Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-02-25 / nr. 16
pi MIMI ră la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiusu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c.; ear Sibiliu 25. Fevruarie 1850, ce o jumătate de anu 3. ol. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe unu anu 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul cu eleve mici. Pentru prunc. și țeri străine pe unu anu 12 f. pe ., anu 6 f. m. c. N. 10. un ese de doe ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe alla acului. g Depeșe telegrafice. ”brusela 2 Martie e.n. „Independanța belgică” aduce o împărtășire nouă din Paris, după care sămbătă sa ținut a treia conferință, aci sau subscris preliminariile de pace a tuturor puncturilor ce involuează casul de resboiu; pacea cată este atăt căt și asecurată, rușii au îngăduit bucuros toate cererile puterilor apusene. Oamenii cugetă, că cuvăntarea de mine a Împăratului, va arăta pacea ca definitiv încheiată. ” Bruse la 1 Martie e. n. „Idependanța belgică” vrea găsie, că în a doua conferință sa făcut o desbatere vie, și nu a a putut țipti nici o înțelegere. Bomarsandul și Carsul sunt cele și mari greutăți; Rusia și a pus valore pe mărimea confustelor” ei, ea nu vrea să ia îndatorire asupra neîntărirei insulelor alandice, cere mai departe o despăgubire pentru Cars, temne mai aproape modul ei, vrea însă ca prințipul fără să înde compenenție să se așeze peste tot. Ceialalți înputerniciți au refuzat e aceasta. După cum se aude poarta nu sar fi lăsat de dorința ta a căpătat despăgubire de resboiu, nu are însă nădejde că o va pune la cale. „Independanța” însă stă pe aceea, că le vor avea eșire bună. Paris 1 Martie, vine un prejunți. „Constituționalul” zice, că emmin cuvănzarea care a ținut Napoleon în 20 Fevr. la deschiderea corpului legislativ, zice că predomnind la conferințele dela Paris duhul moderației, și al cuviinței, se nădăjduește un resultat favoritor, însă ei sunt și pregătiți pentru tot ce trebue să fie. Emigrația în Transilvania. În privința emigrației sau strămutării dintr'o țară de coroană în ceealaltă, a făcut c. r. Locuuiința din Sibiiu, celor ce vrea să se strămute, asupra relațielor de aci următoarea încunoțrșire, ca prin aceasta să se încungiure acele calamități, care se întrmpină emigrațiele mai mari întreprinse fără destulă informație, precum sa întămplat în anul trecător cu o strămutare mai mare în Prefectura Bistriței, care sa întreprins fără nici o garanție și fără șirea diregătoriei, numai la niște momeli aleșii agent, și care nu a succes și perea de tot, deacă nu ar fi șptrevenit diregătoriele. Ardealul dă negreșit multe favoritoare prevederi pentru întreprinderi de colonisație. Clima este sănătoasă, pămăntul este bun pentru cultura vielor și a grădinilor, pentru pomi, carfecară, emeii și vin după deosebirea pusecimei. Ardealul mai are lăngă aceste o bogăție de lemne, fer, var, lut și apă. dicem este și ocasie pentru întreprinderi mai mari, și aname în presetitura Orăției din privința bogăției sale în fer și material de arc pentru aitriie de fer, și sticlării. Mulți proprietari și comunități săpt gata a vinde o parte din pămănturile sale, care sănt capace de o cultură însemnată, însă care pănă acuma au fost rău întrebuințate, cu un preț în proporție foarte moderat, sau să le prevadă cu puteri de lucru ce le lipsesc. Nu mai puțin pot da ocasie și vinurile camerali lațite la formarea unei comune întregi. În contra acestor condiții favoritoare pentru colonisație în Ardeal, trebue făcut oamenii atenți și la unele greutăți și petrece, ce nu se pot trece cu vedere, care zac în relațiile proprii, ce ee datele din trecut, a căror delăturare se poate ameriza cu vreme, care însă pănă ce constauau să fie cel puțin cunoscute celor ce doresc a se strămuta, ca ei să se poată îndrepta după ele înnainte, înșelați, și să nu se aule după aceea întruna sau alta privință Ardealul este o țară unde institutul protocoalelor publice se vor pune în valoare numai după cuviincioasa orănduială, unde curg multe procesuri pentru proprietate și bunuri nemișcătoare, unde nu sa aflat urbariu, unde operagrele pentru mijlocirea despăgubirilor, pentru rădicarea robotelor au început numai de curănd, unde comasația, și împărțirea nouă a proprietăților, regularea obșteștilor folosiri între proprietării de oare cănd și între clăcașii lor sau reservat pentru timpi mai tărzii, o țară unde o sistemă de economie, cării lipsește toată cultura națională constă de sute de ani. Cei ce vresc a emigra în Ardeal se pot reduce după mepaișirile lor peste tot la trei categorii: Aceia cari vrea să poarte economia cămpului sau agricultura, 2 aceia cari vrea să poarte vreo meserie sau îndustrie, 3 aceia cari cugetă că și vor afla traiul său ca ajutoriu la meseriași și industriali, sau ca zicași. Cu privință la aceste deosebiri pot slugi următoarele semne, ca niște rânduri de Apel. Deși este îfan Arteal priene de pământ, ți ei se poate căștiga posesia lui cu ușurătate, totuși coloniții singuratici și ar afla foarte cu greu ecsistența sa, ei nu și ar putea curănd orăndui economia lor pentru lipsa îndustriei, ce este de însă pentru agricultură, așa curănd „și în lupta asupra pedecilor unei mai bune economii, și anume asupra predomnitoarei pășuni obștești, ar avea de a se supune feliuritelor silințe. Agricultorii clară ar avea să se întovărășască, și cu bani înpreunați să și agonisască pămăntul, cel află potrivit pentru agricultură, și apoi a se așecura mai întăiu cu aceia meseriași, cari ar pregăti fusierice coloniților ce ar veni mes pre urmă. Coloniștii ar trebui să aducă cu sine cele de lipsă pentru case și agricultură, precum și aceia meseriași, cari produc aceste, și precăt se poate și vaci cu lapte. Numai coloniștii avuți, cari pot să-și agonisiască mai mari moșii, și le pot prevedea cu bani de alune, cu măni lucrătoare destule, și cu unelte potrivite, pot sta și afle socoteala în Ardeal, și astfel cu, subt protecția deregătorielor aumilietrative, care sănt avisate ale da toată sprijoana - pot păși înaintea unui viitor mai străluciit. Pentru astfeliu de colonițti cari sănt pregătiți după semnele ce le arătarăm mai sus, se pot afla în prefectura Orăției foarte în toate posițiele de dorig, și adecă dela munți înalți pănă la văile cele mai roditoare. La 2. Pentru emigrarea de meserieși de tot feliul se pot înfățoșa foarte favoritoare aspecte, mai vărtos după ce se va pune în lucrare legea despre concurența liberă, pentru că unele meserii lipsesc cu totul în Ardeal, și nici una din cele ce se află corespunde potrivit referințelor obșteii. Însă nu este nici aceea de tăgăduit, cum că acuma institutele regale, care încă mai custau, vor pune multor străini greutăți, a căror înlăturare meă se așteaptă prin legea cea nouă de industrie, ce se va înființa. La 3. Pe lăngă lipsa de poteri lucrătoare, și simbria cea în relație prea mare ce se plătește zicașilor, află ajutorii de lucru și zipașii fără nici o îndoială subsistența sa, însă ecepemiința au dovedit că acești oameni pentru necunoașterea relețielor ale acestei veri rar au rămas mai lungă vreme noi, potrivite pămănturi, „--. - -L-L.., vocaanele .î.l..--- -uua ..