Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-01-14 / nr. 2
Telegraful ese odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura foiei, pe asfară la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate. prenumerației pentru Sibiiu este pe and. el. 20cren a.car pe jumătate de an2. d. 10 cr. Pentru o celelalte părți ale transilvaniei) către espeditură. Pre Sibiiu la. ianuarie, luoo. și pentru provinciele din liă pe un an 5. fl.2cr. ear pe Monaro jumătate de anu 2. ol. 627 cr. Pentru print. fi străine pe anu 93. pe an 4 ol 72 cr. v. a. Derrance de pritesci penîntâiea oră cu 7. pr. șirul cu litere mici, lentru a doua oră cu 57 cr. și Duciu regețire cu 97 cr. adresate fiul Aculu V S. N. 2. amu siiu Monarhia Austriană. 12 Ianuariu. Evenimintele cele însemnate ce decurgu astăzi pe cămpul politicu, ne facu să cugetămu că viitoriul are să pentru istoria omenimei date ponderoase, desvoalte Cu înceerea păcii din Villafrarca în vara trecută, vredeamu că sau sevârșitu toate, și cei mai mari optimiști, pe căndu astăzi de vrăjdu ne vrăndu ne vine a crede, că timpul dela încheerea păcii mai dăunăzi, domnea o îndoială și o întunecime creșcare în politivă, de atunci încoace întuperecul începu a se resfira, și astăzi elbucru pe față, cum că Împăratul Napoleonu pu s'au schimbatu planul seu, el pășește înainte și sau apucatu alu conginua. Broșura „Papa și congresul”, de mai dăunăzi, pășirea lui Valevschi afară din Ministeriu; scrisoarea lui Napoleonu cătră Popa, de care pomenirămu puțintel în pr. tr.: consolidarea alianței întră Franța și Anglia, făptu totu atătea eveniminte însemnate pentru politica de față, pe care cercetăndule cineva cu deamăruntul va pricele, dsă Împăratul Napoleon se întoarce iarăși spre ași, continua mai departe trebile sale. Documentul celu mai ponderosu spre este, pășirea lui Cavuru dovedirea adevărului din nou în ministeriul din Turinu, și cădarea ministeriului lui Ratati. Aci se dovedește dară mai vărtosu că Împăratul Napoleonu e consecsventu în tendințele sale, macaru de ș'au și făcutu lumea despre dănsul unele năluciri. Spre a pontea înțelege ce îngemnătate așea mare are întrarea acestui bărbatu de stotu în fruntea ministeriului din Turim, e de ajunsu numele „Cavuru „ dacă cumva adeca mai țânemu, aminte fie macaru numai cele întreprinse de dănsul înnainte de eruperea răsboiului italianu; numele lui e o programă în sine, fără de a disputa mai multe oguze care va apuca ministeriul celu nou, vomu pricepe prea ușoru dacă cugetămu, că acela se compune de Cavuru după placul și planul seu Depărtarea lui Cavuru din Minieteriu și retragerea sa cu totul moară din cămpul politicu, dădu celumai de căpetenie motivu de a crede că Îmmăratul ș'aru fi schimbatu planul, tocmai de acea se auzeau din toate părțile înculpări groaznice în contra dănsului, caracterizăndul de perfidu, carele fătu a se vărsa agăța amaru de sănge numai pentru aroganța sa le deșartă, ș. a. Și toate aceste îndată după înceerea pății. Toată lumea înserarea cugeta astfeliu, vede acum căzu de tare sau înșelatu în părerea sa. După pacea din Villafranua, începure numai decătu jurnalele a vorbi și despre unele differințe nealăcute întră Cavaru și Împăratul, și că ațeluia pe aceea, au fostu numai Împăratul Napoleon. totului din Tiuric de nui sau concesi, un intervalu pentru încecontinuarea dramei cei Pănă la subscrierea tracerea altui actu nou, spre mari, lucrate cu un tactu arătu de articițiosu de de acea sau și reproșu cu tatăl, ba se vorbea că Cavuru va păși în fruptea revoluțiunei Mariniștiloru. Firește că unii dintre privitorii mai moderați țâneau manifestațiunile acestea însă din copulu locului numai de o nălucire, spre a mai mări încrederea dustriei, și ca slobozirea Lombardiei să întimpine cu atăta mai puține greutăți. Se mai vorbi apoi mai tărziu că Regele Vistorunice paru fi mai vălutu pe Cavuru dela înceerea păcii din Villafranca. În urmă se subscrie tractatul din Tiuric, se pregătescu învitările pentru congresu, și apoi iată și sună vestea, cum că Contele Cavoru va merge la congresu ca representantele Sardiniei, și ca să nu se sfetească așea curăpada politica cea cu doă fețe, se mai auzi încă pănă la o vreme, cum că Împăratul pusaru învoi ca să iee Cavoru parte la congresu. După aceasta urmă iarăși o pausă se mijlocu, și pumai înnainte cu vreo căteva zile se auzi, că de oarece congresul vau amănatu departe, așea și Cavuru sau retrasu la o fâșie a sa afară, pe căndu apoi numai de odată se vesti, că Cavuru e chematu la Turinu, la fruntea cabinetului ce are a se fronnța. Destul arăta să întrarea lui Covuru în fruntea șjinisteriului se privește astăzi de la erenimăntu momentosă. Denlv intrela un inimicu ce stă în oață, nu e arăta de primejdiosu ca un amicu fățarnicu. Nu încape nici o îndoială că suptu guvernul lui Covuru voru lua o estensiune mai mare și agitațiunile din statul Venețiana în contra Austriei. În 7ă3 Prnnorrie gre ținu în saloanele Serenității Sale Principelui Guvernatoru de Lichterstein, un bal agăta de strălucitu ca care țaru va fi mai văzut Liviul. Sibiiu 8 Ianuarie. Cum înseră sta o mulțime de poporu în piața cea mare, înaintea palatului Serenității Sale și admira toaletele cele frumoase și diferite ale fameloru, fiind și timpul foarte favorabil. Echipajele și flacării durăiau pe toate ulițile astfeliu, căt se părea, că cetatea ș'au schimbatu fața cea tăcută, și a îmbrăcatu alta zgomotoasă. Împodobirea localităților, începănd de la ușa ambiigului cu vovoară și ghirlande verzi, mulțimea luminăriloru în lustruri strălucite care revărsau o flacără fermecătoare, făceau a crede că se află omulu în palate veești. Adunarea unoru oaspeți foarte numeroși și aleși din toate ibraoașele, toaletele fecioareloru jucătoare și ale damelor privitoare încălțau strălucirea balului. Musican încăntătoare electrica fibrele celora ce săltea și veselea inima privitorilor. Iată ce a dat cel mai mare lustru acestui bal, au fost limonade, lapte de migdale și fruste preparate stămpărau zăduvul căldurei, care se desvolta la atăta mulțime nea fermectătoare sfărșește, înghețate, a Serenitățiloru Sale Principelui și Princesei, cu care primiră și încurajară pe oaspeți ași petrece în cea mai liberă mișcare. Un bivoe mănos se părea că nu a vetea, da față cu Împăratul, de oameni. După 12 oare au fostu oaspeții poof arabilitatea se mai tiți la un supee atăta de abundant, căt se părea că se prenoește ca prin fermec. După supces începu la 17 cotilionul și ținu cu întreruperi și cu diferite scimbări în figuri pănă la 5 oare dimineața. Acestu jocu atăta de amuant se spărși cu masce îmbrăcate în niște constume spade și cășunătoare de râs după obiceiul italienesc, care aflară multă plăcere. După cinci sau împrăștiat oaspeții plini de îndestulire și de voe bună pe la lăcașele sale, ca săși odihnească trupul cel ostenit după o petrecere mai bine de 9 oare, cu acea vie dorire, ca să vie și seara din 6 Fepr. (25an.) cu atăta mai iute, cu căt săntu îndreptățiți a spera, cum că și atuncea voru afla în saloanele Serenității Sale cea mai vie și încăntătoare petrecere. Sibliu 11 Imnuariu. Bandele hoțești ce sau fostu sporitu în părțile Vănatului în vara trecută în suoasere destulă grijă și epeimă întră lăcuitorii de acolo. Despre mai multe crime posttate din partea aceloru tirăcomi sau fostu făcutu normepire și în coloanele acestui jurnalu. Avum aflămi că după ce mai mulți dintră aceia au căzutu în minile trivunaleloru criminale, dinși dintră dunșii sau și judecatu în 53 lIan. prin tribunalulu c. r. din Lugoj la moarte prin ștreangu, care judecată seu și esecvatu. O ordinăciune a Ministrului de interne 13 Ian. a. v. (1860,) aduce la cunoștință, cum că Maestatea Sa c. r. Apostolică, prin prea înnalta prdipăciune din 10 Ian. a. c. sau îndurat prea grațiosu a otărâ încetarea tuturoru legiloru acelora, care eschidu pe jidovi dela portarea unoru meserii,lece mai departe în unele țări de corona dela cărcimăritul de vin, bere și dela murăritu, otărăndu totuodată, ca pretutindeni unde se află și se voru colonisa jidovii, să poată duce ori ce meserii prelăngă păzirea legilori comune. Mai departe sau înduratua rădica oprirea, în urma cărea, evreiloru nu le era concesu a făcut în Galiția în Ducatul Cracoviei și în Bucovina afară la țară, mai încolo în părțile montane din Ungaria, Bohemia, Croația, Slavonia, Voivodina sărbească, Bănatul timișianu și Ardeal, cu deosebire deca desciderea de apo- Poporăciunea Austriei după conecterea din an. 1857. Personalul militariu otă din . 652,845. Poporăciunea civilă .43.798,038 „La olaltă iii Poporăciunea civilă se împarte în binul acesta: Bărbați. Femei. La oeltă. Bohemia . 2,287,804 2,490,880 4,778,693 Moravia .. 892,955 385,074 1,878 029 Silesia .. 217,695 244,356 462,051 Galiții . 2,244,747 2,388,119 4,632,866 Bucovina .. 223,464 223,631 4471095 Austria de jos. 660,2541 708,745 1,369,699 Austria le susu 331,836 356,4568 688,294 Salzburgu 66 993 73,204, 140,197