Telegraful Roman, 1858 (Anul 6, nr. 1-52)

1858-05-15 / nr. 20

80 lea Bisericei grecești îi amenință primejdie propaganda latină și protestantă. Creștinii dreptcredincioși să se ajute nu numai cu mijloace materiale, ci și cu puteri spirituale, pentru că, din nooorocire, clerul grecesc din Orient e fără ființă și cultură, și așa nu se poate împrotivi misionarilor latini și protestanți, carii sânt învățați și culți. Schimbarea cea mare, ce sau făcut cu persoanele din toate ramurile vieții de stat în Rusia, ne face a presupune, că astăzi acolo nime nu mai stă sigur. Se vorbește cu siguritate, că Miniștrii din lăuntru, de justiță și de răsboiu peste puțin vor mulțămi, va se zice, că și Gorcncoa Ministrul din afară și Ministru President, încă va fi silit de duhul timpului mai pou de a se depărta din post. Asemenea se vorbește că și Graful Orlof, presidentul consiliului de stat, carele șiau câștigat atâtea merite pentru Rusia, vrea nu numai a se retrage din slujba statului, ci și a părăsi Rusia pentru totdeuna. Pe lăngă schimbările aceste mari, sânt luate în privire deosebită și întrebările materiale, și anume cele mercantile. De curând sau concesionat pentru Marea caspică o soțietate mercantilă foarte bogată. Stăpănirea iau promis pentru mai mulți ani transportul de proviant pentru armia caucasică. Capitanul Lubovici au publicat un an despre „Apropierea Asiei de mijloc de Europa prin drumuri le lor” Împăratul au primit un ecsemplar și iau mulțămit autorului în chipul cel mai lingușitoriu pentru acel plan măreț. Pe lăngă proiectele cele mari pentru drumuri de fer, se mai cugetă încă la săparea mai multor canale. E lucrat un plan de împreuna Marea de răsărit (Ostsee) cu Marea Neagră prin un canal din Vistula (Weisnsel) în Dnistru, ori pe carele să poată corăbia vapoare. În urmă ți împărtășesc vestea, firește încă neconstatată, că Alecsandru I vrea ași arăta politica sa de pace prin aceea, că, după sfârșitul anului acestuia, vrea să puie capăt bătăei din Caucaz, care au ținut așa de lung, și au răpit atâta mulțime de oameni (?). ași a ridicat în prejma Portei Carsia a de nalt. D Ocuparea Constantinopolului prin Turci în anul 1453. (Încheiere). În 6 Aprilie, într o zi de Vineri sau apropiat Turcii o milă de cetate. Obiectul atacărei a fost zidurile de cătră uscat, că partea de cătră mare era într'atăta bine scutită, că în tot cornul s'a așezat căte un asvărlitor și un săgetariu, portul întreg era închis cu lanț și apărat de flotă. În 11 Aprilie sau armat bateriele turcești. Tunul cel mare numai de 7 ori se putea încărca pe zi, și a vrepat curănd, sfărmăndul și pe maestrul Orban. Mahomed sa îngrijit de alta, carele mai mult a ținut, și mai mare daună a cășunat. Năvălirea cea ăntăia a Turcilor în 18 Aprilie va respins creștinii. A treia zi sa apropiat de cetate 4 năi europene încărcate cu victualie. Flota turcească a voit a le înpedeca, și asta sa desvoltat între ele o bătaie săngeroasă marină. Trei care sau luptat corăbiele europene cu mulțimea delor turcești, în urmă a învins totuși și ea și bravura creștinilor, și triumfănd desteriau întrat în portul cetății. Nenorocirea asta la iritat foarte pe Mahomed, și mănia lui ia stărnit un plan pecăt necredibil, pe atâta pănă acum nepractizat: pe lăngă suburbiul Galata a făcut un drum poditu cu scănduri, pe acestea, după ce sau ține cu său pentru admegarea țilindrelor, sau transnportat vreo 80 de corăbii peste Pera dincolo în Cornul de aur. Întreprinderea aceasta a umplut toată cetatea cu temere pespusă. Constantin sau dechlarat, a plăti un tribut anual, însă Mahomed a dorit Constantinopolul, și il îmbiea pe împăratul cu descaunare pentru predarea Bizanțului, cu o parte a Macedoniei și Tessaliei, și rezidenția la Tesalonic. Împăratul nu a primit condițiile de pace ale Sultanului, că de o parte nu se încredea în vorbele lui, eară de alta parte sosi vestea de apropierea unei flote europene, și armade ungurene. Însă fama sa înșelat, și pretensiile mai proaspete: tribut și trecerea la mahomedanism, era neîmplinibile. Altmintrea flota turceasca nu a purtat mare rolă la ocuparea Constantinopolului, numai cât ținea corăbiele grecești, și așea împărțea puterea lor. În 12 Maiu sa întâmplat un atac cu 50.000 de oameni, însă și astă dată fără resultat. Au continuat bătaia și cu mine, fără ceva urmare. 18 Maiu ia surprine pe Greci cu o făcătură de lemn - un bastion, asemenea ca și calul cel gilantic înpointea Troiei. Acest bastion întro singură nopte l'a cetății, fuJDi nurile așezate de a suprăi. Asia s'a dărămat un turn de a Poartei, însă încă în noaptea următoare li s'a soetit cetățenilor aprinderea bastionului. În 19 Maiu a făcut Turcii un pod peste Cornul de aur, din 1000 de butoaie legate cu funii de daltă, și era de 500 de stăngini lung, și DBde lat, căt și tunuri se puteau transporta peste butoaiele acoperite cu scăndure și bărne. Mahomed a proclamat în tabăra sa, că 29 Maiu este ales pentru un atac general și că cetatea se va da spre jefuire soldaților sub 3 zile, asta a produs mare bucurie între soldați, și și au iluminat tabera. Însă sfatul de resboiu, carele se ținu în 27 Maiu, nu era fără teamă, că azi origine nu va sosi vreo ceată ungurească și nu se va ivi vreo flotă venețiană. Pentru încetarea asidianei a votizat Vezirul cel mare Halil Pașa, carele, corrupt de Împăratul, unele plapuri de a Sultanului lea văndut pe ascuns Grecilor. Mahomed îl simți de mult cam suspinios, și odată noaptea l'a chiemat la sine pentru dare de seamă. Însă șiretul sclav totdeana a sclut a să scăpa dintre ghiarele Tigrului, și pănă în capet a înainta causa Grecilor. Acum însă fu călcat prin mulțimea voturilor, și ziua numită s'a defipt pentru atacare. Între cei asupriți se ivi afară de Împăratul ca erou un Gemez Iustinian, carele cu o jertfire mare a povățuit tot asaltul vrăjmășesc. Seara înaintea atacului sau dus Împăratul cu toată curtea sa în Sofiei, și sa cuminecat. Pe la 2 oare dimineața eu Maius a început asaltul asupra cetății. Năvala întăia sa respine cu noroc. Însă zidurile renoite nu a mai putut contrasta proiectilelor tunurilor mari. O coloană de 30,000 de Turci, carea în urmă crescu pănă la 70,000 orbi, străbătu peste zidurile demolite, și curiositatea lor a fost așa de mare, căt unii pe umerii altora se suiau, ca să ajungă zidurile. Împă clipită a remas resultatul nehotărât. raiul prin rugăciuni, cuvinte, și faptă însufla inimoșie și curagiu la ai săi, căci vedea, cum se șide și i s'a soetit, de a scăparăreau dușmanii. Însă tocma acum îi vătămă o săgeată măna lui Iustinian, și sa retras de și împăratul îl foarte ruga, să remănă la Galata, ca să și lege râpa. Aci era el, cănd Turci cuprinsese cetatea, mai tărziu, a murit totuși curănd după acea un Chios de nălcar. În urma depărtărei lui a scăzut curagiul apărătorilor pe ziduri deasupra și soararea cetăței era sigură. Hassan, un Ianiceriu a fost cel ăntăiit pe zid. Acolo fu ajutorat el de 50 de soți de ai lui, carii pe poarta deschisă a întrat și s'a suit pe ziduri. Coloane și mai puternice de toate părțile ajunseseră pe scări ziduriÎn urma vestei despre întrarea Turcilor au auzit locuitorii cătră port, însă portari au aruncat cheile în mare ca să rețină mulțimea, căci credea, că în momentul desperărei se va pogoră din cer cu un înger carele pe Turul nu va alunga din cetate, cătră Persia. Împăratul încă tot numai înceta cu lupta; el a vrut să fie cel din urmă la moarte! Înaintea ochilor, la picioarele lui au căzut cei mai bravi credincoși ai lui: el încă a voit a fi părtaș morții glorioase a lor, și desbrăcănduse de purpurul său cu inimă săltătore sa aruncat în brațele cele reci ale morții! Această jeloasă și măreață soarte a avut împăratul din urmă a imperiului creștin-oriental și Creștinii, a treia zi a Rusalilor Turci, 60,000 de locuitori sau făcut sclavi de cătră s'a jefuit Bisericile, icoanele li sau zdrobit. Învingătorii ridica turnuri, trofee, din capetele omenești, și alte crudelități, pe care istoricul mai bucuros le trece cu vederea. Cătră seară a ținut Mohamed întrarea triumfătoare în dietate, și înaintea Bisericii Sofiei pogorânduse de pre car, prin rugăciunea sa , a prefăcut în moșee pentru credința sa. Constantinopolul la numit Stambul, și a remas pănă azi rezidenția statornică Sultanilor căt zidurile se puteau ajunge cu turcirea la celelalte. 152 Pretura înștiințare. Nr. abu Astăzi este Direcția Tipografiei dietesane în acea plăcută poziție, de a putea da de șire publicului, că Biblia romănescă ilustrată cu 94 icoane au eșit de supt teasc, pentru care au fost publicat acum doi ani prenumerație cu 20 fl. m. c., și că cât mai curând se vor especta Clor Prenumeranți Ecsemplarele. Prețul de acum al Bibliei se hotărește în 26 fl. mon. conv. nelegată, numai pănă la sfârșitul lunei lui Octombrie a. c. cal. nou, iar după acest timp va costiei 30 d. bani austriaci. Sibiiu, la Sfintele recole 1858. Concursul Brarului, amăndouă etațiile învățătorești au devenit vacante. Cu cea din tăiu este împreunată o leafă anuală de 200 d. m. c. în bani, cvartir și 8 st. de lemne. Cu cea de a doua 150 fl. s. v., cvartir și 6 ist. de lemne. Spre ocuparea acestor stații se deschide concure pănă la 15-lea Aug. a. c. și competitorii au de ași așterne cererile sale, prevăzute cu documente despre hărnicia intelectuală pănă la terminul sus pomenit și purtarea morală, subscrisului Administrator al Tractului Protopopesc al ș-lea al Brașovului. Zărnești 1 Maiu 1858. La școala comunală din Zărnești. Redactor respunzător Visarion Romanu. Editura și tipariul tipografiei diecesane.