Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-06-03 / nr. 43
M pănemăne, dreptate-restate m. a. ș. a Saru cere unu trantatu deosebitu, căndu aru voi cineva ase elorezi în regulele versificațiunei romăne, care apui1 nici că aru are locu în colinele unui ziaruale ca acestu. Deci totu ce se mai pote recomena la nerimei diletante pe lăngă cele zee este, ca să citiască cu totă luarea aminte poesiele ce se scriseră pănă acum în limba nostră aici și în priotipatele de peste Carpați, mai încolo să se siliască a se face cunoscuți șăcaru cu una din limbele romanite „ie. Pe lângă acesta să nu uite p nici odata aceea, ce a zisu poetulu latinu că „nonpungemalt in annum” Colinele acestui ziar nale stau pururea deschise pentru încercările tineriloru noștri în artea poesiei, cu aceea observațiune, că cele ce nu respundu pe deplinu la referințele rimei, deocamdată se voru îndrepta ca și mai nainte, fără a se supune la o critică în publicu. Iar pentru mai marea loru în sărbătare nu vomu lipei din căndu în căndu a da și căte una din poesiele celoru mai buni poeți din Moldava-romănia, care ne stau de îndemănă. În urmă ce se atinge de culegerea poesieloru poporali, baladele ruseau cănteceloru bătrănești, de care se află forte multe în simlu poporului nostru, fiindcă tóte provocațiunile făcute pănă acum către înțeligință remaseră fără de resultatulu doritu, de astădată ne întoarcemu cu provocațiunea către tinerimea scolastică mai paritată în vârstă, care și fără de aceea simte mai mare aplecare atâtu spre citirea, cătu și chiaru spre compunerea versuriloru, ca aceea, folosinduse de timpulu ce lu petrece pe acasă cu ocasiunea femeloru scolastice, să nu'și pregete a culege asemene poesie și cu venirea sea pe la gimnasie au academiă, să le împărtășască cu redacțiunea acestui ziarmare, care pe de o parte va pune la cale, ca acele versuri să se îndrepte, unde voru avea trebuință, prin unu bărbatu cunoscătoriu de acestă arte, și apoi îndreptate să se de la tipariu, iară pe de alta nu va lipeia premia pe trămițători după cuviință, seu cu bani, seu cu exemplare tipărite. Terminulu din urmă pentru culegerea și trimiterea acestoru versuri se defige pănă la sfârșitulu lui Decembre 1853 după călindariulu vechiu. Monarhia Avericană Transilvania. Sibiiu 30 Maiu. Știrea despre preînalta resoluțiune în privința întroducerei condicei civili austriace în Ardealu dela 1. Septemvre a. c. nu lipsește a produce pretutindenea cea mai viiă bucurie. Dar mai vărtosu Romănii noștri au mai mare causă de a sajuta cu bucurie acesta evinemântu, deoarece acumi se smultu din rădăcină și se desfiițează legile antimarțiali, care ne au fostu nouă atătu de prejudițiose, căci acelea au fostu aduse numai în favtrea unei minorități a inpoporățiunei țerei, eră nu spre fericirea obștescă. Prin întroducerea condicei acestei, cuvăntulu celu ea eratu alu Maiestății Sele despre asemenea îndreptățire a tuturoru sumușiloru sei înaintea legii, se realiseză și se preface în carne, și romănulu de aci încolo va fi în aciastă țeră întru tote asemenea cu celelalte popore colăcuitirie. Acesta întroducere a condicei civili austriace a dorit'o romănulu îndată ce a începutu a ce întroduce ordinea cea niuă în această țeră; și n'a lipsitu dorulu acesta alu seu a lu descoperi înaltei Stăpăniri. Aci ne mărginimu a aduce înainte cuvintele, ce le a îndreptatu în puntulu acesta către Înaltulu Ministeriu Eecelenția Sea D. Episcopu Barone de Șaguna într'unu memorialu voluminosu așternutu Înaltului Regimine sub 22 Iuliu 1850: „Însă pentru ca emolumintele, care voru resări din despărțirea justiției de administrațiunea politică, să se poată revărsa preste împoporățiunea Transilvaniei într'o măsură cu atătu mai bogată, este de neapărată trebuință, ca condica austriacă civile și penale să se introducă și în acesta țeră de coroană, pentru că numai asta se va pote împiedeca, ca să pu se mai răpețească volniciele, care au izvorătu din legislațiunea de mai nainte. Sântu încă și alte cause, care au deșteptatu în Romănie starea după întroducerea condicei austriace în Ardealu. Ei voiescu prin acesta să deviie într'o legătură mai strănsă cu întrega împerățiă; ei vreau, ca prin întroducerea unei și aceleiași justiții în totă Monarhia să se întăriască poterea stăpt pștrei rulu a Cata 24 Maiu. Astă nopte după 12 ore 237 satulu acesta certezatu de o penorosire forte mare. În casa colocuintoriu sasu se ivi focu, care ajutatu fiindu de văntu e făcu 6 case săsești în cenușă. iară apoi trecăndu în partea satului locuită de romăni într'unu timpu de o oră mistui 106 case și șure romănești, lăsăndu după sine o nespusă calamitate. 3 Însemnatele datine, ce s'au cecatu prin focuri și întemplări elementarie în Ardelu în anulu 1852 se vedu din următoriulu conspectu. În anulu trecutu s'au întemplatu 350 focuri, din care pe districtulu Sibiiului cadu 57, pe alu Bălgradului 52, pe alu Clujului 94, pe alu Odorheiului 88, pe alu Retenzului 10. La aceasta daună cășiunată prin focu se însoțeșc și aceea, ce s'a făcutu prin vărsarea apeloru, prin grindină, viforu și alte întâmplări elementarie. Aceste întâmplări elementarie au și au causatu o daună în valore de fl. m. c. Districtulu Sibiiului cu alu Făgărașiului a perdutu 7 oameni, și au avutu o daună de 188,840 f.,, alu Belgradului 6 oameni, și 26,791 f., alu Clujului 3 omeni, și 89,052 3 f., alu Odorheiului cu 4 omeni, și 151,086 f., alu Retegului cu 4 oși 30,564 f. Dela începutulu anului 1853 săntu cunoscute 38 focuri, din care mai multu de ziumetate cadu pe districtulu Sibiiului, zoaiei, oi Bănatu. Gazeta Timișorei ne aduce despre tărgulu trecutu de acolo următoarea relațiune. Stagnarea de obșe a trebiloru a furatu ți în tărgulu trecutu nefavorabile atătu prinu prețiuriloru, cătu și prin lipea cumpărătoriloru. Nici într'unu articulu nu s'a făcutu vre'o vindere însemnată, nici nu a fostu o massă de vreo marfă la tărgu. Cele mai de căpeteniă resultate le notămu precumu urmează: Pei de Sie în mulțime ca la 10,100 de bucăți, care se vândură grabnicu cu 8 - 9 f. v.v. și s'au mai cerutu. Peile de mielu cu 80 f. v. v. suta de bucăți. Peile de vite mari, și de cai nu s'a căutatu. Slănină s'a vindutu destulu de multă cu 58 -60 f. v.v. maja. Seulu s'a căutatu și s'a vindutu iute cu 48.50 f. vă de majă. Lănă a fostu puțină, din cea țigaiă s'a vindutu maja cu 110 141534. iară cea flegușă cu 95100. v.ă. Mierea s'a vindutu cu 45% 8.8 de majă. Din fubrtu a fostu provisiune mare, însă pu a aflatu cumpărători, s'a cerutu de gradu 11 și 5 cr. v. v. Gogeșele din anulu trecutu sortea din tăie s'a vinduruc cu 8% -934. m. c. de masă (120 lunți.) Manu făpturele nu e'au căutatu nimica, din aceste s'a mindu mai bine marua de feru. Pirgulu viteloru s'a arătatu ceva mai bine. Sau dindutu 1370 de cai cu 100 f. m. c pirechia. în prețu de mizlocu, boi prețiu de 130 f. de păreche; vaci 667 cu 50 f. m. c.ua. Maiestatea Sea dr. apostolică s'a înduratu euraziceu că preînalta resoluțiune din 4 Lupiu c. n. a. t. a denumi pe consiliariulu curții judecătorești de casațiune D. Dre Ignațiu Simonovici de președinte la suprema judecătoriă pentru Voivodina și Bănatu. Austria. Viena 9 luniu” Fri după amezi .s . pre sa escatu în birtulu din arumulu dela Șeonbrunu focu” Maiestatea Sea c.r. apostolică s'a arătatu delocu dună ocarria voiului acolo, și a însuflețitu cu preînaltarea presențiu poterile locuitoriloru de prin pregiuru, ce au alergatu spre stingerea focului, pănă la cele mai mari ostenele. Cu ajutoriulu unui deepurtemăntu de Infanteriă, și alu batalionului alu?le de vănători precum și alu căpităniei și poliției din Hiingu a succesu a ținea foculu dela tractulu din curtea din derăptu, unde se afla o provisiune mai mare de spirtu, și lur Iî la loiulu oriiinei lui, dreptu aceea paguba nu a fostu mare. Maiestatea sea a esprimatu acea Preînaltă plăcere asupra activității, ce au desuoltatu mai sue arătatele persone la etingerea focului, și p numai după ce s'a stinsu foculu de totu a plecatu de acolo jure cele mai vie strigări derivate din partea poporului. cerutu 24 oameni jertfă, deb,334 meni, APN od