Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-08-02 / nr. 60

Telegrafi­lu­ase de doua ori pe septe­­mana: rațiunea joi’a si Dum­inec’a. — l’renume- I se face in Sabiiu la espeititur­a­­ foiei; pe afara la c. r. poște, cu bani­ gat’a, prin scrisori francate,, adresate­ catra espeditura. Pretiusu prenumeratiu­i noi pentru Sabiiu este pe ami­n. N­. v. a. 1 eara pe o jumatate de anu 3.11. 50. Pen­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­­s Jfc­m.AMUJLU XII. Sabiiu, in­ J2114 Angu­s­tu 1804. tru provinciele din Monarchia pe­­ anu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri străine pe anu II pe ‘­1 anu. 6 fl. v. a. Inseratele se platesc­ pentru inteia ora cu 7. cr. si rulu cu litere mici, pentru a doua ora cu 5% cr. s. pentru a trei’a repetire cu 3 7% cr. v. fa Diet’a transsilvana. S­i e­d­i­n­t­i’a din 4/16 1 u 1 i­n 1864. (Desbaterile asusps*’a legei electorale.) După citirea protocolului in limb’a româna si după ce Dr. R­a­t­i­u preda petitîunile mai multoru comune magiaro-ro­­mâne dela granitia Moldaviei pentru ștergerea facseloru de lazuttu . Vice-pres. A­l­d­u !­e­a­h­u , care duce presidiulu , pune la ordinea dîlei propositîunea a trei’a reg. pentru con­­chiamarea, compunerea si activitatea dietei. După ce se citesce operatului comissiunei (comunicații de noi nr. in 57, 58 sî 59), in tóte 3 limbile Obert ca refert. minoritatei ia cuventulu, pentu de a comentă operatulu minoritatei, sî purcediendu/dela problem’a dietei, de a face o constitutiune noua pe bas’a celei vechi, per­­vine la acsiom’a, ca spre a se manifestă in tiera vointfa tu­­turoru, representanti’a tierei trebuie sa fia o icóna credin­­ciósa a totalitatei poporului; de aceea representanti’a cea adeve­rata va trebui sa fia o repre­sent­a­n­t­i­a a tuturoru inter­eseloru, a t­u­­t­u­r­o­r­u claseloru. Cu unu cuvêntu pe candu majoritatea comitetului va numai anumite cercuri electorale, pe atunci minoritatea cerca a se face compunerea dietei după representatîunea interee­­seloru. Sî după ce O­b­ert apoi citesce proiectulu minori­tății in limb­a germana sî se decide, ca citirea romanesca sî unguresca pentru scurtarea timp­ului sa se treca , siedin­­ti’a se ’necheia. Siedinti’a din 6/18 I­u­l­i­u. (Desbaterea gener­ala asupra legei electorale.) După citirea protocolului in limb’a magiara, Obert propune, a se face întrebarea pentru spriginirea votului mi­norității , care se spriginesce. Ga­v­r­i­i­l­u Man­u vorbesce in contr’a operatului minoritatei, crediendu ca prin priimirea acelui’a diet’a transsilvana s’aru degrada la starea dieteloru germano-slavice. C. Schmidt purcede dela diet’a din an. 1781 , care antâi’a data a facutu o ordine dietala in Trans­­silvani’a. Apoi tragendu o paralela intre operatulu majori­tății sî ale majoritatii , sî e spunendu, ca nici unulu nici al­­tulu nu­ lu multiumesce deplinit, mai cu sema pentru ca nu vede­m­ nici unulu asiguratu dreptulu minorității dietale, de a se face in representatîuia câtra Imperatulu, amintire sî despre părerile sî dorinttele ei, propune, ca raportulu comitetului sa se prede comitetului pentru impartîrea tierei , care aducendu la consonantia proiectulu majoritatii sî alu minorității sî a­­vendu înaintea ochiloru sî impartîrea cea noua a tierei sa co­laboreze unu proiectil nou, sî a dou’a , ca după decisiunea art. XI. din 1791 se ventileze întrebarea , ca cum sî candu sa fia ertatu minorității in dieta, a se priimi sî votulu ei cu motivare cu totu iu representatîunea catra Imperatulu, sî ast­­felu a se aduce la p. n. cunoscintia. — Propunerea afla spri­jinire. K­o­r­o­n­c ’ a staruiesce, ca diet’a sa intre neamanatu in pertractarea meritoria a obiectului. Binder opera sistem’a­­representatiunei sfaturiloru; ear despre proprietarii mari­dice, ca daca ei nu vinu la dieta , nici ca au lipsa de a fi repre­­sentati ; apoi lauda class’a cetatieniloru că faetorulu celu mai însemnatu alu culturei. Eppulu F­o­g­a­r­a­s­i îndemna diet’a a se păzi de ambe estremeie, atâtu de democrația, câtu sî de absolutism«; ear câtu pentru pertractarea obiectului, crede, ca sa se pertrac­­teze indata. Pușca­r­iu sî Vlas s’a vorbescu pentru profitulu comitetului sî contr’a institutîuniloru din provinciele germano-slavice , sî astfelu iu contr’a representatîuiei inte­­reseloru; ear Br. F­r­i­e­d­e­n­f­e­l­s, neaflandu mare diferintia intre votulu minorității sî alu majoritatii , se marginesce a face numai unele reflessiuni mai multoru antevorbitori. De altmintrea spriginesce institutulu regalistiloru cu unu dreptu maiestatieu, n’are nimicui in contra ca sa se incdpa desba­­terea indata, sî sprijinesce inca înainte propunerea lui C. Schmidt, ca la tata intemplarea minorității dietale sa i se pă­streze dreptulu a­ se luă sî votulu ei la protocol« sî a se aduce la cunoscinti’a Monarh­ului împreuna cu alti majoritatii Cons­­tabot) cu representantele regimului staruiesce a se lua proiectulu la partractare neamanata. Votarea pentru propunerea lui Schmidt si vorbirile finale ale referintiloru sa lasa pe ssedinti’a urmatóre. TH“ I"" I­n 1 n ■— -- « Despre autonomi­a bisericei gr. or. din Austri’a. (Continuare din n­rii. 58 sî 59.) 2. Despre dieces’a Oradiei mari. Se adeveresce in testu, cum ca dieces’a acest’a inca dintru ’nceputu curatu romanésca a statu in vietia sub regele Un­gariei Ladislau pre la an. 1069., sî cumca dens’a de sî in sut’a 15 a mai capetatu sî coloni șerbi pre bunurile branco­­vicene, totuși nu a incetatu sî de aci înainte a fi sufragana Mitropoliei romanesci ortodocse din Alb’a-Iuli’a pana la ca­tastrofele seiute, cari suritu : infiintiarea Ierarchiei serbesci in Carlovitiu, trecerea Mitropolitului romano-ortodocsu din Alb’a ■­uli’a, apoi si a unei părți din dieces’a Oradiei­ mari la unire­a cu biseric’a Romei. Din o parte a romanescei diecese dela Oradea­ mare sî din desfiintiar’a in an. 1695, prin Ierarchi’a serbésca diecesa a lenopolei—sora romanésca—si acest’a din fier’a „Baaiima” s’a nascutu apoi dieces’a Aradului. 3. Despre dieces’a metropolitana a Timisiórei si a Lipovei. Temisiór’a sî Lipov’a au fostii inca din vechime scaune de episcopate romanesci, intre cari celu d’antâiu cu titula de metropolia. Acésta titula a re’nviatu in an. 1737, precumu se vede din urmatoriulu document« suscrisu sî sigilatu de Patriarchalu_ Arsenie loanoviciu : „Apcenis Eacieis inMOCTiis CBiaTia, Bo- CToania, anocToacin­a i Iepocoaimo-KaTO.nHKia yepKBe­npapocaaB­­rîi­^pxieilicKon’ lleKCKii, Boemace cepsaem’ i Bourapom’ i Bcero Iziziipîka IlaTpiapx’ i ripou.— Ianoace ot’ IlepBonpecTomniKOB’ i cTvnna BjarouecTia namero Boronpono BiedniKOB’ i Baaacenia’ i BieunodocToinia namiari Toona Inei­cKaro B^aiKenniei mix’ Ila­ Tpiapxop’,­ i mi TOia B^arodari­i B­ iacri nacaiedni^i Bipme , nocTaBTiari pazminia «m­i i CTeneni j­epkoBnia eTc. eTC. . ......................Ejiko za npedijecopop’ namix’ Biomaia o spie­ ToxomB, cijje i bt. Kondiit nocBidtTe^CTBOBanno bíct’, da npe­­ c­oA TemiuiBapchia i AirioBcin­a Enapxii mirponoaiTCKi imens­­eTB­ecE, i npedijecopi Tocnodina Ninouaia DimiTpiepina icTim­­­ii Mirpono­iiTi ot’ npedijecopo B’ namix’ sima cosTBepatdennii, naboem’ penopam­i i az nazidam i BaacTos moere naTpiap­­ineckoiB penenna Tocnodina Niko­laia DimiTpieBha­za MiTpo­­aita imensem’ i nocTaB.n­aem’ i cosTBe patdaem’ , da noznan’ BideT’ ot’ BcexB za­idim­a MiTponoaiTa TemimBapcharo i Ai­­noBCKaro etc.—• Za Boume Biepolarie i­n Epinaemie coECT Ben­­nois psKoi8nameis nodnic8em T>inena Tom naznamenseni T., Danno be Bearpadic 1737 roda mecesta NoemBpia 17 dne (L. S.) Ap­­cenii doannopiu m. p. apoi urméza : psirois Bancraois.“ — Scriitoriulu acestui estrad­u nu se tínu aci strinsu de ortografi’a slavenésca a originalului, din unic’a causa, ca déca va fi sa se dea publicitatei acestu estrad­a, sa nu vina cule­­gatoriulu de litere in perplesitate pentru slovele, cari tipogra­­fiele nóstre nu le au. — Asiadara Patriarchulu Ars. Ioanoviciu in an. 1737 pre Episcopulu Temisiórei—Lipovei Nicolaie Dimitrievic l’a denu­­mitu si intaritu de Mitropolitu alu Temisiórei si alu Lipovei, séu mai dreptu dicendu arennoitu si intaritu a ceea ce a fostu si mai ’nainte in vietia, căci cuvintele de susu cele mai ba-

Next