Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-12-03 / nr. 96
ș - Șș. Telegrafulu ese de doe ori pe” septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe aflată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură; prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. al. m. c.; carte 90. MI. pe o jumătate de anu 3. al. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe unu anu 8. el. ear Sibiiu 3. vene 3 pe o jumătate de anu 4. al. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul cu slovenici. Pentru prunc. și țeri străine pe unu anu 12 f. pe .f. anu 6 f.m. c. vii ANULUI”. Depeșe telegrafice. -cămineleaori 8 Decem. c n. Resortul Inginerilor să fie ocupat cu planuri în privința întărirei S. Petersburgului și a Moscvei. Comisia menită spre aceasta sar conduce în S. Petersburg de generalul Den, eară în Moscva de generalul Totleben. ” London . Dechem. Parlamentul este chemat pe 30 Ianuar, anul viitor. O privire asupra propășirei culturei sciințelor îndeobște, și îndeosebi a filosofiei și a pricinilor acelora, care o împedecă. V. Dă numai singura avere și tărie a ori și cărei nații nu e de ajune spre aceea, ca să se poată râdica la un grad mai înalt al culturei sciintifice pildă vie avem pre Aravi. Aravii încă de pe la mijlocul veacului a 8-lea prin cuprinderea a mai multor provințe cultivate, și prin comerțiul cel din zi în zi tot mai tare lățit, prin adunatele odoare literarie și artistice și prin facultățile cele de cultura spirituală lesne cuprinzătoare, numai decăt se înălțară la un grad înalt al culturei. Calian atât în Europa cât și în Asia se deosebiră prin iubirea, ce avea cătră sciințe, și le plăcea foarte prin razele maselor cele lin strălucitoare ași mări pompa palaturilor lor, și dintre toți Al Mansur (domni 759--775) Haron-Al-Reșid (domni 786--805) și Morasem (murind 811) au fost cei mai înflăcărați iubitori și înaintători ai șchiițelor și artelor, carei ridicară biblioteci constătătoare dintr'un numer îngrozitoriu de cărți, și universități renumite, remunerând și mimând foarte prin cele mai strălucite daruri, pre Poeți, Literați și Scriitori. Un domnitoriu Arab după ce învinse pe Împăratul grecesc, fi împusă de cea mai strânsă datorie, ca în chip de tribut, să-i trimită atâtea manuscrise, câte numai va putea Leon al 10-lea nici Ludovic al 14-lea nuu fost mai aduna. Nici zeloși spre înaintarea și promovarea culturei schiițelor decât Haron-Al- Reșid și fiul său Al Mamoun. - Cât au fost de mare mulțimea cărților de Califi adunate, se poate vedea de acolo, că la anul 1258 când Tătarii cuprinseră Bagdadul, toate cărțile le aruncară în Tigru, a cărora număr atâta au fost de mare, încât pe umplătura formată de dânsele, au putut să treacă atât pedestrimea, cât și călărimea ca pe un pod. Biblioteca Califilor din Egipt avea 40 de coloane, în Palatul din Cairo consta din mai multe, decât un milion șcasă sute de mii de bucăți, toate în legătură aurită și cu mărgăritari înfrumsățată. Al-Hachem al 2-lea, unul dintre domnitorii arabi, avea în Spania, Africa și Asia oameni trimiși, carii toate opurile literare sau le cumpăra ori și cu ce preț, sau le decopia. Și într'acest chip adună înmulțind cu șase sute mii de bucăți, numerul bine întocmitei sale biblioteci, a cării numai registrul consta din 44 bucăți în folio-format. Biblioteca cea peste măsură mare adunată de Principii Amarizi, consta din trei milioane bucăți. Pre lângă aceasta mai lucra încă o sută de copiatori, cu plăți anuale, iare alții au fost trimiși în toate părțile pentru cumpărarea celor mai prețioase și mai rare oipuri. Și totuși atâta strădanie și osteneală, atâta zel, pregătiri pompoase, o asta nespusă cheltuială, și puternică patroni care nu potură înălța literatura arabică, și a forma literați mari - lipsit aceea, ce însuflă spirit de viață în șciințe, și literatură - adecă - libertatea - fără de care nici că poate fi vorbă de înălțare. și Cufa nu înfloriră alte sciințe, decât cunostințele, cu podobite cu auritură strălucită, pe când prin lucrările lor, cele atingătoare de elocvenție, poesie, arte, filosofie, agricultură și gramatică revărsa razele luminii asupra Europei întregi, și Musulmanii în școalele din Cordova și Toledo se făcură învățătorii Europei, de unde e dată aceasta, că Spaniolii, această vice și puternică nație, nu se potu râdica la un grad mai înalt al științelor și al artelor, și că alte capete ingenioase - afară de cercul închipuirei - abia putea arăta? fără contrazicere de acolo, că dânsa sub egida libertății cei de aur nu'și nutu deschide cale, care să o conducă la altariul cel pompos al originalei mărimi intelectuale, că în Spania spiritele cu un sbor mai înalt fuferă obiectele persecrărilor, și pre toți aceia, câți - trecând peste prescrisele margini - îndrăsnia a gândi despre lucruri atingătoare de interesele obștești, îi ațepta nu cinste, nu deosebire, ci din protivă dispreț, închisoare, foc și fiere. De aici purceasa nesciință, superstiția (credința deșartă) și groasa ceață a prejudețelor ținură legat mai multe veacuri pre poporul acelui frumos pământ spanic, și când pe la sfârșitul veacului al 15-lea prin nemuritoarea aflare a ingeniosului Hristofor Columb Monarhia spanică se făcu domnitoare peste o lume nouă, carea înundă țeara cu aur, fapta aceasta mare producătoare numai de nemulțămitori, n'au făcut nici o schimbare corespunzătoare în cultura intelectuală a Spaniei, și acea provință înundată prin aurul Arabilor și al Americanilor, încă și astăzi e una dintre cele mai sărace și necultivate provințe. În timpurile mai nou e Germania, care nici cu averea Grecilor, nici cu a Romanilor, pici cu a Ipaltanilor din timpurile cele vechi, precum nici cu a Englezilor din timpurile de față nu se poate lăuda, e o dovadă vie despre aceea, că și fără de o avere mare și tărie națională, ori și care nație se poate înnălța la un grad mai înalt a culturei scientifice, ba chiar și a întrece pe altele. B...43. 1 De când care cel rei, și oare pentru ce? se cuprinde puterea răvna, pentru aici provine dară aceea, că în pe când ulițile din Sevila, frumsețate cu Palaturi pompoase, de căpetenie Mai târziu, țe, care cer să fie fost și poftesc de mărime ce avea au fost Poesia că a scoalele din Bagdad, Samarînchipuitoare. La dânșii articulul domnitorii Spaniei prin iubirea și cea nouă, filologia pilarea (adunarea) altor cunoscințe literare, lor lor puteri închipuitoare râdicară Spania când cătră un sbor mai liber al spiritului, și energie caracterisate. Marii sclvițe și prin Toledo și comși care și îmeară nu alte solvidin starea necultuproductele înflăcărateși Grapada era clădite din marmură în Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiul Dechemvrie. Manifestațiile de bucurie ce le facem marilor bărbați, cari țin în mâna lor cârma fericirei noastre, sânt expresia simțimintelor ce le hrănim în inima noastră către făcătorii de bine. Iubirea, respectul și devotamentul, ce le arătăm, nu ni se cer cu puterea, nu ni se împunu cu sila, ci le simțim ca prin instinct și ni se dictează inima cea recunoscă-