Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-01-14 / nr. 4
lije după tendința sea literariă, culturei limbei. În Țeara romănescă și în Moldova, pe lăngă Curieru și Albină se ivră mai multe gazete precum: Alăuta, Muzeulu, Moeaiulu, Romania, Buciumulu, Zimbrulu, Universulu, vestitoriulu, și altele, din care unele au apusu, iar altele trăiescu și astăzi. Nu ne opprimu la deosebitele gazete ce s'au publicatu în timpulu tristeloru evineminte din 1818, în Țera romănească și una în Buda, căci acestea muriră așia de curăndu, precum se și născură. În anulu 1849, se ivi înse la Cernoviț gazeta „Bucovina” în limba romănă și germană, care, prin soliditatea redacțiunii și prin tendința sa, era foaia cea mai importante în împregiurările de attunci, dar spre nenorocire a avutu o viață foarte scurtă. Toate gazetele aceste numerare, precum și altele ce s'au refăcutu din causa scurtimii locului, au contribuitu forte multu spre a lăți între poporulu romănu gustulu dititului, spre a respăndi idee și cunoștințe, și spre a'lu face să'și cunoască intereesele pentru îmbunătățirea stării sele. Sibiu 12. Ianuariu. După propunerea venerabilelui capitulu împărți stipendiele vacanți de 80. fl. m. Alecsandru Fauru, Ioachimu Mureșianu, besereciloru romane arse fl. m. c. din fondulu fericitului Româniai, la următorii tineri romani auzitori de drepturi în Academina din Sibiu: Ioane Papiu, Ioane Niagoe, Gheorghiu Laslo, Amosu Frăncu, Mateiu Nicola, Vasiliu Harsianu și Gheorghiu Caianu. Sibiu 13. Ianuariu. Maiestatea sea c. r. Apostolică s'a paduratu a dărui o sumă de 2000. c. pentru restaurarea din ținutulu Halmagiului în Zarandu. fiinducă aceste beserice se ținu de diecesea Aradului, de acea ele nu se înpărtășiseră din suma de 60,000, dăruitu pentru beserecile din diecesea Sibiului și a Blajiului. Sighiși ora 10 Ianuariu. Botezului Măntuitorului din 6 ale lunei curgătoarie, se serbă aici cu solemnitate pe cătu de neașteptată e atătuși de pompoasă. Unu despărțiămăntu de soldați din regimentulu Barone Șircovic staționați aici, fu comendatu în de a înălția servițiulu dumnezeescu. sl. Pe cănd înlăuntru în biserică D. Protopopu Zaharia Boiu și preotulu Dimitrie Paloșianu celebra sf. liturgiă în ființa de față a DD. officiali și a poporului, soldații sta în liniă la ușia besericei. După sevărșirea liturgiei se duseră preoții cu totu poporulu, cu Dari și soldați în procesiune și în sunetulu clopoteloru, offila o ziântănă de approape. Cănd se sâaviți apa după obiceiu, trei salve de pușcăture din partea soldațiloru, încoronară toată ceremonia zilei. Pentru clădirea zidirii Gimnasiului au dăruitu: Ecselențiarea După stropirea cu apă, și sfărșitulu servițiului dumnezeescu, DD. officiali și cu soldații se întoarseră în cetate, ear poporulu surprinsu de acestă pompă neașteptată se împrăștiă pe la casele sele plinu de măngăiere, că Maiestatea sea Înpăratulu prin ostășimea sea onorează și iubește pe toți credincioșii sei supuși. Brașovu, Ianuariu (Urmare:) Numele binefăcătoriloru carii au întemeiatu fonduri profesorale cu 1200. fl. m. c. și sumele dăruite suntu următoarele: Rudolcu Orgudanu și Gheorghiu Ioan 200. fl. m. c. Ioane și Gheorghiu Iuga, Vasiliu Lacea, Nicolau Teclu și Ioane Pantazi căte 100. fl. m. c. Bucuru Popa, Vladu Părlea, Gheorghiu Nica, Nicolau Dima căte 50. fl. m. c. Nicolau Măciucă 30. fl. m. c. Dumitru Irimie 20. m. c. Iacobu Mureșianu, Radu Leca, Ioane Muvel Ioane Jipa, Gheorghiu Burbe căte 10. fl. m. c. cu totul 1200. fl. m. c. Afară de aceștia au mai dăruitu la acestu fondu și următorii binefăcători: Apostolu E. Popu 40. dl. m. c., Manole Burbe 30 fl. m. c. Zaharia Nicolau, Ioane Florianu, Radu Radovic, Radu Pascu, Gheorghiu Burețea, Nicolau Dimitru, Iordache Davidu, și Ioane Petrovic căte 20 fl. m. c.; Vladu Alecsandru, G. Ioane Nica, Nicolau Voinescu, Nicolau T. Ciurcu, Ioane Marinovici, Nicolau I. Petrovici, Vasiliu Beldicianu, Ioane G. Manu, Toma Simeon, Vasiliu G. Orghidan, Constantinu Ioanovic, Hriste Orghidan, Sotiru Manciu și G. Orghidan căte 10. fl. m. c cu totulu 380.fl. m. c. părintele Epteconu Barone de Șaguna 200. al m. c. Ioane Duga 1200 fl. m. c. Nicolau Măciucă 1000 fl. m. c. Vasiliu Lacea, Ioane Pantazi, și Gheorghiu Ioan și fiii căte 800. fl. m. c. Săceleanu 700 fl. m. c. Nicolau Voinescu 500. fl. m. c. Gherghiu Iuga, Zinca Dima, Andreiu Corbu și Ioane Leca Reuțu căte 400. fl. m. c. Rudolău Orghidan 300. fl. m. c. Ioane Bomben și Andreu Adamovici înpreună 300 fl. m. c. Nicolau Teclu, Ioane Jipa, Iordache Davidu, Radu Pascu, Apostolui E. Popu, Gheorghiu Orghidan, Hriste Orghidan Măcelariu, N. T. Ciurcu, Frații H. R. și Nicolau Frigătoriu, Bucuru Popa, Gheorghiu Ioanide, Ioane Petcu, Radu Moroianu și Naumu Doțu căte 200 fl. m. c.; Zaharia Nicolau, Ioane G. Sasu, Toma Simeon, Radu Radovici, Mih. Flusturanu, Dum. Irimie, Dum. Ghenovic, Manole Burde, Ștef. Sotiru, Vas. Beldicianu, Hriste Orghidan, Dum. Popescu, Gheorg. Leca Reuț ,Ioane, Florian, I. Manu Bădițoiu, Vladu Alecsandru, Vas. Orghidan cu C. B. Ioanovic, Gheor. Bureța, Nic. Ciurcu, Stan Blechia, Teod. T Ciurcu, Dum. Crețoescu, Anastas. Șofran, I. Petrovici, Maria Găitănaru, Paraschiva Popescu, Andrei Popovic și lada Tehului măcelariloru căte 100. fl. m. c. Nica Orghidan 80. fl. m. c. Ioane I. Pădure 75. fl. m. Const. Bicu 60 fl. m. c. Const. Belgaroglu, Nic. Pădure, Nic. Găitănaru, Gheorg. Stefanovici, V. G. Orghidan, Const. Bratu, I. Stafoveanu, I. Steriu, Gheorg. Ancan și H. N. Moldovan căte 50. fl. m. c.; Andr. Pitiș, I. Priscu, Vas. Stinghe și Alec. Gheorghiu căte 40. fl. m. c.1. Popovic 25. fl. m. c.; G. N. Ghianțu, Oprea Sfetea, G. M. Burbe, Const. Popovic, Dim. Popovici, C. I. Popasu, Nic. Birt, Const Alecsiu, I. H. G. Ciurcu, Ștef. Chichiumban, Man. Burbe, Petru H. Mihai, și D. C Petcu căte 20. fl. m. c.; Zah. Bescovici, Anastasia B.heraia M. Moldovenescu și Ioane . căte o fl. m. c. G. D. Grădinariu 5. fl. m. c. -beserica de la Sf. Nicolau a datu 6000. fl. m. c.. Zaharia Nicolau a mai datu affară de cei de susu încă o obligațiune de 400. fl. m. c. De sub poalele Surului 12 Ianuariu. Pentru ciuma omeniloru și chiaru a viteloru suntu așșezate carantine și lăzărete, și pentru opprirea contagiului loru se iau totu felulu de mesure preservative. Dar pentru contagiulu de moralisațiunii, care este mai rea și mai periculoasă decătu ciuma, ce mesure se iau spre a'lu oppri seu spre a'lu împiedica? Ore pe lăngă îngrijirea cea neadormită a poliției care se occupă cu acesta, n'aru trebui să conlucre totu creștinulu, totu omulu, spre a sterpi seu a micșiora acelu zeu prepăditoriu de trupu și de sufletu? S'a zisu, și aceasta e adevăratu în câtuva, că cu cătu unu poporu este mai simplu, cu atătu și neravurile și moralulu lui suntu mai nevinovate; și cu cătu porpește pe drumulu culturei și alu civilisațiunii, cu atătu perde mai multu din simplitatea naturale, își schimbă neravurile și își strică moralulu. Să nu se grăbescă cineva a crede, că cultura și civilizațiunea în locu de a face pe omeni mai buni, îi strică și prăpădeșțte. Nu, ferescă Dumnezeu! Numai cultura și civilizațiunea reu înțelesă și rea pusă în lucrare adduce stricăciune și blestemu; iar cea bine cuprinsă, bine îndireptată adduce binecuvântare și fericire. Poporulu romănu neavânduși elu singuru orașiele sele, unde cultura și civilizațiunea este pe drumulu înaintării, au petrecutu și petrece prin sate, trăindu în simplitate viață patriarhală. Acei carii s'au așșezatu prin orașie ori că suntu în pumeru micu, seu că au remasu la o parte, occupănduse cu economia și cu alte întreprinderi obicinuite. La orașie a venitu și vine poporulu romănu ca să'și văndă productela sele, și să'și cumpere cele trebuincioase pentru economia mea și pentru alte occupațiuni ale sele. Este adeveratu că în satele și casele sele poporulu romănu 'și a avutu slăbiciunile, greșelele și viniele sele, precum și au avutu și își au și alte popore țerane, sătene pe ale loru, și precum și chiaru ormșanii, carii se numescu mai cultivați, își au pe ale sele. Beserica și școala, ori în ce stare s'a aflatu, au lucratu totudeuna și lucră spre învățătura poporului, și spre contenirea a ori cărui zeu ce se ivește seu se practică mai multu. Dar și măna dreptății a fostu totu deuna destulu de lungă spre a ajiunge și a pedești pe țeranulu seu săteanulu făcătoriu de rele, precum a astucatu și a pedepsitu și pe orășianulu compromisu în crimine și în fără delegi. plină paradă promitea mari folose în privinții spre mare însă datnă a avutu o viață din Blajiu, Înaltulu Guberniu militare și civile scurtă, a binevoitu a ce s'au fostu