Telegraful Roman, 1861 (Anul 9, nr. 1-52)

1861-01-26 / nr. 4

pe septe Sibiiu 20. Ianuarie. 1801. „ și pentru provinciele din Monarhiă de un an 5; fl. 25 cr. iar o jumătate de anu 2. ex. 627% cr. Pentru princ. și țeri străine pe anu 9l. 48 cr, pe 7 an 4 fl. 72 cr. B. a. Inseratele ce plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oară cu 57 cr și pentru a treia repetire cu 37% cr. v. a. Telegraful ese odată mănă, face Jiul Joia. Prenumerațiunea se adresate delelalte părți la foc. R. paște, cu sanitara, prin scrisori aruncate, espeditură. Preprenumerației pentru Sibiiu este pe an 4. fl. 20cr.v. apare o jumătate de an2. ca. 10 xp. Pentru ale Transilvaniei în Sibiiu către iei, pe aflată la espeditura 4. AhuLU E. tatulu Monarhia Auti În cele patru Comitate Libiu 25 lansapre. săăușieze transilvania mi anecsate lăngă Ungaria, ca și denumitu Comiții supremi, și anume: pentru ComiCrasna Baronulu Albertu Banfi, pentru Solnoculu de mijlocu Baronulu Franțiscu Veșeleni, în Zarandu loan Pipoșu, Pretorulu a. r. din Clisent marton, în Chiora Gavriilu Dargo, ca Căpitanu mare. Din Nulu trecutu, ne este cunoscutu cuprinsulu rescriptului împărătescu grele, nu din emisu cătră toate comitatele din Ungaria. Ce resultatu va avea acela în viitoriu în mijloculu astoru momente fiinducă coroanei Ungariei, știmu, pănă astăzi aflămu atăta, că unele comitate sau pusu ad acta, iaru cele mai multe sau dechiaratu cu totulu în contra cuprinsului lui, mi anumitu, că nu vor sa aduna contribuțiunea, comitetului comitatensu, nu a. Riapă mi Fr. Zici, spunu jurnalele mageare, la e așezată de dieta țărei, că nurs cunoscu pe emisari de trădătorii patriei, pănă căndu mi va judeca forulu competente, dieta țărei. ș. an. 1848, a fostu comisariu primariu austriacu, pentru de a chiema pe muscali în țară, și carele pe timpulu acela era celu mai mare inimicu alu revoluțiunei, astăzi flănduse Comite supremu alu Nogradului, a declaratu întăia oară pe Coșutu Jurnalele mageare săntu pline cu decisiuni și descoperiri de feliulu acesta, în contra rescriptului împărătescu respectivu Așa s.es. Comitatulu Sumor, a precisu problemele pentru dieta viitoare a Ungariei, în modulu următoriu: 1.) A se restitua mai nainte de toate integritatea 2.) Pănă căndu nu va abzice Împăratulu Ferdinandu alu V-a înnaintea dietei, chestiunea încoronărei succesorului seu, în înțulesulu sancțiunei pragmatice, nu ce poate aduce înnainte. 3.) În diploma de încoronare are a se pune păzirea legiloru din 1848, și decățile tribunaleloru de răsboiu, aduse în contra refugiațiloru fii ai patriei, să se caseze. 5.) Sistema municipală are a se păzi întocmai, ca și dreptulu de a da instrucțiune. 6.) La alegere și la usuarea drepturiloru municipale să nu să fee de bază îndreptățirea de naștere, ci unu censu potrivitu și cultura intelectuală. Primatele Ungariei Soltovechi, încă slobozi unu cerculariu cătră toate comitatele Ungariei, în care le provoacă, ca să nu se prea pripească și să nu treacă preste marginile legalităței, căci restaurarea unui lucru așa mare ca acesta al patriei, pretinde pregătiri mari, și că astăzi orice pașiu prea pripitu pregătește numai anarhia, recomăndă apoi răbdare pănă la data viitoare. Congregațiunile comitatense ce pănă în Ungaria una după alta. Desbaterile decurgu cu mare focu,însă cu atăta mai pe scurtu; căci o promulgare simplă de a rămânea pre lăngă legea din a. 1848, e de ajunsu a pune capetu la toate discusiunile mai departe. Că cumu săntu representați romănii noștrii, nu vemu ce să mai pomenimu. În 28 Ianuariu, se țânu în Timișora o contregațiune generală, în care ce sculă Protopresviterulu romănu Dreghic, și arătă cuo bărbăție rară nedreptatea ce li se făcu aci romăniloru, prin representațiunea cea nicidecum corespunzătoare numerului loru, și cu o resoluțiune stoică le spusă frațilorumageari romănește, că națiunea romănă așteaptă pe basa legiloru din an. 1848, ca bunătățile libertăței să nu rămăe unu echo deșertu, vi să ce prefacă „An l'adevăru, ca romănii să nu ce privească de străini întro țară ca aceea, pe care el a posedato cu sute de ani mai nainte de emigrațiunea mageariloru, că papă acra nu e cucerită, și națiunea nu e subjugată, căci romănii au alesu din voie liberă dinpreună cu magearii de duce comunu alu loru pe Tuhutumu. (Ne pare rău că asemenea discusiuni nu le putemu npimi din măna întăia. R.) pl du Apunțămu cu multă că totuși Setu a ajunsu și romănii ași vedea realisată o dorință a loru. „Reuțiunea” noastră, despre care discutarămu în vara trecută atătea, are să și înceapă acu activitatea sa, deoarece „statutele asociațiunei pentru literatură și cultura poporului romănu, și pentru înnaintarea industriei și a agriculturei,” așternute la locurile mai înnalte spre aprobare, a primitu cuviincoasa aprobațiune prin Cancelaria aulică transilvană, și se află pn mânile Esc. Sale Dlui Episcopu Baronu de Șaguna, conformul cu dorința de n'a fostu esprimatu comitetulu. Camii încă ținură o conferință aici în Sibiiu, la care însă sighișorenii (sași) nu vrutu a lua parte, esprimănduse, că dănșii numai la dieta dela Pesta voru să mai trimită deputați, descoperinduși nemulțumirea după „Cogoac”.- și pentru că concesiunea la această conferință, s'a cerutu dela Gul 23 militariu. Conferințele ce țânară în 31 Ian. 1 și 2 Fevr. n.a. c. Ce decisă ca să ce aștearnă o rugare „la Maiecrare, pentru ca să resolve la petițiunea dată mai nainte, pentru restituirea universităței naționale săsești. Din cererea pomenită o copie se așternu la Cancelariulu aulic Baronul Chemeni, rugăndulu ca să sprijinească obiectulu la Maiestatea. Saotărâtu mai departe, a se trimite o deputațiune colectivă la Cluju, spre a gratula Escelențiiloru loru Bar. Chemenotărâre sa împărtășitu și și Cont. Micu. Astă la celelalte magistrate săsești, provocăndule a urma întocmai. ș.c. Protocolul desbaterilor pănă acuma nu s'a datu publicităței, și parenise că nice nu se va da. Mai multe jurnale vienese vorbescu despre adunarea din nou a Senatului imperialu la Viena. Senatulu acesta apă fi na cs ce până mai nainte de ce saru începe dietele provinciale, și aru avea să stăe camu din 340--350 de membrii. Timpulu presiptu pentru deschiderea acestui senatu imn, ce vorbește a fi luna lui Aprilie viitoriu; pănă atunci încă sine mai știe ce ne mai poate aduce ziua mi noaptea, căci astăzi o lună - două de zile, poate cuprinde în sine eveniminte multu mai grandioase, și poate produce străformări multu mai mari, decătu altădată ani întregi. În politica esterioră nu observămu schimbări prea mari. Știrile de pace și răsboiu se 'nschimbă totu mereu. Lumea însă nu vrea a se abate dela credința, că primăvara viitoare va să aducă cu sine eveniminte prea momentoase. Gaeta încă totu mai stă, și Regele neapolitanu se apără cu desperațiune în contra piemontesiloru. Cea mai mare attențiune trage după sine mișcarea trupeloru muscălești. Rusia așeză de curăndu trei corpuri observătoare de armată, anumitu unu corpu de observațiune cătră confiniile (granițele) Poloniei, altulu cătră principatele dunărene așezatu după cum se vorbește în Podolia și Besarabia, iaru alu treilea corpu stă gata de plecare unde să cere trebuința. Totu Rusia mai făcu mai dăunăzi și unu împrumutu de 100 milioane ruble, despre care se vorbea din capulu locului, că aru fi destinate pentru scopuri de răsboiu. Mișcări și semne de turburări întimpinămu astăzi nu numai în orientu și apusu, ci și în nordu, și cu unu cuvântu, ori în care parte a lumei. Sibiiu 21 Ianuariu. Sinodu episcopescu an Carlovețu. Ca fostu făcutu în toamna trecută „pn mai multe rănduri amintire destiru dulu episcopescu țânăndu aa Carloviți prea naltei resoluțiuni împărătești d - n. a. d. Sinodulu acesta la care prin -o a Sfințeniei Sale Patriarhului carlovițanu e poftitu a lua parte și Escelenția Sa D. Episcopu A. Baroane de Șaguna, se va ținea numai în 7a Fevr. a. c. Escelenția Ca D. Episcopu A. Baronulu de Șaguna, răspunsă la scrisoarea patriarhală mai susu pomenită, din care răspunsu împărtășimu și noi aci următoriulu estrasu. Eecelenția Ca arată că pentru râunerea sinodului conformu cu Prea'nalta resoluțiune împărătească aru fi fostu potrivitu, ca acela să ce fie țânutu întrunu timpu, carele îlu prescriu canoanele, și adeca în luna lui Octomvrie; căci dacă nu sau țăputu sinodulu în luna lui Octomvrie a. c., atunci aru fi trăbuitu să seamăne pănă la Sfintele paști, de oarece canonulu 37 Apostrănduește, ca sinoadele să se facă de două ori într'unu anu, odată în a patra săptămână după paști, și a doua oară în 12 Oct; canonulu alu 5-a alu Sinodului I. ecumenicu legiuește: Ka în totu anulu în fiecare provinție să de păresimi, iapă celalaltu în timpulu toamnei; mai departe vedemu zice cumu sfinții părinți în a 8-a canonu alu Soborului Ecumenicu VI, și în alu 6-a canonu alu Cos.ecum. VII, din causa snopi au modificatu prada cea vechiă pentru ținerea Sinoadeloru rănduindu, ca Sinodulu în totu anulu să se țapă întră sărbătorile garea Regelui, ca să reșadă în Ungaria, de cătră 16 Ianuariu - carele după cumu ne ade membru alu oble4. Ju | eveniminte Ce fără soboare, unulu înnainte sfintelor”