Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-09-16 / nr. 74
socom de a țiști o asemenea ținere în ședințele Comisionale și de conferințe, în care să se fie învoitu, la deschiderea ședinții comitetului din țăiu, ce dea protestu asupra vapoarei conduseloru acestoru comisiuni și fără să supună la desbateri propusețiile preșiedintelui, să ce răsfire. Apoldulu de susu 2 Septemvrie (interdiatu.). Suntu îteo sateva cieci de ani decandu Comuna noastra sa siliș asi face o ssoala, in care se invetia pruncii frica lui Domnediei, ascultarea de mai marii sei, amogirea Patriei, a bisericei si a natiunei sale, daru din multe cause demne de tanguita „ care bucurosu vremu a le dă uitarii, nu putu izbuti. Ba ce se neauditu în altu locu, casa care o darui unu crestinu pe sema ssoatei se vendu, se incepu a zidi alta de laturea satului. apoi si acesta remase cu fundamentulu pusu o ruina, care intru adeveru ca nu ne face nici o cadire. De vreo câtiva ani insoase imbarbatati de Domnulu Consiliariu de ssole la cladirea unei ssole mai corespundiatare scopului si radiei . bisericei nosre ortodosse, de care se tiene toata comuna, nu ne gandiramu multu, ci faspeama unu planu de ssola prin D. Inginieru Saegmeg si era pe aci, pe aci se ne apucamu de zidirea ei. Inse si aci intimpinaramu pedece grele. astfel iu, catu cei mai bine simtiatori veniru la cugetu, ca in Apoldulu Mare nu se va mai infiintia nici o data o scala sptinsioasa, ci voru umbla ca si pana acuma prin case straine, sparte si ruinate cu beti inveliacei. Inse sandu e sperantia mai departe, atunci e Dumnedien mai aprope, pentru ca candu amegintia a se stinge, si cea de pre urma schintea a fregantiei noastre , angerulu binevestitoriu , Eseleniia Sargheoanulu nostru Archiareu Andreiu Bar. de Siagun a cu D. Consiliariu de scoale Dr. Vasiciu , veni la noi in satu si Inandu cu insasi man'a sa parusiulu ne arata si desemna loculu, unde se ne facemu ssoa'a dendune tot odata si agsinegess'a binecuventare, si dicandu aci va fi ssoa'a. Firesce ca o astfeliu de frumoasa demustrare a Archiereului nostru nu putu se temana stegra, precumu nici nu remasa, caci nu multu dupa aceea veni earasi D. Consilighii Vasiliu spD. Inginiru Gaertner si dupa ce mesurara foculu si-lu aflara bunu pentru zidire, apoi nici comuna nostra politica nu ne facu nici o ipedecare, ci bucurosu ne ingadui acea locu spre scopulu acesta faptu, ba “prin influint”a D. Jude regescu si a D. Inspectoru ni se promisera si cheltuelile din lada comunala, numai lucrulu de mana remase pe sema nostra. Deci ne apucaramu in numele lui Dumnedieu si sparseramureatga, o aduseramu la losula destinatu si astadi avemu bucuria a vedea asest'a frumosa sladire cu catu redicata pana subtu coperisiu. Eri vedeamu fecirele romane umblandu prin satu in tote partile de a flori fara se fiu cugeatu cineva la scopulu pentru care se culegeau Daru fininduse zidulu la 4 paghe dupa amedi, vedindulu imrodobitu cu cununi de flori, si apoiîndu pe Maiestri strigandu „la vivuturi“* de pe zidu, inspectorulu ssoatei losale si totoodata ingrigitoriulu la acesta zidire, alerga cu doue cupe de vinu pe zidu, si dupa ce schimba dupa obiceiu cu Maiestrii tanarulu cu vinu, multiemira mai intaiului Dumnediei, ca au rotutu redica zidulu fara nici o primejdia. harele pentru sanetatea Eselentiei Sale Parintelui Episcopu alu nostru Andreiu Bar. de Siaguna, care nea binecuventatu si indemnatu spre zidirea acestei case de ssola, ce totu odata este si fa'a comunei nóstre bisericesci, pentru sanetatea D. Cons. de ssoale Dr. Vasiciu, care nea statu cu sfatulu intru ajutoriu si nea sustienutu sreganti'a se sandu ca din semu cu anim a, pentru D. Jude regescu Pia Macelariu care nea sprijinitu în tote intreprinderile noastre; pentru D. Inspectoru Vendei “care inca ne a datp mana de ajutoriu; pentru Comuna satessa care nea sprijinitu cu ajutoriu insemnatu si pentru altii. Vinalu curgea din tote partile pana si P. O. Domnu paroclu evangelicu Gestalter ne onoră cu 4 cupe de vinu audindu ca s'a finitu zidulu. Dupa aceea trecuramu peste drumu lu inspectorulu s soleile sale D. I. Iridon, unde maiestrii fura osretati cu o cina bunicica „ aci petrecuramu cu bucuria mai multe ore. — Del Dumnedieu că totu subt inaltulu seu scutu se potemu lucră si ce a mai remasu, si se ne ajute a vedea catu curendu tinerimea scolara a noastra intrandu in casa museloru, in care se se luminese si sgessa marindu pre Dumnedieu, celoru ce au ingrijitu pentru hrana safletesca si multiemindu a loru. Mai multi, catra unu regimentu romanescu in Italia. Seneda 10 Septemvrie 1862 L. In familia noistra a regimentulu s. r. de redestrime Marele Duce de Baden N-r. 50 - se petrecu a tadi unu actu, care ne pusa bucuria ea durerea în cumpana. i Colonelulu nostru celu maita iubitu, se arată astadi la 9re înaintea regimentului, care eră insigata in parada pentru primirea serbatoresca. Dupa ce i se faci ondirea cuvenita, si dupa ce treci pe dinaintea fireloru , si ordină a se formă trupa in 4 cornuri. Elu intra apoi in mediu locu, chiamă pe toti DD, oficiri la sine, si prin cuvinte dulci si rapitore de inima, 'si lua din'a buna de la ei, stringandu mana fiacaruia. Dpra acesta unula dintre domnii oficiri romani, seti se datiloga traducerea romana a celei mai de pe urma ordinaciuni, ce o indrepta Domnulu Colonelu earga regimentu. Feciorii suntu toti români de pe la Patiegi, Zarandu, Abrudu in susu pana la Blasiu, Turda si Regina. Deci traducerea se facu dupa dorintia espresiva a Domnului Colonelu in cuvinte catu s'a rotutu de populare, pentru că fiacare din ei se intielega totu sunetulu. Ea cuprinde mai de argore toate impregiurarile si causa acestei serbari „ de aceea o Rogins'a regmentului lasu se urmedia: in 10 Septemvrie 1862! Asiadi dau comanda regimentului integi, in sama Domnului Oberstlicutenant Schwaiger, rentga-sa eu. dn indugarea Maiestatei Sale Inaltiatului Imregatț, am incaputu brigadiru si me ducu la Mantua. Me despartiescu cu parere de reu de asesta regimentu, pentru ca in cei 6 ani ceram somandati, mi-a venitu asta de iubitu si de pretiuitu. Vemadlurisescu in adeveru, ca eram cuprinsu de re care neplacere, sanda am luatu somanda regimentului in sama, audindu de intemplarile cele triste, cu cari mele celu bunu intrega romanesca si a stricatu regimentulu nuin primavera anului 18.6. Voi ati venitu la Lembergu cu unu nume nu pre frumosu. si asta , eram care sauna ingrijitu despre purtarea vóstra. Dara temerea mea, cu care am fostu intratu în regimentu, nu a trenutu multu, neplacerea a peritu indata, caci eu om aflatu aci, cum nam, asceptatu, ofietii alesi si bine dezghinsi, carge si feciori de frunte, cari, desa-i inveti cu bine si-i indgerti cu Mandella, ii poti duce si plecă oriunde. De aceea eu m'am apucatu, tot adeuna cu Mandella, cu linisce, a purti carma regimentului si cu cumpetu bunu. M'am hoteritu se fiu totudeuna eu dreptate, si cata ca am esilu forte bine in sareta cu toate. Voi a'si fostu totudeuna harnici si de omenia. Despre acesta avemu dovedi prin aceea, ca, regimentulu au capatatu landa in totu loculu, si dela mai marii sei cei mai inalti, a fostu vechiuti cu ochi buni si iubit in tote garnisonele, unde a fostu de atunci insoase, si a lasatu pe totu loculu o adurere aminte buna si pretinoasa. Inca nici o intemrlagie nu mi-a ventu inainte, care mi-aru ca siună o aducere aminte amara. Arareori a fostu de lipsa unu cuventu mai aspru, caci eră destulu , numai se-si arate mai marele voia si dogmtia, si indata se implineau tote. De aceea me despartiescu de voi, cu inima sfasiata de durere, ca carau masiv desparti de o familia scumpa si iubita. Mi face forte la inima bjele regimentului in trecut si a fiacaruia din voi. De aceea mai indresnescu a ve aduce aminte, ca se fiti credinciosi si statognisi cumu au fosta parintii vostrii. Acesta virtute, adesa sghedinita, e cea mai alesa si mai scumpa a ostasiului, ea e forte pretiuita si bine resplatita de Maiestatea Sa Inaltiatulu Imregati, pe cumu ne arata metalia de auru, care stralucesce pe stegulu batalionului antaiu. Aruncati numai ochii la acestu semnu preinaltu, prin care se gesplateste sghedinit'a aselog'a, cari au purtatu stralucitele arme in acestu regimentu mai inainte. Vedeti ce semnu frumosu ne-au lasatu ei spre indemnare, sa se tienemu si noi credintia că densii. Aducetive dara totudean'a aminte de acestu semna stralucitu „ si atunci nu veti uită nici odata, de detagia cea santa si de juramentulu pusti. Atunci veti urmă asmenea primitoru vostri, veti sta cu taria in rgotiva ori cerci amagigi si instelari, ce ar fi ori catu de lasomosa. Eu multiumescu din totu sufletulu tuturoru DD. oficir pentru stradania si ajutoriulu loru cela cu sporiu bonu, “ura voao fecioriloru, pentru ascultarea , supunerea si purtarea Hostga cea buna, si asta mai pe urma vedicu cu toata inima, ghemaneti cu Dumnedieri, sanatosi si in pace“. Appel m. p. Colonel. Dupa acesta mersara din fiasare compania cei mai belgani “soldati din tota plasa inainte la Domnulu Colonelu spre a-i dă multiumirea umilita pentru ca i-a tractatu Ei difera ca numai inaintarea Domnului Colonelu cu unu parinte. ii pate mangaiă pentru parerea de reu ce o simtu si ei vediendulu ca se desragtiesse, si agataga in urma dorinti'a cea mai ferbinte de sp - Unu remasu bunu Apoi se redicara pa= n. | |