Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-11-08 / nr. 88
Sabiiu, in 8/20 Kovembre 1864 Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. si rulu cu litere mici, pentru a doua ori cu 5*, cr. si pentru a trei’a repetire cu 37, cr. r. a. Telegraful« ese de doua ori pe septet mau: joi’n si Duminec’a. — Prenumerațiunea se face in Sabiiu (a espeditura lui si pe ui'anu la c. r. poste, cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu preilumeratiu j nei pentru Sabiiu este pe anu 7. îl. v. a. ear’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei sipen 288. AXULII XII. tn> provinciele din Monarchia pe unii ani 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. silieri străine pe anu 12 pe V, anu. ,6 11. v. a. Cuventuri de tribu la deschiderea Senatului imperialii in 2/14 Novembre 1864. Onorați membri ai Senatului Meu imperialuil Dupa ce in decurgerea sessiunei din urma s’au implinitu conditîunile, cu cari Senatulu imperialu in puterea dreptului seu constituiîu Halu póte pertracta obiectele de legislatiune, ce suntu comune tuturoru regateloru sî tieriloru. Eu l’amu conchiamanu pentru practicarea acestei activități ca pre representanti’a intrega a imperiului Meu. Deschidendu sessiunea lui, Ve salutu , Archiduci Princi ai casei Mele , Reverendisimi, Alustri sî Onorați Domni de ambe casele Senatului imperialu. Scopulu Meu este , ca indata ce veti termini lucrările D-Vostra si se va fini periodulu sessiunei acestei’a, sa chiamu la activitatea sea pre Senatulu imperialu redusu. Asemenea sunt in asceptare, ca in jumetatea resaritena a imperiului Meu activitatea constitutionala, ce infloresce dejă in modu imbucuratoriu in marele Meu principatu Transsilvani’a, se va re’ncepe de nou pretutindinea. Spre acésta tînta,carea in interesulu aceloru regate, sî numai putîm sî in interesulu imperiului intregu dorescu,a o vedé ajunsa in curendu, suntu îndreptate seriósele ostenintie ale regimului Meu. Încrederea sî adeverat’a prudintia voru duce la successulu fruptiferii. Intre incheiarea sessiunei din urma sî intre'dîu’a de’astadi stau unu sîru de eveniminte momentóse pentru cas’a Mea, precum sî pentru imperiu. Priimirea coronei imperiale anesicane, făcută cu aprobarea Mea din partea Domnului Meu Frate a Archiducelui Ferdinandu Maximilianu, acum Imperatulu Maximilianu I. din Mesica, a reclamatu cu necessitate o regulare a drepturiloru de agnati, ce vinu a se consideră aici. Spre scopulu acest’a in 9 Aprile a acestui anu amu deplinitu la Miramare umu pactu familiaru, care regimulu Meu este insarcinata a Vi-lu comunică. Insufletitu de zelos’a incordare, de a contribui la susținerea si consolidarea pacei generale , Meleri citezu pentru buna inttelegere si amicalele referintie, ce sustau intre regimulu Meu si intre celelalte poteri mari ale Europei. Eu nu voiu inceta, a cultivă cu grija aceste referintie si a face totu, pentru de a tine departe orice încurcături esterne, de imperiulu Meu, care de presiune este ocupatu cu probleme interne atâtu de momentóle. O causa de discordia cu anii la media nóptea Germaniei tocmai acum s’a denaturatu in modulu cela mai onorificu. Representanti’a imperiului Meu cu probatulu simtiementu patrioticu se va multiumi împreuna cu Mine, ca resbelului intre poterile germane sî Dani’a prin tractatulu de pace, care is’a subscrisu la Vienn’a in 30 Octobre, sî a cărui ratificatiune se ascepta preste puține dîie , s’a pusu unu capetu , ce cuprinde in sine împlinirea sî celoru mai cutezate asceptari. Bravur’a trupeloru aliate si a marinei austriaco sî prusse a castigatu prin lupta unu successu stralucitu, intielupt’a sî just’a reserva a poleriloru neutrale au inlesnitu in fine conttelegerea. Armoni’a intre Mine si inaltulu Meu aliatu, regele Piliseiei , a manifestatu de nou marele seu pretiu prin resultate remarcabile. Ear intréga Germania nu Me indoiescu fatia cu gloriós’a si norocos’a deslegare a cestiunei, de carea dens’a fu mișcata până la inima,— va recâștigă concordia a aceea, carea pentru securitatea sî fericirea eui propria, precum sî pentru linistea sî ecuilibriulu Europei este o garanția atâtu de tare. Spre durerea Mea nefericitele efecte, ce le avura in tempulu din urma evenimintele din regatulu Poloniei asupr’a invecinateloru tieri ale imperiului Meu, impuseră regimului Meu necessitatea, a aduce asupra acestoru tieri mesuri esceptrupale spre pastrarea buișcei dinlăuntru sîspre aperarea personei sî a proprietății poporatîunei pacifice. Acelea au avutu resultatu favorabilu a securarei acestora interese periclitate. Cu multi amire amu vediutu, ca o parte din aceste mesuri acum dejă s’au aretatu a fi de prisosu, sî-Mi place a nutri asceptarea, ca nu preste multu tempu le voiu vedé de totu denaturate. Deosebit’a D-Vóstre atențiune o voru reclamă afacerile finantiale ale imperiului Meu. Impregiurările nefavoritare, ce domnescu pretutindeni asupr’a piatreloru de bani europene, nu potura remane fara efecte impedicatore asupr’a progresseloru desvoltarei economice sî finantîale a Austriei. In acesta positiune fara indoiala grea , acoperirea rece^rintieloru de statu urcate totusi au urmatu totdeuna cu promptetia. Serios’a siliritia de a crutiu deschide prospecte itbucuratóre , ca după solvirea platiriloru de statu estraordinare , ce esista inca in periodulu presinte, se póte asceptă delaturarea finala a colisiuniloru in afacerile banale sî in ecuilibriulu economiei de statu. Esceptîun alminte Vi Se vomu propune in sessiunea presinte dóue bugete de statu , adica celu pentru anulu 1865, si nemijlocitu după acel’a sî celu pentru anulu 1866. Prin acésta mesura transitoria sa se incepa unu ritmu regulatu in sessiunile Senatului imperialu sî ale dieteloru, sî sa se assecure modalitatea de a termină lucrurile bugetului la tempulu seu, nainte de începerea anului siantuariu. Cea d’antâiu lege de finantie, adusa pe Cale constitutinnala, s’a deplinitu in computulu statului pentru anulu 1862. Desiu din urma Vi se va comunică din partea regimului Meu inca in sessiunea acest’a. Seriosei D-Vóstre appretiunri recomanda proiectele de lege, ce Vi se voru predă, privitóre la regularea contributîunei directe, a cârei activare in curendu e de doritu pe câtu in interesulu unei repartiri mai drepte sî mai egale a sarcinei contributîunei, pe atât’a sî in interesulu unei acoperiri mai corespundiatóre a refervntiei statului. Activitatea D-Vestre o va reclamă sî pertractarea altoru propositîuni finantîale, cari au de scop» a îndreptă legi in valore sî in parte a usturâ in moduru neinsemnatoriu pre contribuentii. Intre acestea amintescu proiectulu unei legi privitóre la împuținarea contributîuniloru personale in marele Meu principatu Transsilvania. De unumpru de ani tata atentiunea din partea regimului Meu o reclama unirea politico-economica a Germaniei, carea , desemnata in articululu 19 alu actului confederatîunei ca o tinta a nestiintteloru confederatîunei, a luatu in tractatele de mai tardîu forma mai concreta sî caracteru mai corespundiatoriu referintieloru timpului. Pentru solutiunea multiamitare a acestei probleme, ce se cuprinde ia referintiele confederatîunei sî este de mare însemnătate pentru interessele Austriei, au devenitu necessarie nisce pertractări, care din partea regimului Meu se continua si acum cu acea seriositate, ce o merita afacerea. Resultatele loru Vi se voru comunică din partea regimului Meu, si speru, ca acelea nu voru fi fără influintia favorizare asupra statorirei noului tarifa de vama, ce are sa urmeze in decursulu acestei sessiuni. Cunoscendu folosesc, ce se pote dă imperiului Meu vii tata privint’a multiplicarea medieloru de comunicatîune, amti insarcinatu regimulu Meu, de a se pune cu necurmat’a sî energic’a sea activitate pe esecutarea plănuită a unei retiele de drumuri ferate, carea sa îndestuleze trebuintiele regateloru Sî tieriloru Mele. Amesuratu acestoru [intentîuni ale Mele regimulu Meu in scurtu tempu ce va comunică unu sîru de proiecte de legi asupr’a garanției statului, ce se cere din partea mai multor