Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-08-02 / nr. 60
Telegrafiluase de doua ori pe septemana: rațiunea joi’a si Duminec’a. — l’renume- I se face in Sabiiu la espeititura foiei; pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a, prin scrisori francate,, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiui noi pentru Sabiiu este pe amin. N. v. a. 1 eara pe o jumatate de anu 3.11. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pens Jfcm.AMUJLU XII. Sabiiu, in J2114 Angustu 1804. tru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri străine pe anu II pe ‘1 anu. 6 fl. v. a. Inseratele se platesc pentru inteia ora cu 7. cr. si rulu cu litere mici, pentru a doua ora cu 5% cr. s. pentru a trei’a repetire cu 3 7% cr. v. fa Diet’a transsilvana. Si edinti’a din 4/16 1 u 1 in 1864. (Desbaterile asusps*’a legei electorale.) După citirea protocolului in limb’a româna si după ce Dr. Ratiu preda petitîunile mai multoru comune magiaro-române dela granitia Moldaviei pentru ștergerea facseloru de lazuttu . Vice-pres. Aldu !eahu , care duce presidiulu , pune la ordinea dîlei propositîunea a trei’a reg. pentru conchiamarea, compunerea si activitatea dietei. După ce se citesce operatului comissiunei (comunicații de noi nr. in 57, 58 sî 59), in tóte 3 limbile Obert ca refert. minoritatei ia cuventulu, pentu de a comentă operatulu minoritatei, sî purcediendu/dela problem’a dietei, de a face o constitutiune noua pe bas’a celei vechi, pervine la acsiom’a, ca spre a se manifestă in tiera vointfa tuturoru, representanti’a tierei trebuie sa fia o icóna credinciósa a totalitatei poporului; de aceea representanti’a cea adeverata va trebui sa fia o representantia a tuturoru intereseloru, a tuturoru claseloru. Cu unu cuvêntu pe candu majoritatea comitetului va numai anumite cercuri electorale, pe atunci minoritatea cerca a se face compunerea dietei după representatîunea intereeseloru. Sî după ce Obert apoi citesce proiectulu minorității in limba germana sî se decide, ca citirea romanesca sî unguresca pentru scurtarea timpului sa se treca , siedinti’a se ’necheia. Siedinti’a din 6/18 Iuliu. (Desbaterea generala asupra legei electorale.) După citirea protocolului in limb’a magiara, Obert propune, a se face întrebarea pentru spriginirea votului minorității , care se spriginesce. Gavriilu Manu vorbesce in contr’a operatului minoritatei, crediendu ca prin priimirea acelui’a diet’a transsilvana s’aru degrada la starea dieteloru germano-slavice. C. Schmidt purcede dela diet’a din an. 1781 , care antâi’a data a facutu o ordine dietala in Transsilvani’a. Apoi tragendu o paralela intre operatulu majorității sî ale majoritatii , sî e spunendu, ca nici unulu nici altulu nu lu multiumesce deplinit, mai cu sema pentru ca nu vedem nici unulu asiguratu dreptulu minorității dietale, de a se face in representatîuia câtra Imperatulu, amintire sî despre părerile sî dorinttele ei, propune, ca raportulu comitetului sa se prede comitetului pentru impartîrea tierei , care aducendu la consonantia proiectulu majoritatii sî alu minorității sî avendu înaintea ochiloru sî impartîrea cea noua a tierei sa colaboreze unu proiectil nou, sî a dou’a , ca după decisiunea art. XI. din 1791 se ventileze întrebarea , ca cum sî candu sa fia ertatu minorității in dieta, a se priimi sî votulu ei cu motivare cu totu iu representatîunea catra Imperatulu, sî astfelu a se aduce la p. n. cunoscintia. — Propunerea afla sprijinire. Koronc ’ a staruiesce, ca diet’a sa intre neamanatu in pertractarea meritoria a obiectului. Binder opera sistem’arepresentatiunei sfaturiloru; ear despre proprietarii maridice, ca daca ei nu vinu la dieta , nici ca au lipsa de a fi representati ; apoi lauda class’a cetatieniloru că faetorulu celu mai însemnatu alu culturei. Eppulu Fogarasi îndemna diet’a a se păzi de ambe estremeie, atâtu de democrația, câtu sî de absolutism«; ear câtu pentru pertractarea obiectului, crede, ca sa se pertracteze indata. Pușcariu sî Vlas s’a vorbescu pentru profitulu comitetului sî contr’a institutîuniloru din provinciele germano-slavice , sî astfelu iu contr’a representatîuiei intereseloru; ear Br. Friedenfels, neaflandu mare diferintia intre votulu minorității sî alu majoritatii , se marginesce a face numai unele reflessiuni mai multoru antevorbitori. De altmintrea spriginesce institutulu regalistiloru cu unu dreptu maiestatieu, n’are nimicui in contra ca sa se incdpa desbaterea indata, sî sprijinesce inca înainte propunerea lui C. Schmidt, ca la tata intemplarea minorității dietale sa i se păstreze dreptulu a se luă sî votulu ei la protocol« sî a se aduce la cunoscinti’a Monarhului împreuna cu alti majoritatii Constabot) cu representantele regimului staruiesce a se lua proiectulu la partractare neamanata. Votarea pentru propunerea lui Schmidt si vorbirile finale ale referintiloru sa lasa pe ssedinti’a urmatóre. TH“ I"" In 1 n ■— -- « Despre autonomia bisericei gr. or. din Austri’a. (Continuare din nrii. 58 sî 59.) 2. Despre dieces’a Oradiei mari. Se adeveresce in testu, cum ca dieces’a acest’a inca dintru ’nceputu curatu romanésca a statu in vietia sub regele Ungariei Ladislau pre la an. 1069., sî cumca dens’a de sî in sut’a 15 a mai capetatu sî coloni șerbi pre bunurile brancovicene, totuși nu a incetatu sî de aci înainte a fi sufragana Mitropoliei romanesci ortodocse din Alb’a-Iuli’a pana la catastrofele seiute, cari suritu : infiintiarea Ierarchiei serbesci in Carlovitiu, trecerea Mitropolitului romano-ortodocsu din Alb’a ■uli’a, apoi si a unei părți din dieces’a Oradiei mari la unirea cu biseric’a Romei. Din o parte a romanescei diecese dela Oradea mare sî din desfiintiar’a in an. 1695, prin Ierarchi’a serbésca diecesa a lenopolei—sora romanésca—si acest’a din fier’a „Baaiima” s’a nascutu apoi dieces’a Aradului. 3. Despre dieces’a metropolitana a Timisiórei si a Lipovei. Temisiór’a sî Lipov’a au fostii inca din vechime scaune de episcopate romanesci, intre cari celu d’antâiu cu titula de metropolia. Acésta titula a re’nviatu in an. 1737, precumu se vede din urmatoriulu document« suscrisu sî sigilatu de Patriarchalu_ Arsenie loanoviciu : „Apcenis Eacieis inMOCTiis CBiaTia, Bo- CToania, anocToacina i Iepocoaimo-KaTO.nHKia yepKBenpapocaaBrîi^pxieilicKon’ lleKCKii, Boemace cepsaem’ i Bourapom’ i Bcero Iziziipîka IlaTpiapx’ i ripou.— Ianoace ot’ IlepBonpecTomniKOB’ i cTvnna BjarouecTia namero Boronpono BiedniKOB’ i Baaacenia’ i BieunodocToinia namiari Toona IneicKaro B^aiKenniei mix’ Ila Tpiapxop’, i mi TOia B^arodarii B iacri nacaiedni^i Bipme , nocTaBTiari pazminia «mi i CTeneni jepkoBnia eTc. eTC. . ......................Ejiko za npedijecopop’ namix’ Biomaia o spie ToxomB, cijje i bt. Kondiit nocBidtTe^CTBOBanno bíct’, da npe coA TemiuiBapchia i AirioBcina Enapxii mirponoaiTCKi imenseTBecE, i npedijecopi Tocnodina Ninouaia DimiTpiepina icTimii MirponoiiTi ot’ npedijecopo B’ namix’ sima cosTBepatdennii, naboem’ penopami i az nazidam i BaacTos moere naTpiapineckoiB penenna Tocnodina Nikolaia DimiTpieBhaza MiTpoaita imensem’ i nocTaB.naem’ i cosTBe patdaem’ , da noznan’ BideT’ ot’ BcexB zaidima MiTponoaiTa TemimBapcharo i AinoBCKaro etc.—• Za Boume Biepolarie in Epinaemie coECT Bennois psKoi8nameis nodnic8em T>inena Tom naznamenseni T., Danno be Bearpadic 1737 roda mecesta NoemBpia 17 dne (L. S.) Apcenii doannopiu m. p. apoi urméza : psirois Bancraois.“ — Scriitoriulu acestui estradu nu se tínu aci strinsu de ortografi’a slavenésca a originalului, din unic’a causa, ca déca va fi sa se dea publicitatei acestu estrada, sa nu vina culegatoriulu de litere in perplesitate pentru slovele, cari tipografiele nóstre nu le au. — Asiadara Patriarchulu Ars. Ioanoviciu in an. 1737 pre Episcopulu Temisiórei—Lipovei Nicolaie Dimitrievic l’a denumitu si intaritu de Mitropolitu alu Temisiórei si alu Lipovei, séu mai dreptu dicendu arennoitu si intaritu a ceea ce a fostu si mai ’nainte in vietia, căci cuvintele de susu cele mai ba-