Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)

1857-02-23 / nr. 16

-unne 3 -3 MIn Telegraful ese de doi ori pe nite septemănă: Mercurea și Sămbăta.­­­­ Prenumerația se face în Li­­viu la espeditura foiei;­tă la C.E. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiu este pe an 7. el. m. c., car­­e o jumătate de an 3. el. 30 cr. Pentru celelalta părți ale Transilvanii și din Monarhiă pe pentru provinciele un an 8. d­. ear pe o jumatate de anu 4. fl. - Inseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirul cu slove mici, princ. și țeri străine pe anu an 12 3. pe an 6 f. m. c. pe alfa- V De pemșă telegrafică. *” Milano 2 Martie c. p. Maiestățile Sale c. r. au pă­­răsit astăzi la 10 ore înainte de amiazi în deplină sănătate Mi­­lanul și vor pernopta în Cremona. Totodată a plecat și înăl­­ția Sa serenissima Arhiducesă Sofia la Viena și Înălția Sa Ar­­hiducele Ferdinand Macsimilian la Triest. Un cuvânt asupra noului sistem de paspor­­turi după publiciștii germani. După amnestia din ombvardia dată mai urmă un act împără­­tesc, a cărui efect măreț nu se extinde numai asupra unei anumite clase de cetățeni, ci asupra celor 40 de milione locuitori din întreaga Monarhie și e de o însemnătate foarte mare pentru Europa întreagă. Amnestia dărui câtorva sute de agrațiați iară­și libertatea lor personală, pe care ei o au fost perdut prin propria lor vină, însă prin ridicarea sistemului de paspoarte de pănă acuma și prin întroducerea altuia nou, li se dă mai multor milioane de nevinovați, atât din lăuntrul monarhiei cât și din țerile din afară, dreptul cel firesc al mișcării ceii slobode, de care pănă acuma era lipsiți cu totul. Sistemul acest nou de pasporte restatornicește iarăși în creșcare privințe ordinea lumii cea morală, carea prin prea ma­­rea președință omenească era devenit, în decursul seclilor, în­­tr'o stare cu totul alonormă. Omul, această ființă aleasă să fie mai puțin privit decât dobitoacele, plantele și petrile, toc­­mai și acum în timpul drumurilor de fer și al droturilor tele­­grafice. Pentru libera comunicație a acelora se poartă cea mai mare grijă îndată și cum se arată ele în formă de producte s­au de mărfuri, pentru ele se fac toate înlespirile pe la vămuri și se lucră a se delătura și timbrul originei lor, prin care se legitima patria, caracterul și vârsta negoțului. Însă cum sta oare lucrul cu acea ființă vie, prin a cărei spirit activ înaintează producția din zi în zi, prin a cărei mâni și speculație se prevăd târgurile cu articlele cele de lipsă pen­­tru consumație și pentru lucr? Cum sta oare pănă acuma libera comunicație a persoanelor în asemenare cu aceea a lucrurilor? Trecea odată mărfile peste granițe, atunci era scăpate de ori­ce bănuială, de ori­ce vnsitație și de ori­ce feliu de opriri. Cu totul altmintrilea era însă cu omul, care le însoția, care le transporta de la o margine a lumei pănă la ceealaltă, și care le dispunea peste dânsele, ca peste averea lui proprie și prin pre­­țul lor își putea agonisi avere pământească și onoare. Industriam­ul se văzu pre sine față cu propriile sale pro­­ducte într'o stare subordinată: peguietoriul își vedea marca lui, de ori­și­ce calitate să fie fost aceea, prețuită cu mult mai mult decât propria lui persoană - pentru că ea se transporta slobod și fără împiedecare prin țeară înainte, când din pro­­tivă, el era supus unei controle ne­întrerupte. Însă nu numai industriam­ul nu numai neguțetoriul și specu­­lantul, ci chiar și atela, care le trăea fără de nici o grije din propriile sale venituri, când vrea să facă oareșcari călătorii de petrecere, eară învățatul, pre a'și îmbogăți cunoștințele sale, precum și clar însuși diplomatul, care le vrea a călători în încognito, încă nu putea a se depărta dela locul său, fără de a nu se prevedea cu documentul cel neapărat de lipsă, adecă cu pasport. Și totuși prelungă toate aceste doară nici într'un ram al administrației nu s'au arătat pănă acuma atâtea scăderi, ca în al poliției pentru pasporte. Identitatea persoanei celi ade­­vărate cu portretul, ce se află în pasport nu se poate din deplin documenta nici chiar la acea întâmplare, când s'ar aduce înainte un chip fotografat, e un lucru prea adevărat și documentat prin esperință, că mai iute pot deveni în propus o mie de cetățeni cu renume bun și cinstiți, decât, în urma unui pasport fals, a putea prinde pre vre­un hoț s­au bancrot. Întroducerea acestui sistem nou de pașporturi, a cărui urmări binecuvăntate vor dovedi în faptă intenția cea mărea­­ță, d­e o are Guvernul­­ nostru pentru înlesnirea comunicației atât în lăuntrul Monarhiei, cât și afară de Monarhhie, prin urmare pentru fericirea și prosperarea binelui supușilor săi. Sistemul de paspoarte într'atâta se era încuibat în insu­­­le staturilor europene, încâ­t unora dintre bărbații statului, părea cu neputință cosistența unui stat fără de acest sis­­­ie pare, cu unii, ca aceștia­­ și au fost uitat cu totul, că pasporturile 'și trag originea lor din timpul ceii din­tâiu revo­­luții parantezești, când bărbații cei setoși de sânge ai gelotinei, spre a apuca pe toți aceia, câți nu consimțea cu ei și căți nu vrea aștede în dumnezeița ingeniului, întroduseră sistemul de pas­­poarte. Terorisatorii acestia pre lângă toate mijloacele cele sil­­nice, ce le întrebuințară, nu se putură mântui pre sine; însă sistemul acesta și după încetarea domniei lor se susținu de că­­tră Guvernul franțuzesc și se desvoltă tot mai tare, ba ce e mai mult, se adoptă și de către celelalte stăpâniri ale statu­­rilor Europei, care credea a fi cu mult mai odihnite și mai a­­sigurate atunci, când niminea nu va putea călători mai depărtișor fără de a nu și lăsa urmele însemnate în protocoalele cele mari, ce se află pe la oficiolatele de paspoarte. Siguranța aceasta părută a statului se privea față cu liber­­tatea individuală, cu propriul simț al persoanei și cu lipsele comunicației, ca o acstomă inviolabilă. Pre lângă controla cea mare, ce se afla pretutindinea, se lățea peste toate țerile, simțul cel apăsătoriu al nesiguranței statului, care avea tot­­deuna de urmare, descuragiarea obștească, prin care principiul totdeuna suferea mai mult, decât căștiga prin prea marea pri­­veghiere. Hotărările singuratice, ce se află în patentul împărătesc și în celelalte ordinăciuni țiitoare de dânsul, sânt atâta de chiare și lesne de înțăles, încât cu anevoe se poate crede, că în privința tălmăcirei lor s'ar putea naște vre­o îndoială. Noi sântem prea tare convinși, că hotărârile aceste se vor primi de toate clasele populației Monarhiei austriace cu cea mai mare și sinceră bucurie. Sistemul acest nou de pasporturi va întra în viață în 15 Martie a. c. Într'adevăr o salutare de primăvară mai prieti­­nească decât aceasta abia putea inventa stăpânirea, și deacă și celelalte speranțe, care sânt împreunate cu alte acte noue ale administrației statului, care precum se crede, se vor rea­­liza în decursul lunilor viitoare, atunci cu tot dreptul va putea pretinde Austria cea consolidată din lăuntru unul dintre cele din­tâiu locuri în rândul modernelor staturi cultivate. tuții .­­­VA.

Next