Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-08-02 / nr. 60
241 tatare la ochi dau a pricepe : cum ca predecesorii numitului Patriarchu incependu in josu până la Arsenie Cernoviciu sî mai nainte au aflatu toti scaunulu mitropolitanii in Temisiara deja in vietia; eara cele ce ducu: ca predecesorii lui Dimitrievic au fostu denumiti sî intariti dela predecesorii lui Ioanoviciu , cuvintele acelea nu se potu reduce mai departe decâtu numai pana la Cernoviciu (1690), caci înainte de venirea primeloru colonie (1438, 1481.) nu era nici seminția de șerbi, au de ierarhhia serbésca in Banatu; iera acele prime colonie asiediate pre marginele Banatului, după citatele date seu au avutu pre unulu din mai susu atinsii cinci episcopi antecernoviceni, care se pare a fî fostu celu din Bacîca; seu au fostu păstoriți de episcopi români sufragani Mitropoliei romanesci până la infiintțarea Ierarchiei serbesci (1690). Suprematî’a ierarchica serbésca până atuncea, ba in fapta chiaru sî până la 1720—22 in Banatu nu a fostu cunoscuta.— După tóte aceste date sî argumente e afara de tóta indoiel’a, cum ca originea Metropoliei Temisiórei—Lipovei este romanesca sî are a se reduce la cele mai cărunte tempuri. Aflarea vechimei ei se pare a sta in lagamentu cu cunoscerea istoriei episcopatului gr. orient, dela Cenade (Muresian’a) sî a celui dela Severinu in specie a stralocurei ressedintiei loru sî a capului politicu dintr’unu locu intr’altulu, sî anume dela Cenade la Temisióra, care se va fi ’ntemplatu—loca nu mai înainte— de siguru pre la an. 1311, candu Regele Carolu I. Robert a radicatu cetatea Temisióra la rangulu de capitala a tierei (După articululu : „Zur Geschichte Banats, din Volks-und Haus-Kalender, Temesvár 1852.) Fia fostu acest’a őri si candu. Episcopulu metropolitanu dela Temisiór’a a fostu sufraganu si Exarchu alu Metropolitului adeveratu canonicu dela Alb’a Iuli’a. Pre la an. 1552. Mitropoli’a Temisiórei de furiese Turciloru si va fi stramutatu scaunulu in Ienopolea , ce îmbinata fiindu cu Transsilvani’a ca sî cele 8 privilegiate districte romanesci din Banatu, a fostu preste unu tempu cu totu tinutulu seu crutiata de Turci. Dela an. 1570 inainte vedemu episcopi mitropolitani la Ienopolea până la Longina, sî câteva diecenie dupa acest’a la 1690 aflamu pre Isaia Diacovic, carele reducenduise dieces’a in 1695 s’a facutu Episcopu in re’nviat’a, dar acuma Ierarchiei serbesci subordinate diecesa mitropolitana a Temisiarei. Se pare ca acestu Isaia si urmatoriulu seu loanichie Martinovic voru fi fostu si ei, — cumu ne spune mai susu comemoratulu decretu—recunoscuti si intariti de mitropoliti din partea capului Ierarchiei serbesci. Eu celu ce scriu acestea—atare fapta aflai numai pentru Nicolaie Dimitrievic (1737) si pentru urmatoriulu seu Georgie Popoviciu (1737—1748)—dupa o singelia. — De aci inainte morindu Patriarchulu Ars. Ioanovic nu au mai fostu nici patriarchu in Carlovitiu, nici metropolitu in Temisióra, până candu dereptu la 100 ani (1848) re’nviandu séra patriarchatulu serbescu a re’nviatu cu elu, dar asta data numai promissiunea ajutoriului la reactivarea Metropoliei, nu a celei sufragane dela Temisiór’a, ci a celei adeverate canonice dela Alb’a Iuli’a cu Mitropolia natîonala—romanésca basata pe dreptulu istoricu, dara dorere, promissiunea patriarhului data in scrisu a remasu sî pana astadi numai promissiune ! (Va urma.) Adunarea generala a Associatiunei transsilvane. III. Siedinti’a II. tînuta in 21 Iuliu. (2 Augustu.) 1864. Sicdinti’a se incepe la 10 ore. Dupa citirea si verificarea protocolului, d. Senatorii I. Baromiri propune, a se conscrie membrii presinti, cari se afla a fi cu numeralu 60; intre aceștia adunarea vede cu plăcere sî pre dd. Vicecomiti Dr. Hodosius Frâncu, pred. Advocatu Dr. Brandusianu sî d. Prot. Barintu. Presidiulu aduce la ordinea dîtei raportulu comitetului ad hoc pentru cercetarea socoteleloru. (Preside Can. Vestemeanu , referințe Prof. Dr. Grodariu. Cesta din urma, ocupandu loculu la més’a preparata , reporteza, ca socotelele Associatîunei afara de 2 mici positiuni, dela cari lipsescu documentele, suntu in cea mai buna ordine, sî propune a se aduce d-lui cassieriu Brote multiumita publica din partea Associatîunei. Apoi, abatendu-se dela ordinea dîlei , face amintire de perderea cea dorerósa , ce o avu Associatîunea prin reposarea poetului Andreiu Muresianu, a prof. Dr. Barnutiu, a negotiatoriului din Brasiovu Georgiu Ancanu, sa doresce, ca simtlamentulu de dorere alu Associațîunei sa se esprime la protocolu. P. Pope ’a continua firulu, adaugendu numele doiloru Andreiu Vasiciu V. Comite Petcu si Turdosianu, sî astfelu completata propunerea Dr. Glodariu se ia la protocolu. Dr. Brandusianu constata mai antâiu , ca antevorbitorii s’au abatutu dela ordinea dîlei, apoi reintorcenduse la socotele , aru dori, ca cele doue positiuni de câtiva cruceri, cari nu erau documentate, sa se dificulteze, si socotelele până atunci sa nu se declare rectificate. Dupa o desbatere mai îndelungata asupra acestora mici îndoieli , in carea secretariulu rectifica posturile duble , pres. Cipariu trage atentiunea adunarei asupr’a micimei si neinsemnatatei lucrului, profindu la insarcinarea orala din partea dlui cassieriu declara, ca acest’a e gata a-si da sema in scrisu asupr’a oricărui punctu de indoiala: se priimesce propunerea presiedintelui, ca in privinti’a acestoru positiuni sa se recuire d. cassieru a le documentă. La ordine urmeza raportulu comitetului ad hoc pentru preliminarea bugetului pe anulu veritoriu. (Preside Dr. Vasiciu , referi, prof. Boiu.) Cestu din urma espune mai antâiu principiele, din cari a purcesti comitetulu: 1) a se lua dreptu venitu numai ce e siguru , nu sî ce e probabilu , dupa cum se făcuse in anulu trecutu , apoi 2) a nu se prelimina mai multu, decum permitu statutele, si anume § 26. Apoi citesce i*aportulu, din care se vede, ca venitulu siguru alu Associatîunei pe anulu venitoriu 1864/5 va fi 2955 fl., din cari Associatîunea póte dispune de 2360 fl. Acest’a aru fi cu 483 fl. mai putînu decâtu in anulu trecutu; lips’a acest’a insa se acopere cu 463 fl. prisositori din anulu din urma , asia, incâtu summ’a pentru spese face 2823 fl., sî comitetulu crede , ca din acéstea sa se acopere tóte rubricele de erogate, ca sî in anulu premergatoriu, numai premiulu pentru stenografi sa remâna afara. Astfelu aru prisosi apoi 193 fl., cari comitetulu propune a se lasa la dispositiunea comitetului permanentu pentru cazuri neprevediute. In privinti’a stenografiloru se nasce desbatere . Dr. Brandusia nu arata necesitatea cea mare de stenografi sî imputa comitetului ad hoc, pentru ce a lasatu postulu acest’a neconsideratu. Referint. escusa lucrulu cu aceea, ca invetsarea stenografiei acum, dupa estrea unui manuali de stenografia in limba româna, de d. Din- Racucin (Vedi la varietati!) nu va mai fi asta grea. Gimnasistulu Filimonu llea din Blasiu tocmai substernuse o petitiune pentru unu stipendiu stenograficu; dd. Cipariu, Papfalvi s. a. spriginira rogarea, si Dr. Brandusianu propuse a se aplacida stipendiulu carutu ; in fine se priimesce propunerea Prof. Boiu , ca petitîunea respectiva sa se prede comitetului ca celui ce-i compete împărțirea stipendieloru. Propunerea P. Popeia : a se face dóue stipendie a 25 fi. nu se priimesce, ci in fine se conchide a se funda dóue stipendii stanografice de câte 50 fi, iar restulu de 93 fi a se petrece in rubric’a speseloru neprevediute. Secretariulu N. Russu trage atentiunea cea seriosa a adunarei generale asupra acteloru Associatiunei, cari nu numai ca nu se vendu nici cu pretiuri scadiute, dar sî dupa ce Esc. Sea Pressed. Br. de Siagu n ’a dispuse a se tipări sî in an. acest’a gratis (Sa traiasca !) , sî dupa ce adunarea generala din Blasiu a hotarîtu ca sa se imparta gratis, totusi nu se petrecu, ci facu cu sutele in archiv’a Associatiunei. Aici se încinse o discussiune viua : Dr. Brandusianu cu multi alții e de părere, ca si de aici inainte sa se imparta gratis, portandu respectivii numai spesele postale, profiristea propuse, ca pretinsu pentru acle sa se trimita deodată cu taxele anuale; in fine dupa ce din deslucirile V.presedintelui sî V.secretariului se vediîi, ca Associatiunea n’are de unde tipări actele, se decise , ca acelea sa se venda cu pretiusu celu va defige Comitetulu, insarcinandu-se colectorii cu vendiarea loru in modululu celu mai efectivu. Prof. Bercianu purcediendu dela drumulu de fern, ce vine a se clădi, sî aretandu lips’a cea mare, ce o avemu noi Românii de barbati tehhnici, propune a se decretă crearea unoru stipendie pentru tehhnici sî montanisti români. P. Pope ’a reflecta, ca statutele impunu Associatîunei datorinti’a de a se ’ngriji pentru deosebitele ramuri de solintie sî arte, sî deórece bugetulu pre an. 1864/5 nu permite a se crea stipendie noue, sî iarasi cele vechi nu se potu lua lela cei ce le au acum, nu remâne alta, decâtu devenindu vreunulu din aceste stipendie in vacantia, acel’a prin concursu sa se ofereze unui tineru, ce va sa studieze tehhnic’a. Si dupa ce in caus’a acést’a mai vorbescu de repetate ori Frâncu, Dr. Hodosiu si Dr. Brandusianu, apoi Barintu, Dr. Glodariu, Dr. Petco s. a., se decide , ca devenindu in vacantia vreunuiu din stipendiere a 300 fl., comitetulu saescria concursu pentru unu studinte de technica. Cu acestea lucrările propri ale adunarei erau mai termini tip Hp mro PP in QQ Hpig nrim’o olnnum o rim îfnfiilni c4