Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)

1862-08-02 / nr. 61

3. fl. ale pentru Sibiiu un 7. ea. n.a. eup ne 50. cr. Transilvaniei și 1 pentru cu solele din Monarhiă ne sn an 8. el. ear pe o jumătate de anu 4. d. v. a. Pentru princ. și țeri străine pe an 12. f. pe / an 6. ea. v. a. o jumete de an + Pentru celelalte părți provinu cu 5% Inseratele se plătescu pentru întâiea litere cr. treia repetire cu 37 Ne Telegraful ese de doă opinie ce asemănă : Joia mi Dumineca. — Prenumerațiunea se face pn Sibiiu la espeditura foiei; pe affată la c. r. poște. Bani rara, prin scrisori francate, adresate către espeditură, prenumerației Prețiul este ne SIbiIiu. 2. AUIUST 1862 5 mi pentru a a doza ori cr. v. a. oară cu 7. miti, pentru cr. șirul «Sedinte ce a gostit'o abitumentulu Popu cu ocasiunea legenadei facute din partea Vlasiotenilora la sosirea Eselentiei Sale P. Episcopu si Presealu Asociatiunei romane in Brasiovu. “Pre Santite Domnule Erissoare! Cu cea mai mare placere vinu a esprimă multiumirea si bucuria, care coprinde inimile romaniloru brasioveni, caci au norocirea a Va vedea si bineventă in midiloculu loru. Si in adeveru cumu nu s'aru bubură si simti fericitu fiacare romanu sa simtieminte bune, candu vede pe acelu barbatu mare, care, donata dela provedinica cu cele mei iminente spalitati, isi fiertresse tote puterile sale spirituale si fisice pentru fericirea si inflorirea natiunei romane! Caci Eselentia Vostga ca adevaratu pastoriu si capitalu bisericei ortodosse din Eragenia incredintiata ingrijirei Eselentiei Vostre ali casligaru religiunei, nostre, acestui tesauru scumpu si vechiu, care in timpurile cele mai grele a fostu mangaegea si refugiulu parintieloru nostrii, aseeasi vadia si autoritate, de care se bucura si celelalte confesiuni solostitoare si noi. Esseremia Vostga sunteti, care fara asgptici vreo ostenela seu jerfa ati staguita neincetatu a gadisa clerulu bisericei ndstre ortodosse din starea acea deplorabila , in care'su adusese fatalitatile timpuriloru, ai casitigă rangulu menitu acestei caste renegabite si a lu pune pe aceeasi zgerta cu clerulu celorulalte confesiuni. — Dara nu numai in cau— sele religionare ci si in cele nationale ati fostu si puteti Esselenti'a Vostra unulu dintre cei mai zelosi si activi luptatori. Eselenti'a Vostra prin unu tactu politicu demnu de unu barbatu de statu ali aparatu la toate ocasiunile causele cele drepte ale natiunei nóstre fatia cu celelalte natiuni colocuitore, ali indemnatu si sfatuitu si pe alti barbati emineti ai natiunei, ca se sa dea ajiutoriu si se se lupte cu nepregetare pentru interesele nationale ; n'ati suferitu nici odata ca vreunu inimicu se calce in picare si se atase natiunea nostra, ci ori si in ce locuri ori si in ce timpul'ati ridicalu vocea cea puternica si ati opritu cu demnitate că o pavaza ori ce sageti aruncate asupra romanului; asta incaturati cascigatu nu numai multiumire si recunoscintia adeasa a nalturei, ci si respectu si autoritate inaintea celorulalte natiuni. Chiaru si motivulu si causa principala, pentru care suntemu negositi a Va vedea astazi in micilospla nostru, este, chiaru, de arutacea tote celelalte dovedi despre marinimea Eselentiei Vostre, unu argumentu puternicu, ca binele nationala aratu materialu catu si singhinală Va face mai multu decatu orice la inima. Asociatiunea Transilvana pentru Inegatura romana si cultura poporului romanu, care in zilele aceste va tienea a doua siedintia generala aci la Brasiovu, care a adunatu aci unu numeru insemnata de barbati eruditi din tote lierile locuite de romani, si că a careia Pressedinte Eselentia Vosira nu ati crutialu osteneala de a veni in miiloculu nostru, si acesta asociatiune a fostu sprijinita si ocrotita din leaganu si pana in momentulurgesinte din tote puterile de Eselentia Vostga. In scurtu nu se afla unu momentu în victia natiunei nóstre in care se nu Va fi pusu tote puterile pentru propasirea si inflorirea ei. De aceea Va uramu Eselentia din inima se ajungeli sanatosi pana la adensi Dargînetie, ca se sesegati celu putîna unele din fructele osteneleloru celoru indelungate. Va uramu se vedeti calu de curîndu adusa indeplinire dogintia cea mare de aici, aduse bisericile ortodocse din provinciile austriace sub unu singuru capu puternicu, de a vedea natinunea romana adusa pe drumu siguru de propasire atata in privinti'a materiala catu si spirituala. Va poflimu Eselen tta se petreceli aceste dile fericiti, sanetosi si mulliemiti in midiloculu nostru fiindu incredintiasi ca romanii Brasioveni voru pastră cu bucuria aceste suveniri dulci de presentia Eselentiei Vostre in orasiulu acesta. Sa tgaiti Eselentia Voastra 4 Sibliu 29 Iuliu. La cele ce am împărtășitu despre anarea ghenerală a asociațiunei gemăne transilvane, ținută n Brașovu, mai avemu a adauga unele, ce pentru graba, pu care am fostu siliți a înpărtăși cele pertractate ne 15 remasu afară din condeiu. Din panoplia D. secretariu ecundariu An. Vestemeanu însemnămu că numerul membrilor dla 4 Noemvrii pănă la a dota adunare generală a fost 555, dintre carii membrii fundatori săntu 17, onorari 27, ordinari 511. După ținuturi ce vede că mai tare e representatu Brașovul cu 49 de membrii. Blajul cu 45, Sibiul 3 35, Belgradului 34, Făgărașul cu 21, Laszegheaul cu 20, Ungaria cu 33, Viena cu 18, Bănatul cu 12, Moldova cu 9, Bucovina cu 8, Romănia cu 5. Din celelalte locuri ale Trasilvaniei se află în numere mai mici. E de mare laudă că și căteva dame săntu înscrise ca membri ai asociațiupei. D. Președinte recunoscăndu răvna și neobosirea Compului Secretariu secundariu în purtarea agendeloru încredințate asi, iau adie în adunare mulțămită publică, ce sa primitu cu aclamațiuni. Sau statoritu mi secțiuni pentru tredarea diferitelor ramuri de știință, și anume secțunea filologică, istorică, și fisico-naturală mi ca hotărât, că cine vre să fie membru cutorii secțiunei să se înscriu În priviința Ortografiei comisiunei filolocige din anulu 1861 a enunciat D. Președintea că adunarea generală o primește, 20 Kb ordinariatele romăne ce voru provoca să primească și ele aceasta ortografia, că Redacțiunele foiloru naționali se voru înștiința despre aceasta decisiune, 4 că se va înștiința și gubernulu țerii. Între membrii onorari mai avemu a registra pe D. Coghelniceanu, ne D. Ionescu, ne D. Pocerni mi ne D. Inginer primariu Gheorgnez. Pentru censurarea obiecteloru de esposițiune sau alesu censori: Dr. Vasiciu, Măcelariu, Rad.Radovic, Cons. Popazu, N. Ciurcu, V. Oroianu și D. Iuga. La adunarea generală, a fostu representată toată Ungaria numai prin doi indivizi, Bănatulu numai prin unulți, Bucovina prin doi. Principatele prin mai mulți, adunați voru fi fostu mai bine de o mie. Președintele încheie ședințelele cu următoarea cuvăntar: „Din toate căte se petrecură pănă acum amu văzutu spre cea mai mare măngăiere, cum că ne asociațiunea noastră nu numai că nu o amenință nice unu periclu de nice o parte, dar din contră săntu cele mai bune auspice că va prospera încă și mai multu în viitoriu. Încătu pentru programa de acumu nu potu zice alta decătu că sa împlinitu după cătu a concesu timpulu celu scurtu, avemu înse prospectele cele mai bune, că altă dart va fimi mai bine. Putemu apăra cu securitate că presupunerile noastre nu ne voru înșela, decă credemu cum că armonia și după înțelegere crește și se întărește din zi în zi totu mai tare. Dee Dumnezeu să fie pace în lume, Kb sub egomotulu armeloru nu poate înainta, nemica, prin urmare nice întreprinderea noastră. Se ne rugămu dap ași Dumnezieu pentru pacea lumei și bună etarea Înălțatului Împăratu, că lui avemu de a mulțămi aprobarea asociațiunei noastre, că elu au fostu bunu de a făcutu cu putință înființarea ei. Așa Tatălu cerescu se fie cu noi cu toți. Se reverse preste noi fiii sei lumina adeverului, ca ama să producă o națiune sănătoasă și plină de vârtute. Amin! Din toate părțile resună „ce trăească!” Părintele metropolitu Alesandru mulțumiesc. Sale Președintelui și on. comitetu pentru ostenelile sale și pentru resultatele căștigate și iubirea de aproapelui, Apoi recomendă tuturoru frățietatea de una nobilitatea sufletului cu carea Romănul și a arătat totus eu. Adunarea aclămă aplause mi „Ce trăiască.”, Mai avemu de a însemna, că nea uimitu perseveranța și atențiunea, care au arătatu damele noastre în decurgerea , teză aa Comitet. ; 3.