Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

1853-01-14 / nr. 4

li­je după tendința sea literariă, culturei limbei. În Țeara romănescă și în Moldova, pe lăngă Curieru și Al­­bină se iv­ră mai multe gazete precum: Alăuta, Muzeulu, Moeai­ulu, Romania, Buciumulu, Zimbrulu, Universulu, vestitoriulu, și altele, din care unele au apusu, iar altele tră­­iescu și astăzi. Nu ne opprimu la deosebitele gazete ce s'au pu­­blicatu în timpulu tristeloru evineminte din 1818, în Țera ro­­mănească și una în Buda, căci acestea muriră așia de curăndu, precum se și născură. În anulu 1849, se ivi înse la Cernoviț gazeta „Bucovina” în limba romănă și germană, care, prin so­­liditatea redacțiunii și prin tendința s­a, era foaia cea mai im­­portante în împregiurările de attunci, dar spre nenorocire a a­­vutu o viață foarte scurtă. Toate gazetele aceste numerare, pre­­cum și altele ce s'au refăcutu din causa scurtimii locului, au con­­tribuitu forte multu spre a lăți între poporulu romănu gustulu dititului, spre a respăndi idee și cunoștințe, și spre a'lu face să'și cunoască intereesele pentru îmbunătățirea stării sele. Sibiu 12. Ianuariu. După propunerea venerabilelui capitulu împărți stipendiele vacanți de 80. fl. m. Alecsandru Fauru, Ioachimu Mureșianu, besereciloru romane arse fl. m. c. din fondulu ferici­­tului Româniai, la următorii tineri romani auzitori de drepturi în Academina din Sibiu: Ioane Papiu, Ioane Niagoe, Gheorghiu Laslo, Amosu Frăncu, Mateiu Nicola, Vasiliu Harsianu și Gheorghiu Caianu. Sibiu 13. Ianuariu. Maiestatea sea c. r. Apostolică s'a paduratu a dărui o sumă de 2000. c. pentru restaurarea din ținutulu Halmagiului în Zarandu. f­iindu­că aceste beserice se ținu de diecesea Aradului, de acea ele nu se înpărtășiseră din suma de 60,000, dăruitu pentru beserecile din diecesea Sibiului și a Blajiului. Sighiși ora 10 Ianuariu. Botezului Măntuitorului din 6 ale lunei curgătoarie, se serbă aici cu solemnitate pe cătu de neaștepta­­tă e atătu­și de pompoasă. Unu despărțiămăntu de soldați din re­­gimentulu Barone Șircovic staționați aici, fu comendatu în de a înălția servițiulu dumnezeescu. sl. Pe cănd înlăuntru în biserică D. Protopopu Zaharia Boiu și preotulu Dimitrie Palo­­șianu celebra sf. liturgiă în ființa de față a DD. officiali și a poporului, soldații sta în liniă la ușia besericei. După sevăr­­șirea liturgiei se duseră preoții cu totu poporulu, cu D­­­ari și soldați în procesiune și în sunetulu clopoteloru, offi­­la o ziântănă de approape. Cănd se sâaviți apa după obiceiu, trei salve de pușcăture din partea soldațiloru, încoronară toată ceremonia zilei. Pentru clădirea zidirii Gimnasiului au dăruitu: Ecselenția­rea După stropirea cu apă, și sfărșitulu servițiului dumneze­­escu, DD. officiali și cu soldații se întoarseră în cetate, ear poporulu surprinsu de acestă pompă neașteptată se împrăștiă pe la casele sele plinu de măngăiere, că Maiestatea sea Înpăratulu prin ostășimea sea onorează și iubește pe toți credincioșii sei supuși. Brașovu, Ianuariu (Urmare:) Numele binefăcătoriloru ca­­rii au întemeiatu fonduri profesorale cu 1200. fl. m. c. și su­­mele dăruite suntu următoarele: Rudolcu Orgu­danu și Gheorghiu I­­oan 200. fl. m. c. Ioane și Gheorghiu Iuga, Vasiliu Lacea, Nicolau Teclu și Ioane Pantazi căte 100. fl. m. c. Bucuru Popa, Vladu Părlea, Gheorghiu Nica, Nicolau Dima căte 50. fl. m. c. Nicolau Măciucă 30. fl. m. c.­ Dumitru Irimie 20. m. c. Iacobu Mureșianu, Radu Leca, Ioane Muvel Ioane Jipa, Gheorghiu Burbe căte 10. fl. m. c. cu totul 1200. fl. m. c. Afară de aceștia au mai dăruitu la acestu fondu și următorii binefăcători: Apostolu E. Popu 40. dl. m. c., Manole Burbe 30 fl. m. c. Zaharia Nicolau, Ioane Florianu, Radu Radovic, Radu Pascu, Gheorghiu Burețea, Nicolau Dimitru, I­­ordache Davidu, și Ioane Petrovic căte 20­ fl. m. c.; Vladu Ale­­csandru, G. Ioane Nica, Nicolau Voinescu, Nicolau T. Ciurcu, Ioa­­ne Marinovici, Nicolau I. Petrovici, Vasiliu Beldicianu, Ioane G. Manu, Toma Simeon, Vasiliu G. Orghidan, Constantinu Ioanovic, Hriste Orghidan, Sotiru Manciu și G. Orghidan căte 10. fl. m. c cu totulu 380.fl. m. c. părintele Epteconu Barone de Șaguna 200. al m. c. Ioane Duga 1200 fl. m. c. Nicolau Măciucă 1000 fl. m. c. Vasiliu Lacea, Ioane Pantazi, și Gheorghiu Ioan și fiii căte 800. fl. m. c. Săcelea­­nu 700 fl. m. c. Nicolau Voinescu 500. fl. m. c. Gherghiu Iuga, Zin­­ca Dima, Andreiu Corbu și Ioane Leca Reuțu căte 400. fl. m. c. Rudolău Orghidan 300. fl. m. c. Ioane Bomben și Andreu Adamovici înpreună 300 fl. m. c. Nicolau Teclu, Ioane Jipa, Iordache Davidu, Radu Pascu, Apostolui E. Popu, Gheorghiu Orghidan, Hriste Orghidan Măcelariu, N. T. Ciurcu, Frații H. R. și Nicolau Frigătoriu, Bu­­curu Popa, Gheorghiu Ioanide, Ioane Petcu, Radu Moroianu și Naumu Doțu căte 200­ fl. m. c.; Zaharia Nicolau, Ioane G. Sasu, Toma Simeon, Radu Radovici, Mih. Flusturanu, Dum. Irimie, Dum. Gheno­­vic, Manole Burde, Ștef. Sotiru, Vas. Beldicianu, Hriste Orghi­­dan, Dum. Popescu, Gheorg. Leca Reuț ,Ioane, Florian, I. Manu Bădițoiu, Vladu Alecsandru, Vas. Orghidan cu C. B. Ioanovic, Gheor. Bureța, Nic. Ciurcu, Stan Blechia, Teod. T Ciurcu, Dum. Crețo­­escu, Anastas. Șofran, I. Petrovici, Maria Găitănaru, Paraschiva Popescu, Andrei Popovic și lada Tehului măcelariloru căte 100. fl. m. c.­­ Nica Orghidan 80. fl. m. c. Ioane I. Pădure 75. fl. m­. Const. Bicu 60 fl. m. c. Const. Belgaroglu, Nic. Pădure, Nic. Găi­­tănaru, Gheorg. Stefanovici, V. G. Orghidan, Const. Bratu, I. Sta­­foveanu, I. Steriu, Gheorg. Ancan și H. N. Moldovan căte 50. fl. m. c.; Andr. Pitiș, I. Priscu, Vas. Stinghe și Alec. Gheorghiu căte 40. fl. m. c.1. Popovic 25. fl. m. c.; G. N. Ghianțu, Oprea Sfetea, G. M. Burbe, Const. Popovic, Dim. Popovici, C. I. Popasu, Nic. Birt, Const Alecsiu, I. H. G. Ciurcu, Ștef. Chichiumban, Man. Burbe, Pe­­tru H. Mihai, și D. C Petcu căte 20. fl. m. c.; Zah. Bescovici, A­­nastasia B.heraia M. Moldovenescu și Ioane . căte o fl. m. c. G. D. Grădinariu 5. fl. m. c. -beserica de la Sf­. Nico­­lau a datu 6000. fl. m. c.. Zaharia Nicolau a mai datu affară de cei de susu încă o obligațiune de 400. fl. m. c. De sub poalele Surului 12 Ianuariu. Pentru ciuma o­­meniloru și chiaru a viteloru suntu așșezate carantine și lăzărete, și pentru opprirea contagiului loru se iau totu felulu de mesure preservative. Dar pentru contagiulu de moralisațiunii, care este mai rea și mai periculoasă decătu ciuma, ce mesure se iau spre a'lu oppri seu spre a'lu împiedica? Ore pe lăngă îngrijirea cea ne­­adormită a poliției care se occupă cu acesta, n'aru trebui să con­­lucre totu creștinulu, totu omulu, spre a sterpi seu a micșiora a­­celu zeu prepăditoriu de trupu și de sufletu? S'a zisu, și aceasta e adevăratu în câtuva, că cu cătu unu poporu este mai simplu, cu atătu și neravurile și moralulu lui suntu mai nevinovate; și cu cătu porpește pe drumulu culturei și alu civilisațiunii, cu atătu perde mai multu din simplitatea natu­­rale, își schimbă neravurile și își strică moralulu. Să nu se grăbescă cineva a crede, că cultura și civilizațiunea în locu de a face pe omeni mai buni, îi strică și prăpădeșțte. Nu, ferescă Dumnezeu! Numai cultura și civilizațiunea reu înțelesă și rea pusă în lucrare adduce stricăciune și blestemu; iar cea bine cu­prinsă, bine îndireptată adduce binecuvântare și fericire. Poporulu romănu neavânduși elu singuru orașiele sele, un­­de cultura și civilizațiunea este pe drumulu înaintării, au petre­­cutu și petrece prin sate, trăindu în simplitate viață patriarhală. Acei carii s'au așșezatu prin orașie ori că suntu în pumeru micu, seu că au remasu la o parte, occupănduse cu economia și cu alte întreprinderi obicinuite. La orașie a venitu și vine poporulu ro­­mănu ca să'și văndă productela sele, și să'și cumpere cele tre­­buincioase pentru economia mea și pentru alte occupațiuni ale sele. Este adeveratu că în satele și casele sele poporulu ro­­mănu 'și a avutu slăbiciunile, greșelele și viniele sele, precum și au avutu și își au și alte popore țerane, sătene pe ale loru, și precum și chiaru ormșanii, carii se numescu mai cultivați, își au pe a­le sele. Beserica și școala, ori în ce stare s'a aflatu, au lucratu totu­deuna și lucră spre învățătura poporului, și spre contenirea a ori cărui zeu ce se ivește seu se practică mai multu. Dar și măna dreptății a fostu totu deuna destulu de lungă spre a ajiunge și a pedești pe țeranulu seu săteanulu făcătoriu de rele, precum a astucatu și a pedepsitu și pe orășianulu compro­­misu în crimine și în fără de­legi. plină paradă promitea mari folose în privinții spre mare însă datnă a avutu o viață din Blajiu, Înaltulu Guberniu militare și civile scurtă, a binevoitu a ce s'au fostu

Next