Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-08-02 / nr. 60

241 tatare la ochi dau a pricepe : cum­ ca predecesorii numitului Patriarchu incependu in josu până la Arsenie Cernoviciu sî mai nainte au aflatu toti scaunulu mitropolitanii in Temisiara deja in vietia; eara cele ce ducu: ca predecesorii lui Dimitrievic au fostu denumiti sî intariti dela predecesorii lui Ioanoviciu , cuvintele acelea nu se potu reduce mai departe decâtu numai pana la Cernoviciu (1690­), caci înainte de venirea primeloru colonie (1438, 1481.) nu era nici seminția de șerbi, au de ierarhhia serbésca in Banatu; iera acele prime colonie asie­­diate pre marginele Banatului, după citatele date seu au avutu pre unulu din mai susu atinsii cinci episcopi antecernoviceni, care se pare a fî fostu celu din Bacîc­a; seu au fostu păsto­riți de episcopi români sufragani Mitropoliei romanesci până la infiintțarea Ierarchiei serbesci (1690). Suprematî’a ie­­rarchica serbésca până atuncea, ba in fapta chiaru sî până la 1720—22 in Banatu nu a fostu cunoscuta.— După tóte a­­ceste date sî argumente e afara de tóta indoiel’a, cum ca ori­ginea Metropoliei Temisiórei—Lipovei este romanesca sî are a se reduce la cele mai cărunte tempuri. Aflarea vechimei ei se pare a sta in lagamentu cu cunoscerea istoriei episco­patului gr. orient, dela Cenade (Muresian’a) sî a celui dela Severinu in specie a stralocurei ressedintiei loru sî a capului politicu dintr’unu locu intr’altulu, sî anume dela Cenade la Te­misióra, care se va fi ’ntemplatu—­­loca nu mai înainte— de siguru pre la an. 1311, candu Regele Carolu I. Robert a ra­­dicatu cetatea Temisióra la rangulu de capitala a tierei (După articululu : „Zur Geschichte Banats, din Volks-und Haus-Ka­lender, Temesvár 1852.) Fia fostu acest’a őri si candu. Episcopulu metropolitanu dela Temisiór’a a fostu sufraganu si Exarchu alu Metropoli­­tului adeveratu canonicu dela Alb’a Iuli’a. Pre la an. 1552. Mitropoli’a Temisiórei de furiese Turci­­loru si va fi stramutatu scaunulu in Ienopolea , ce îmbinata fiindu cu Transsilvani’a ca sî cele 8 privilegiate districte ro­manesci din Banatu, a fostu preste unu tempu cu totu tinu­­tulu seu crutiata de Turci. Dela an. 1570 inainte vedemu e­­piscopi mitropolitani la Ienopolea până la Longina, sî câteva diecenie dupa acest’a la 1690 aflamu pre Isaia Diacovic, ca­rele reducenduise dieces’a in 1695 s’a facutu Episcopu in re’n­­viat’a, dar acuma Ierarchiei serbesci subordinate diecesa mi­tropolitana a Temisiarei. Se pare ca acestu Isaia si urma­­toriulu seu loanichie Martinovic voru fi fostu si ei, — cumu ne spune mai susu comemoratulu decretu—recunoscuti si in­tariti de mitropoliti din partea capului Ierarchiei serbesci. Eu celu ce scriu acestea—atare fapta aflai numai pentru Nico­­laie Dimitrievic (1737) si pentru urmatoriulu seu Georgie Po­­poviciu (1737—1748)­—dupa o singelia. — De aci inainte mo­­rindu Patriarchulu Ars. Ioanovic nu au mai fostu nici patriarchu in Carlovitiu, nici metropolitu in Temisióra, până candu de­­reptu la 100 ani (1848) re’nviandu séra patriarchatulu ser­­bescu a re’nviatu cu elu, dar asta data numai promissiunea ajutoriului la reactivarea Metropoliei, nu a celei sufragane dela Temisiór’a, ci a celei adeverate canonice dela Alb’a Iuli’a cu Mitropolia natîonala—romanésca basata pe dreptulu istoricu, dara dorere, promissiunea patriarh­ului data in scrisu a re­­masu sî pana astadi numai promissiune ! (Va urma.) Adunarea generala a Associatiunei transsilvane. III. Sie­din­ti’a II. tînuta in 21 Iuliu. (2 Augustu.) 1864. Sicdinti’a se incepe la 10 ore. Dupa citirea si verificarea protocolului, d. Senatorii I. B­a­r­o­m­i­r­i propune, a se con­­scrie membrii presinti, cari se afla a fi cu numeralu 60; intre aceștia adunarea vede cu plăcere sî pre dd. Vicecomiti Dr. Hodosius­ Frâncu, pre­d. Advocatu Dr. Bran­­d­u­s­i­a­n­u sî d. Prot. B­a­r­i­n­t­u. Presidiulu aduce la ordinea dîtei raportulu comitetului ad hoc pentru cercetarea socoteleloru. (Preside Can. V­e­s­te­m­­e­a­n­u , referințe Prof. Dr. G­r­o­d­a­r­i­u.­ Cesta din urma, ocupandu loculu la més’a preparata , reporteza, ca socotelele Associatîunei afara de 2 mici positiuni, dela cari lipsescu do­cumentele, suntu in cea mai buna ordine, sî propune a se a­­duce d-lui cassieriu Brote multiumita publica din partea Associatîunei. Apoi, abatendu-se dela ordinea dîlei , face a­­mintire de perderea cea dorerósa , ce o avu Associatîunea prin reposarea poetului Andrei­u Muresianu, a prof. Dr. Barnutiu, a negotiatoriului din Brasiovu G­e­o­r­­­g­i­u Ancanu, sa doresce, ca simtlamentulu de dorere alu Associațîunei sa se esprime la protocolu. P. P­o­p­e ’­a con­tinua firulu, adaugendu numele doiloru Andreiu Vasiciu V. Comite Petcu si Turdosianu, sî astfelu comple­tata propunerea Dr. Glodariu se ia la protocolu. Dr. Brand­usianu constata mai antâiu , ca ante­vorbitorii s’au abatutu dela ordinea dîlei, apoi reintorcendu­­se la socotele , aru dori, ca cele doue positiuni de câti­va cruceri, cari nu erau documentate, sa se dificulteze, si soco­telele până atunci sa nu se declare rectificate. Dupa o desba­­tere mai îndelungata asupr­a acestora mici îndoieli , in carea secretariulu rectifica posturile duble , pres. C­i­p­a­r­i­u trage atentiunea adunarei asupr’a micimei si neinsemnatatei lucrului, profi­n­d­­­u la insarcinarea orala din partea dlui cassieriu declara, ca acest’a e gata a-si da sema in scrisu asupr’a ori­cărui punctu de indoiala: se priimesce propunerea presiedin­­telui, ca in privinti’a acestoru positiuni sa se recuire d. cas­­sieru a le documentă. La ordine urmeza raportulu comitetului ad hoc pentru preliminarea bugetului pe an­ulu veritoriu. (Preside Dr. Va­si­c­i­u , referi, prof. B­o­i­u.) Cestu din urma espune mai antâiu principiele, din cari a purcesti comitetulu: 1) a se lua dreptu venitu numai ce e s­i­g­u­r­u , nu sî ce e proba­­b­i­l­u , dupa cum se făcuse in anulu trecutu , apoi 2) a nu se prelimina mai multu, decum permitu statu­tele, si anume § 26. Apoi citesce i*aportulu, din care se vede, ca venitulu siguru alu Associatîunei pe anulu venitoriu 1864/5 va fi 2955 fl., din cari Associatîunea póte dispune de 2360 fl. Acest’a aru fi cu 483 fl. mai putînu decâtu in anulu tre­cutu; lips’a acest’a insa se acopere cu 463 fl. prisositori din anulu din urma , asia, incâtu summ’a pentru spese face 2823 fl., sî comitetulu crede , ca din acéstea sa se aco­pere tóte rubricele de erogate, ca sî in anulu premergatoriu, numai premiulu pentru stenografi sa remâna afara. Astfelu aru prisosi apoi 193 fl., cari comitetulu propune a se lasa la dispositiunea comitetului permanentu pentru cazuri neprevediute. In privinti’a stenografiloru se nasce desbatere . Dr. Br­andusia nu arata necesitatea cea mare de stenografi sî imputa comitetului ad hoc, pentru ce a lasatu postulu acest’a neconsideratu. Referint. escusa lucrulu cu aceea, ca invetsarea ste­nografiei acum, dupa estrea unui manuali­ de stenografia in limb­a româna, de d. Din- Racu­­cin (Vedi la varietati!) nu va mai fi asta grea. Gimnasistulu Filimonu llea din Blasiu tocmai substernuse o petitiune pentru unu stipendiu stenograficu; dd. Ci­­pariu, Papfalvi s. a. spriginira rogarea, si Dr. B­r­a­n­­d­u­s­i­a­n­u propuse a se aplacida stipendiulu carutu ; in fine se priimesce propunerea Prof. B­o­i­u , ca petitîunea respectiva sa se prede comitetului ca celui ce-i compete îm­părțirea stipendieloru. Propunerea P. P­o­p­e­i­a : a se face dóue stipendie a 25 fi. nu se priimesce, ci in fine se conchide a se funda dóue stipendii stanografice de câte 50 fi, iar restulu de 93 fi a se petrece in rubric’a speseloru neprevediute. Secretariulu N­. R­u­s­s­u trage atentiunea cea seriosa a adunarei generale asupr­a acteloru Associatiunei, cari nu nu­mai ca nu se vendu nici cu pretiuri scadiute, dar sî dupa ce Esc. Sea Pressed. Br. de S­i­a­g­u n ’a dispuse a se tipări sî in an. acest’a gratis (Sa traiasca !) , sî dupa ce adunarea generala din Blasiu a hotarîtu ca sa se imparta gratis, totusi nu se petrecu, ci facu cu sutele in archiv’a Associatiunei. Aici se încinse o discussiune viua : Dr. Brandusianu cu multi alții e de părere, ca si de aici inainte sa se imparta gratis, portandu respectivii numai spesele postale, profi­­­r­i­s­t­e­a propuse, ca pretinsu pentru acle sa se trimita de­odată cu taxele anuale; in fine dupa ce din deslucirile V.­pre­­s­edintelui sî V.secretariului se vediîi, ca Associatiunea n’are de unde tipări actele, se decise , ca acelea sa se venda cu pretiusu ce­lu va defige Comitetulu, insarcinandu-se colectorii cu vendiarea loru in modululu celu mai efectivu. Prof. Berc­ia­nu purcediendu dela drumulu de fern, ce vine a se clădi, sî aretandu lips’a cea mare, ce o avemu noi Românii de barbati tehhnici, propune a se decretă crearea unoru stipendie pentru tehhnici sî montanisti români. P. P­o­p­e ’a re­flecta, ca statutele impunu Associatîunei datorinti’a de a se ’ngriji pentru deosebitele ramuri de solintie sî arte, sî de­óre­ce bugetulu pre an. 186­4/5 nu permite a se crea stipendie noue, sî iarasi cele vechi nu se potu lua­­ lela cei ce le au a­­cum, nu remâne alta, decâtu devenindu vre­unulu din aceste stipendie in vacantia, acel’a prin concursu sa se ofereze unui tineru, ce va sa studieze tehhnic’a. Si dupa ce in caus’a a­­cést’a mai vorbescu de repetate ori Frâncu, Dr. H­o­­­dosiu si Dr. Brandusianu, apoi B­a­r­i­n­t­u, Dr. Glodariu, Dr. P­e­t­c­o s. a., se decide , ca devenindu in vacantia vre­unuiu din stipendiere a 300 fl., comitetulu sa­escria concursu pentru unu studinte de technica. Cu acestea lucrările propri ale adunarei erau mai ter­mini tip Hp mro PP in­ QQ Hpig nrim’o olnnum­ o rim îfnfiilni c4

Next