția turcească și prin urmare acea nemțască, căci fiecare din noi știmu că vecinii noștri, omnipotenți la Țarigradu, voiescu a pune măna în toate trebile noastre. O! Domnul Catargiu au o mare poznă. De aru fi fostu Dlui în țară unu Socratu, unu unu Brutusu, aste de pe urmă acte a dsale săntu de agiunsua ne face să uitămu totu ce au fostu și să'l desaprobămu. Unde ne duce D. Catargiu, ce face, ce găndește, ce voește să agonisească? Satisfacere ambiției și a amorfului min țerei. Autonomiea, acestu dritu a naționalităței noastre, a suveranităței, a trecutului și a viitoriului, pe care nici odată de dritu n'amu perdut'o, ci numai prin calcare, silă și tradare, Autonomia, acestu luceafăru a coronei Moldovalahe, Europa înscriinduo în convenția din „ Agugustu, au ficsato pe orizonul politicu a principateloru unite, pentru binele și înflorirea neamului nostru. D. Catargiu înse dintre Romăni cel intăiu au călcato în picioare voindu a'i stinge lumina care strălucește pentru binele Romăniei. Pe toate trimbițile de la o margine a țerei la alta să resune veste, că celu iităiu Romănu, care au pusu în întrebare, poate și în pericol, autonomia țerei, este Logofătul St. Catargiu. D-lui, în ne'nțelegerea ce are cu ceielalți colegi ai sei au avutu recursu la Țarigradu, au scrisu, s'au tănguitu, au părâtu, au cerutu punere la cale și satisfacere de la Divanul turcescu, ne căte odată, nu pentru ca să caute de trebile țerei, dar ca să asculte comunicațiile ce vizirul transmite guvernului prin organul D. Afif-bei, în giurul căruea se grupă părunșul cu puținii săi . La palatul administrativu nimici, au Vine cu Beiul și cu toarnă, lăsănd făcutu tratatul elu se însă resune sala audiențiilor din din lăuntru a de unii văndută și de străini D. voitu concalcată, Catonu, său