Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-09-12 / nr. 72
12804 Telegrafulu ese de doe ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în P.PN (Sibiu la espeditura foiei; pe ateatră la C..R. pește, cu bani gata, prin surieori francate, adresate către espeditură. sibiiu 12 Septem. 1853. 7 Jcuiu . „ an,tutirea prepumerațiunei centru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c.; ea NM pe o jumătate de anu'3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru jătitile, Din Monarhiă pe anu anu 8. al ear jumătate de anu 4. al. se plătescu cu, 4 frăi t anușt . cu slove mici. Pre o 5o Depeșe telegrafice. Unu curieru englezescu - cabinetu a țarieu 18 Sept. c.n trecutu pe aici la Constantinopole, elu duce ordini categorice pentru ținerea Lordului Redclive. Depeșele lui săntu înpărtășite tuberniului de aici. Ziurnalele. „de Deba” zice despre aceeste: instrucțiunile pentru Lordulu de Redclife s'au dusu încă din 1456 și au relațiune la simpla primire a notei vieneze din partea porții. De va declara porta bătaie, atunci ea va fi părăsită de poterile apusene. De va primi însă nota, atunci flotele aliate voru înăbuși după putință rescularea ce aru potea izbucni. „Constituția nalulu” ne încredințeză că Împeratulu Nicolau este aplecatu a retrage trupele sele din principate, cum ambasadorele porții va pleca din Constantinopole, fără să aștepte rechiemarea floteloru din Besicabai. Șirile de pe urmă circuleze în sferile mai înalte și în Viena. Marsilia 17 Sept. După șirile din coveta mitropole din 5a. șimoterialu de finanțiă peste randemiatu a face unu Dr de 40 milione piaștri. Copenhaga 18 Sept. Prin o deociea a dheta este conchiemată pe 3 Oct. Olomuțu 15 Sept. Maiestatea Sea c. r. apostolică a sositu tocmai acuma la 6 ore în strigări de bucurie ale poporului în cetatea Olomuțu, carea este înfrumsețată serbătorește. Olomuțu 16 Sept. Astăzi de dimineță dela 7-97 ore a esertiatu iaintea Maiestății Sele corpului în focu, dela 10 41 regimentulu de asalt Wirtembergu, dela 11 pănă la 1 oră brigada generalului Lamninghen. Olomuțu 19 Sept. Astăzi la 1 oră după amezi a plecatu Maiestatea Sea la Viena. De dimineța dela 8--40 ore a fostu producțiunea a întregului corpu de infanterie înteiu, iară dela 10--12 s'a produsu alu doilea înaintea . Sele. Corona Ungariei și celelalte semne ale domniei. (Încheiere. ) Arătu cunoștința terenului susu pomenitu, căugată în anii de mai 'nainte, cătu și cercetarea întregului acestui terenu pusă în , cu cea mai statornită perseveranță în tite împregiurările tempestatei în decureu de nopte la lumina lunei în Vuliu și Lutuetu, unde ochiulu cercetătoriu a privitu cu luare aminte la fiăcare glebă de pământu, la fiăcare tufă, pomu, ramu, petră, la fiăcare brazdă, unde bărbatulu căutătoriu a mersu pe unulu și același drumu, pe unulu și același locuțte de sute de ori crucișu și curmezișu și eră și s'a reîntoreu, ca și căndu o potere mai înaltă l'aru fi ținutu legatu de acelu locu, toate împregiurările aceste l'au condusu la aceea ipotesă, cum că semnele caracteristice pentru aulare nu au pututu fi altele de cătu despicăture de pământuru de munte, semețe arbori, greutatea de a pute îngropa în pămăntu acele ecule cu o iuretă atătu de mare, l'a făcutu să remănă pe lăngă presupunerea acesta din urmă. Cercetarea cu de amenuntulu a pomiloru, a întredirei acelora cu vițe sălbatice și cu iederă, aduseră pe auditoreze maioru Cargheru la aceea descoperire, cum că într' unu ungiu alu valei Alionului, isolatu, nebătătoriu la ochiu, de a lungulu drumului, ce ducea odată către Romănia, ear' acum mai bine de 15 ani se află părăsitu, o grupă de pomi se aufla despoieză într'unu modu deosebitu de romi, ca și căndu aru fi fostu să slugiască cuiva de unu semnu neînșelătoriu. Băgarea de semă mai departe, cum că mai multe bucăți de crengi aruncate acoloi în tufe și în spini, au fostu rupte chiaru din acei pomi, îlu duse la aceea, cugetare, cum că ramii seu crengile acele nu le a tăiatu vr'unu țeranu cu scopu ca săși facă focu din ele, ci că omulu care le a P G C. VII tiatu, a trebuitu să creecă, altu scopu... 4 mai, a tocma în minutulu căntu cerceta elu aceste împregiurări singuratice, o bietă elegante de cesornicu și mai tărziu și unununchiu seu o cadă de sapă, aceste îlu duseră la aceea înceiere, cum că unu omu de stare mai bună, a trebuitu să umble pe acolo și să lucre ceva cu sapa, și oiș Pământulu celu mole și scărmiiosu, forma cea reașia, pomiloru încungiurați de nește plante de bălți, depărtarea locului precum și ușurătatea de a se potea omulu apropia de atela din partea Dunărei și din fermiulule dincolo jrno sârbescu deteptară în omulu nostru o simțire de muncredințare atătu de vrestrămutabile încătu elu, pe lăngă totă iminațiunea cea arane ce o avea de a puscormoni pământulu de cătu numai unde va avea semnele cele mai învederate și numai căndu va fi cea mai mare probabilitate, în 6 Septembre a. c. se și apucă de lucru, on după ce își măsură pământulu și'și făcu ecele tulu pentru săparea întregei grupe de pomi, care făcea ca la 20 stânjinii pătrați, prin șepte șanțuri naralele, căte de 20 lșiciore în lungime, cu intervale căte de 17, picioru în lățime; voia acum a lungi aceste șanțuri pănă la amăndoue capetele acelei văli; căndu la lungirea șanțului alu doile peralelu în partea dreptă în 8 Septembre pe la 87/ de vară eacă sapa unui lucrătoriu dede unu sunetu de metalu și îndată se zări o ladă de feru, încuiată bine, care ducânduo la unu locu securu și acolo si argănduo; se vezu că în aceea se află însemnele coronei. Lada era coprinsă de rugină arătu pe din peuntru, fătu și pe din afară, căndu se deschise, tului Stefanu-rege, care fără întoulu în graba cea mare se aruncă numai așia în păuntru, pentru că cu partea ei cea de șintasă se afla surt ea, și din care mantiă, precum și din celalaltu coprineu, ce se afla în ladă, picura apa. Afară de acestă urmezelă, clopotulu aceeta, su pribire la anii lui și la otaregi dela cea din urmă încoronare înc'ice, n'a cuvenitu vreo striiățiune deosebită. Subt mantță se aflau cele trei perine străbătute de apă, pe care se ducea însemnele înaintea regelui ce era să se încoroneză, după acele urmau doi strimăi de mătusă, știurea, nește păpuci și pantofi străbătuți de apă și stricați, m urmă brăulu și mai multe cordele în ungiulu celu dreptu s cutia cu cor îna regescă tagiară, care aremasu lestricată, șrevezută cu petre scumpe și cu mărgăritare atelierate, fră a oi fostu depredată, lângă aceea se afla cuiptrulu nevătămatu, epada coprinsă tare de rugină și mărulu împerăției, care se cam înnegrise. Mai multe bucăți de învăliture putrezite pe ziumetate, unealtele de călăritu și căteva” documenee străbătute de apă zăcea în urmă pe fundululzii.. Aria se aduse coropa îndăreptu la Orșova veciă, căndu noporulu se adună din tote părțile la zidirea comandei de cordont și se îndulzi prea multu, ca să o vedă. Se pute; că le uni prănure către eprabtanțu, însă artea cea mai mare a puștinei le vălsa acolo, a mersu din seetate, eși miațiune ți a dețeiuanu 0 3 mteria. . pu l ne merse Mr7 Pelo ceenochhe se reaflară și ecoseră din pămânntu diaru în zioa t vașerea prea curatei feciore Maria patrona Ungăriei. cume de sur . zicetui și pe fățăritu au omului frate ru va fi dusu desupra se află mantia spui acolo . tbiala, voia PN StUP 6 Pș V. uriu f,