Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)
1859-12-03 / nr. 49
Teretraselere odată pe septelani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Siginiu Sibiiu este pe anl. fl. 20 cr.vacar pe jumătate de an 2. ol. 10 cr. Pentru o celelalte părți ale Transilvaniei : Joia, sivini . Prenumerețiunea se ia esp fdoiei, pe aseară la C. R. poște, cu N2 40. anulu N5. M 3 3. Dechemvrie. 1859. și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 5. fl. 25 cr.ear pe o jumătate de anu 2. fl. 62 cr. Pentru prunc. și țeri străine pe anu 939. 45 cr pe / an 4.ăl. 72 cr. v.a. Inseratele se plătescu pentru întâiea cu litere mici, cu 57 oară cu 7, pentru cu 37 a cr. v. a. cr. șirul doua oră cr. și pentru a treia repetire i M înșuipțNța RE ce prenumvrațiunile FCVAVRAFU pe anul 1860 Pindu că cu ajutoriul lui Dumnezeu pe apropieșu etică sfărșitul anului , așea ne grăbimu a aduce la cunoștința op. nostru publicu cetitoriu, că „Telegraful Romaan” va eși și pe viitoriașindu în al optulea anu al vieții sale, tot înteluii formatu de pănă acuma, și odată pe săutământ. LD. Căpsul va rămânea credinciosu misiunei sale de a reprezenta onoraților sei cetitori carierea eveniminteloru polighice, pe cătu îlu vor uerta îngustimea coloaneloru, și a nu trece cu vederea ori ce va afla folositoriu și demnu de cunoștință în interesul nostru paționalu și literariu. Editura Telegrafului Romanu, învaintea căreia interesul comun este mai presusu decătu toate alte interese, rămâne și pe anul viitoriu tot prelăntu, prețul de până acuma, și anumitu; pentru Sibiiu pe anul întregu în valuta austriacă 4ol. 20 cr., pe o jumătate de provințiile din Monarhia austriacă pe anul întregu 5 fl. 25 cr., pe o dumătate de anul fl. 62 cr. pentru Principatele romăne și alte țări străine pe un an 9 fa., 45 cr. pe o jumetate de an 4 fl. 72 cr. Doritorii de a se prenumera la acestu jurnalu săngrogați a grăbi cu trimiterea prenumerațiiloru celu multu pănă la crăciunul postru, fiinducă Leanmintrelea nu potemu garanta pentru toți numerii, scrieorile cu banii de prenumerațiune se primescu numai francate. Prenumerațiunea i poate face la toate dregătoriile poștale c. r. la P. O DD. Protopopi și alți binevoitori, însemnăndu deslușitu: numele, soșta din urmă și locul unde se află cu lăcuințe. figi Sibiiu 25 Noemvr. 1859. o Editura Telegr. Romanu vol. 10 er. pentru Prronarhia Austriacă. Sibiiu 1a Descemevire Erica în ziua sa Apostol Andreiu celu îngăiu chiematu, serbarămu totu odată și ziua onomastică a multu iubitului nostru Arhiaăetoriu a Beseleștii Sale În paltu prea sfințitului nostru Părinte Andreiu Baron de Șagune. Abia ce înțăleasă junimea romănă deacide și numai tărziu - cum că Reselenția Sa va rămânea astădată acasă în ziua aceasta, din causa căci nu se afla de ajunsu sănătosu, și numai depoate numai simți nu însă și rosti, se înțăleasă frățește între sine, despre pregătirile cuviincoase spre aducerea devoțiunei fieșgi, în onoarea acestui părinte adevăratu și bărbatu străluinspirați de același simțimântu, nu mai cugetau, nu mai discutau mai departe, decăzu despre pregătirile viitoare. Celoru bătrâni și celoru tineri le bătea inima de una și aceași bucurie. La patru oare după ameazi adunănduse preoțimea din preună cu amploiații și neguțetorii roaci cu locu în ocesiune, Seminariul diecesanu, toții la reședința episcopească, unde salutare cu cordialitate sinceră pe Reselenția Sa, Împaltu carele, esprimăndu acelora bucuria inimei sale văzânduse înconjuratu că problema Seara la 8 oare se făcu din partea junimei una dintre cele mai frumoase serenade. Conducil de facle se începu din seșinariu, și coși și de arăța romăni aleși, aduse apoi înnainte prin cuvinte dulci și cu Esselenții Sale mai spăntă, de la care nu sau abătut, și pice se va abate vreodată; că această problemă o are încă din vărsta cea tinără, și a sigilato cu jurământu solemnu. „ tatu de musica ce întona căntece alese, se așeză în ordinea cea mai bună dinaintea reședinței episcopești, unde era o mulțime însemnată de ponorumusică, căntă corul ce puse formatu V și, un impu ovasional. Apoi se rosti o cuvându o melodie tare plăcută, tare din partea junimei, plină de simțimintele cele mai curate, urându Esselenții Sale mulți ani fericiți, spre a potea lucra și în viigoriu cu zelu neobositu spre fericirea și prosperarea națiunei romăne, la sfărșitul cuvăntărei răsunare chiotele de bucurie cu o însuflețire nespusă de repetite ori „să trăiască continuăndu apoi musica piesele cele mai plăcute. Nimica însă nu pe suprinse așea tare, la momentul, căndu Esselenția Sa, următoarele: ați făcutu astăzi, este și cinstea voastră, căci zice proverbul latin: honog est nonogantis. Fiți totdeauna însuflețiți de astfeliu de simțiminte, și atunci totdeauna va fi cu voi Domnul poteriloru. ivinduse la fereastă cu față veselă rosti „Junime romănă! Cinstea ce și o Dare fie! fie! amin.” După care dotele de „să trăiască” nu mai încetau, earu corul înzonă: „Prestăpânul și Arhiereul nostru Andreiu” ș. a. cu care apoi Eeselenția Sa împărtăși publicului arhipăstoreasca binecuvântare. Luni se sluji sf. Liturghe în Biserica din cetate, unde se rădicare cele mai ferbinți rugăciuni pentru sănătatea și viața cea scumpă a Es. Sale. La sfărșitul său liturghii se ceti rugăciunea din Nenurii. Seara se dădu din partea junimei romăne o producere musicală, care ne delectă prin piesele cele mai frumoase, întră care se produse foarte bine și bucata Nunta țărănească, la care petrecere au luatu parte toți romănii cei mai aleși din locu. Astfeliu petrecurămu dată ziua aceasta, iară întru adevăru pentru proi! Sibiiu 2 Dechemvrie. Anul acesta care încă cu ziua sa cea dintăiu, au produsu mișcări destul de mari, se pare acum celu puțân în zilele acestea din urmă o curte șai lunii și pacinicu. Întracea au rămasu încă multe lucruri neisprăbite, măni viesțiile cele mari care se desbăture în alverea unsprăzece luni au rămasu nu numai nedezlegate, zidiaru și postilitatea de a se potea dutilora încă mai zace la îndoială. Îngrozăta potemu pumi zilele așteaptă toată deslegarea singura dela coptrosu, despre care se vorbește positivu cum că se va începe statului se facu astăzi pregătiri mari pentru lupta cea mare diplomatică, ce se așteaptă cu ocasiunea congresului. Învoirea Angliei de a lua parte la congresu sa făcutu cunoscută în Paris pe cale pvfițioasă, prin care e delăturată cu totul greutatea, din care au urmatu amănarea congresului atăta va suplini lordul Corfei. Din partea Sardiniei se vestește cum că guvernul de acolo ar vrea a trimite la congresu pe Contele Cavur. Veștile cele mai pouă din Italia vorbescu despre înscimbarea Ministeriului în Turin, staurănduse iarăși Ministeriul Cavuru. În privința differințeloru ce sau fostu escatu întră poterile apusene - Franța și Anglia - aflămu din Aa luență în măsură mare, asemenea măsuri promițetoare de pace se iau și din partea Angliei. Sibiiu 30 clienții clerului nostru Z. Boiu șil. Popescu, foștii Profesori institutul nostru pedagogicu de aci, carii cu înnainte cu bucurie și pănă acuma vești destul de bune. Talentele domnialoru cele escelente, caracterul cel nobilu, diligința și portarea, care au atrasu și pănă acuma asupră și cătu inimată de o aceai acea iubire fiască, citu alu națiunei romăne. Dumineca, romăne, iau fostu și li va fi totdeauna de zile, măni din binele și astă cea împartă pe care inima ca în ajunul toți romănii ca într'unu de a luvra ziua fericirea patriei a cugetu, și plecare și noaptea pentru națiunei noastre diviza cea în 5 vreme. tatea din acestea Ianuarie Proestul representantele celu din tăiu sau înschimbatu, Palmerston, zi în zi Franție se invești Lipsca, mai departe, mai line, p. ce s'a totu spre slobodu soldații auzimu attențiunea mai multoru încătu fostu făcutu lui astăzi se ca adeca să fie a. v. În cancelariile mai împăciutoare, Noemvrie al Angliei locul acestuia îlu de linie Despre continuarea repe acasă cu universiștiințeloru Inceputul an. școl curg, mearsere la bărbați demni ai rațiunei u