Telegraful Roman, 1861 (Anul 9, nr. 1-52)
1861-10-19 / nr. 42
ese odată pe septeorii oia. Prenumerațiunea ce Ju d tresate către expeditură. Prețiul prenumerației pentru Cizită note ie an 4.al.20cr.n. a car pe p 041 jumătate de an 2. ex. 10 cr. Pentru uuluturi” ulii ale . N ucig la . pe afrară la c. R. pește, c Li rară, prin cipicopi . C- 4 zlă. Sr „pDD14 N multin. PD 1 Su Sicbitu. 19. Octomvrie 1501. ltii pentru provinciele din Monarhiă pe un an 5. fl. 28 cr.mătate de anu 2. fl. 62/5 earo jucur. P pentru JI imumi. țeri străine pe anu 9'ă. 48 cr. pe an 4 al72 cr. V.an seratele se penstru întaiea oră cu cr. șirul uri . pentru. doza, oră creș pentru a L A repetire cu lăsi crișe bl 6) TPAX CLABANIA. N. 8971861. Sonsniemate, La Asotiatiunea transilvana romana pentru inaintarea literaturei romane si cultivarea poporului romanu. Dupa se Maiestatea Sa c. g. sin prenalta resolutiune din 6 Septembre a. e. se indura pre gigatiosa a incuviintt infiintiarea Asotiatinei transilvane romane pentru inaintarea literaturei romane si cultivarea poporului romanu si a aprobă statutele aseleia Subscrisulu că insarcinatu cu conducerea zgovisoria a afaceriloru Asotiatiunei, si ia voia, a son chiamă pe a. c. aici la Sibiiu pre toti 23. Octombre 4. Noemvre inteligintii Natiunei noastre carii voiescu a fi membrii Asociatiunei, spre a lua parte la inaugurarea si deplina Constituire a aceleiasi. Sibiiu 20. Septemvre 11. Octombrie 4564. Andreiu val. de Siagună. Episcopii. Representanția Gubernului regesc din Cluj în contra ținerei dietei. Maiestatea voastră c. r. apostolică! „Maiectarea voastră c. r. apostolică vați înduratu cu prea frațiosulu rescriptu regescu din 19. Sept. a. c. Nr. Cur. 3024 1861 a ordinat că să ce conchieme ne 4 Noemvr. a. c. a în livera regeasca cetate Alba-Iulia o dietă.” În cântecetul mai departe apoi ce desvătuește maiietății Sale conchiemirea dietei, care ar putea afita numai îngrijiri, până ce Mercetatea Sa prin coronare ca rege al Ungariei nu cap atie mi legitim principesa Trupulșeației și ar jura pe constituțiune, mi pănă de dieta ap avea să ce adune pe baza altor, decăt a legilor din 1818, provocănduse la Conferințele dela Bălgrad, care cu seriosu și patinica din toate părțile considerare a atestei preînsămnate chestiuni ca pronundiaru „An priuiința aceasta și a așternutu preumilita ca rugare, ca Maiestatea Sa să se îndure a înpedeca consideratele orăndueli în priviința conchiemărei bite în Transilvania, unei diete deose Mai departe zice că aceasta dietă ar fi în sine neleguită, deacă mi sar aduna, și de sar și ținea competintă, a ecserța legislațiuni, ce se cuvin numai unei diete leguite, concluziile ei ar fi nevalibile, nelegale, și nu ar avea nici o putere legătoare, și că o astfel cu de dietă în loc să îndestulească și să stabileză ordinea legală, ar cea mai păgubitoare urtare, căci ea ar înmulți fără necesitate unai caută urăciunea celor mai peplăcute puncte de răn șitversiune. După aceea ce plănge asupra centului de 8 floare Maiestatea Ca aa redus la toate dările directe, și zice că prin censul acesta de 8 an, în care se socotește și darea capului, resultă aceea estraordinară disproporțiule, că, pănă de ne lăngă unu cene de 8 zi, fără darea capului, numerul alegătorilor, numărărd între ei și pe cei îndreptățiți, mi privilegiați de mai nainte, cap redica cam la 15 mii; după censul, care ap avea să ce aplice acuma sar redica pănă la 160 de mii, prin care firește că interesele celor mai nainte îndreptățiți (tot de aceia li se coace inima ..) și ale altora îndreptățite influențe ce duptă dreptele principe monarhice nu se potu nerpixi, nici delătura, cruda mulțime a poporului ușor de sedus, saru face pradă prin agitatori și întărâtători, și de aceea gubernul a cugetat cu uimire la acele motive, care au mișcat regimul Maiestatei Sale, a pune în pericul pacea acestei țeri prin întroducerea unei astfel cu de măsuri, căci pănă căndu în alte provincii ale Maiestatei Sale interesele poporului și anume ale marei mulțimi nu se bucură de acest favor, fiindcă dietele sau organizat mai mult după preponderanta influință a proprietății, inteliginții, a industriei și a comerciului, se pare aceasta procedură a Măiestății Sale, prin care în Ardeal, care ar meriza o sorte mai bună, se ordineză o punere în lucrare a principiiloru cu totulu contrarie, a fi pecuprinsă, și aceasta ia fostu cu atâta mai străină, cu căt Maiestatea sa a hotărât de ce țină în vigoare articuli de lege din an. 1791:Iată cumu ce rădică gubernulu asupra acelei schimbări de lege, care M. S. a făcuto în favorulu romăniloru, ca să le deschidă și boru ușa salonului dietei, și aceasta procedură a gubernului o sprijonescu și consilierii romăni în contradicțiune cu hotărârele naționale, cu luptele romăniloru și ale deputațiloru lor și cu pronunciata odată părere individuală. R.)Mai departe zice gubernul, că dot de în astfeliu de modă constituita dietă, ami abea de problemă in articularea Națiunei romăne intre națiunele de statu, ea nu ar avea alta consecințu, dei 0 compromesiune a cestiunei naționalitățiloru, a șirei deslegare este atăta de dorit (uine care maghiarii o uuură nimica R.), și că aiereta nici nu aru putea zăcea în nteretulu frațiloru romini, căci de saru și aduna dieta și ar aduce conduse. Ele totuși ar fi levitsibile, și peleștite. Arată apoi gubernul că toate legile de mai nainte asupritoare de națiunea romănă, și de religia greco- orientală numai ecstetă, fiind pudicate prin cipi. 1 din anul 1948, că după acestu articulu egala îndreptățire este pronunciată fără deosebire de raționalitate, ca un prinaia pe strămutarer, limbă și confesiune. (Am văzut și pănă acuma bunătatea lui. Din sine arată gubernulu, că, după ce Consiliarii de guvernu C. Șmidt, I. Alduleanu, Il. Dunca, și Aleh. Lazar și au reservat dreptulu, a da în scris părările sale desvoltate în decursul consultăriloru asupra acestei cause, pu ga lipsi, a le tremite și aceste, de loc cum se vor așterne. Însă cu privință lantețimea obiectului cugetă A nu amăna cu trimiterea acestei pre umilite adrese. Cluj 3. Octumbri a. c. 1861. Votulu seprat al consiliariloruberniali romăni Dunca. Alduleanu și Lazar-DD. Consiliiri guberniali Dunca, Alduleanu și Lazar au datu la representanțiunea făcută de guvern în priviința conchiemării dietei următoriul vot separat în limba maghiară: „Nu se poate nega, că ști totu cuprinsulu P. Î. rescriptu regescu emis pentru conchiemarea dietei este ochroatu, și că el stă în contradicțiune atăt cu legile din 1848, căt și cu cele mai de mult constătătoare constituționale, cu atătea diplome asecuratorie și jurăminte întărite legi de stat legale; mai departe nu poate fi nici o îndoială, că prin o astfeliu de abatere de la legile noastre constituționale, precum ca respirat acesta încondeiata representațiune prin majoritatea gubernului, va produce cea mai mare indignațiune, la toate constituționalmente simțitoarele și cugetătoarele sfaturi și populațiune a patriei, fără diferință de limbă și de naționalitate (?) mi pn genere în toată țera astfeliu, încăt e pre probaveru, că adevăratu părinteștile și P. În intențiuni ale Maiestatei Sale, aduce diferitele naționalități la un viitoriu mai ferice, și a întări P. D. tron al dinastiei față cu amenințătoarele furtune, nu numai cap face deșarte, ci că noi am merge înaintea unor încurcături ponă, care auțatele inimi departe de ale duce la unire, ci spre dauna Patriei și a întregului imperiu la mai mare întărâtare, ca o dovadă ca aceasta servească nu numai trecutul deceniu, ci și esperiințile timpuriloru celora mai aproape, căci este un adevăr preste toată îndoiala, că o constituțiune nouă, care să fie aptă a îndestuli dreptele și cuviinciasele pretensiuni ale diferiteloru naționalități din Patriă, și pre aceste să le înpăciuească, numai atunci poate conta la o durare stnveză, decă se va aduce în consonanță cu geniulu tuturor naționalităților, cu legile patriei de sute de ani și cu constituțiunea ei; în sine nu putem nega, că după legile stătătoare în vigore ale țerii este chiemarea, ba datoria regescului guberniu, a apăra legile constituționale ale patriei, și a representa tocmai de atătea ori cu credincoasă preamilită supunere asupra acelor ÎL. Î. orăndueli, care după convingerea lui stau în contradicțiune cu aceste legi, și a face atentă ne Maiestatea Sa Domnulu nostru la legile patriei; drept aceea ținu și vrecrișii ca memorii ai gubernului de a lovu chiemare și dacină, a sprijini determinațiunea gubernului, încăt ea este efluctul legiloru constituționale și positive, după convingerea lor și după depusulu jurămentulu lor, și a se alătura lăngă ea; și ei CENT cu aceasta datoriei națiunei loru proprie romăne, (54), fiindcă ei trebue să presupună, că nici națiunea romănă nu poate poati vreo lege octrvată, care răsturnăndu columnele fundamentale ale legiloru de stat legale și pe aceste nimicindule, ar ruina totodată conetituționala raie și independință, lidin contră poi săntemu