Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-07-10 / nr. 54
MP .----3. Im- --nalu-a telegraful ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerația se face în Liviu la espeditura foiei; pe affată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiu este pe an 7. fl. m. c§ ear Sibiiu 10. iulie cua pe o jumătate de an 3. fl. 30 cr. Pentru celelalta părți ale Transilvanii și pentru provinciele pe o jumatate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul cu slove mici. Pentru prunc. și țeri străine pe unuu an 12 f. pe 7, an 6 f. m. c. Monarhiă 8. fl. ear 2 pe un an . Depeșă telegrafică. 1 London 16 Iule c. p. Prințul Frideric Wilhelm a plecat eri spre Germania. Regina din Olanda a sosit eri aici. Armia pentru insulei Canton, încât numai D-zeu mă știe, totuși pre cât mar erta stările înprejur și mar ajuta frageta și putere, ași fi bucuros a urmări întru aceasta pre inteligința noastră, și mașinea nporocita China se va reduce pe jumătate. Generalul sunrem a primit pe putea intinde locul cel din urmă, ca colaborator la noușindaruncă a se mărgini numai pre lângă ocuparea militară a sașii eotie.* Monarhia Austriacă. Transilvania, Sibiiul Iunie. Deși nenumeratele lipse și greutăți, care se luptă tinerimea din institutul pedagogico- -teologic, ce san de aici, o împedecă foarte întru împlinirea datorințelor sale celor numeroase, totuși resultatul examinelor, ce se țivură în săptămâna trecută sub presidiul Escelenției Sale D. Poetru Episcop în institutul pedagogico-teologic diecesan, au fost destul de îmbucurătoriu. Respunsurile cele chiare și desvoalte, ce urmară din deosebitele obiecte, dovediră din destul răvna și sârguința ce o puseră D. D. Profesori întru luminarea tinerimei, precum și strădania acestia spre a cuprinde și a'și însuși cele predate. Ele ne dovediră mai departe, că în tinerul acest institut, bare se cercetează de astfeliu de indivizi precum e: un Boiu, Popescu, Lezar, Paniu și alții, cari parte , esamenele de maturitate, parte săvârșiră numai cele opt clase gimnasiale, se pregătesc tineri din destul calificați pentru treapta preoțească și cea dăscălească. Duminecă în 7 ale curgătoarei Escelenția Sa D. Episcop înconjurat de mai mulți S. P. Protopopi și Preoți sluji să liturghie în Biserica din suburbiul Iosefstadt. Sub decursul sf. slujbe hirotesi întru Protopop actual pre P. administrator al protopopiatului Bistriței și Paroh în Borgo-Rus, Teodor Buzdug. La sfârșitul liturghiei ceri rugăciunea de mulțămită pentru norocoasa încheere a acestui an scolastic. După săvârșirea slujbei dumnezeești tinerimea școlară adunânduse în localitatea școalei de lângă pomenita Biserică se ceară clasificațiile. În sfârșit unul dintre D. D. Professori de Teologie prin o cuvântare străbătătoare atipse pe scurt resultatul esamenelor și sfătui tinerimea cum săși întocmească purtările sale pe acasă, spre a servi de pildă atât cu fapta cât și cu cuvântul poporului, în mijlocul căruia are de a petrece. Timpul pe aici deși ne aflăm în mezul verii, adecă în luna lui Iulie, sau după cum o numesc omenii poștrii a lui cuptoriu, e mai mult rece decât cald. Vântul, ce urmă după ploile din zilele trecute, răci într'atăta atmosfera, încât sera și dimineața era răceala prea simțitoare, mai încălzi. Acum începu iarăși a se că cât va ținea pu se sole. Schimbarea cea repede, ce veni înainte așa des, ne face a nu prea avea multă speranță. Vom vedea. De pe malul murășului 20 Iunie. Vechiule prietine! (urmare). Eu unul! deși stau departe de acolo, va să mă pociu numera în ceata literaților, au să pot ridica cea mai mică piettare la înfrumsețetoarea zidire a literaturei române, deși ocupat crai, că vei fi avut amână de mai multe ori jurnalele maghiare și te vei fi convins despre numerul cel mare al corespondințelor, ce umplu coloanele acelor jurnale, ținta ungurilor cea numeroasă desbătănd lipsele și cerințele timpului de față împărtășește poporului sfaturi și povețe, atât în priniga îmbunătățirii stării lui morale căt și materiale. Mai departe, cred, că vei fi cetit și înșciințarea de prenumerație pe semestrul P, făcută din partea redacției jurnalului „Colozstăghi Coziong” și vei fi văzut cu ochii numerul cel însemnat al corespondenților, pe care -l formează cei mai renumiți bărbați ai nației magiare din Ardeal, între carii află cetitoriul numele mai multor megnați. Ce se zicem apoi despre jurnalele germane și altele care avânduși corespondenți feprășieți în lumea largă prin literatura lor cea desvoltată pănă la o astfeliu de culme înaltă, sânt în stare a semăna astăzi ființe și o burie cunoștințe folositoare pe fața păminnntului. Și apoi dacă noi din lipsa bărbaților harnici nu sântem în stare a putea păși de o potrivă cu aceștia, pentru aceea să nu ne și noi dorirea, acel sâmț nobil de a năzui cătră perfecțiune, cătră locul cul destinat spre fericire? Să nu pildei acestii mărețe a unor nații, care prin cultură și ție sau căștigat renume, recunoscință și sau făcut de model înaintea lumii? Pentru ce să nu păzuim pe cărarea aceea, ce povățue șe la lumina cea adevărată, cea plină de viață și de nemurire de care doară nu e popor mai însetat ca al nostru. Pe aceasta carieră mânecând apoi putem aștepta mângăere de la viitoriu, pentru că dacă e drept aceea, că aci în lume toate sânt supuse strămutărilor noastră să se strămute, aceia atunci negreșit trebue ca și starea încă trebue să și dea un alt sbor o altă direcțiune cătră o viteață mai bună, care poate urma numai atunci, dacă în faptă ne vom arăta înaintea lumii că sântem maturi și demni pentru o astfel cu de strămutare, pentru o viață ca aceasta, luând întru toate întreprinderile noastre de temeiu și de principiu „credința, dragostea și nădejdea întru care se cuprinde toată viața morală, fără de care nu se poate săvârși nici virtute și nu se poate realisa nici un bine statornic. Prietine! să ne mai întoarcem încă odată la obiect. Eu știu că mulți nu vor pune un preț așa mare pe jurnale, însumi eram odată din clasa acestora, însă spunemi oare dacă înainte de aceasta cu vreo câțiva zeci de ani am fi avut vreun jurnal (cu toate că pre acele timpuri chiar nici națiile cele privilegiate nu mult visau despre jurnale) ce am avea noi astăzi? Am avea o istorie chiară și autentică, cartea aceea, de care avem astăzi atâta trebuință - sau cel puțin am avea argumente și destule documente pentru o istorie, când din contră istoriografii noștrii astăzi la descrierea cei mai micuțe istorioare simt o greutate, care numai dânșii ar fi în stare a nu o spune, ba lipsândule date autentice se perd uneori prin labirintul, din care știe Dumnezeu cu câtă greutate pot eși la largul. Un jurnal bine redigat, sprijinit de către mai mulți corespondenți și colaboratori, poate cuprinde locul mai multor cărți prin care inteli- -