Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-11-22 / nr. 92

inteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere mici, pentru :• dou’a ora cu 5 % cr. IV pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. a. Inseratele se platescu pentruÍ Hfj2­­ Y2. A.­LIX XIL Telegrafulu ese fie doua ori pe septe­­m­an. joi’a si Duminec­a. — l’remum­e­­ratiunea se face in Salinu la espeditur’a orei pe afara la c. r. pește, cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditara. Pretinsu prenum­eratiu­­nei pentru Sabiia este pe anu 7. 11. v. a. care pe o jum­etate­­ le anu 3. fl. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­tr. 22 Xov. (4 Dec.) i­n M­­tru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jum­atate de anu 4 fl. v. a. k Pentru princ. si­lieri străine pe anu nil |pe */, anu. 6 11. v. a. piet­a transsilvana. Siedinti’a din 5/17 Novembre 1864. După citirea protocolului in limb’a magiara, sî dupa ce se da citire mai multoru petitîuni (a comuneloru Finticu, Poz­­masiu, Ujfaleu sî Seplacu , de a fi incorporate la municipiulu , Reghinului, a companiei 1, 2. sî 3. din fostulu reg[imentu 1. granitierescu pentru caus’a muntîloru revindicati,­ la ordinea dîlei e continuarea desbatereii asu­­pr’a fondului de concurintia a tierei, si anume asupr­a propu­­nerei lui Thiemann privitóre la premiarea fetelor­ cotropite. La aces­te obiectu se angajeza o mulțime de oratori, precum Br. Bedeus, Puscariu, Gull, Br. Friedenfels, I. Balomiri (de done ori), Budacker , Axentiu Severi, G. Manu, Gaitanu, a­­poi iar Thiemann, sî in fine Ram­icher ca repr. reg. , pâna­­candu presiedintele insusi observa , ca obiectulu acest’a lu crede destulu de desbatutu, pentru de a se vota asupr’a lui. Din oratorii amintiți propuneri făcuseră următorii : Puscariu, cu recerinti’a sa se ’ncuviintieze, dar sa se esprime dorinti’a, că premiulu pentru unu lupu sa se puna 5, ear pentru unu ursu 10 f. ; Gull: Diet’a sa hotarésca: I. ca dreptu recerintia de premie pentru fete cotropite sa se puna 33,000, sî in­ regiunu ga se impoteresca a respunde dreptu premie 1) pentru pui de lupu :a) déca s’au prinsu fara lupóia, 2 f., b) déca cu lu­­póia 4 f. v. a., 2) pentru lupi mari 5 f., 3) pentru lupéie mari 8 f., 4) pentru unu puiu de ursu 5 f., 5) pentru unu ursu celu putînu de unu anu 8 f., 6) pentru a ursuica celu putînu de unu anu 10 f., observandu-se mesurile normative de precautiune. II. sa se reculre in­ regiu­u a constringe co­munele la cotropirea cu deadinsulu a fereloru, cu acelu adausu, ca sî porcii selbatici vinu a se privi ca fere. (Propunerea lui Gull dara numai in stilu sî forma e de­osebita de a lui Thiemann) ; Budacker: Aline’a 2 sa sune asia: Inalt’a dieta incuviiitiéza recerinti’a, dar totdeodată esprime dorinti’a, ca in­ regir­u propunerile privitóre atâtu la catimea premieroru , câtu sî la adeverat’a împuținare a feteloru sa binevoiesca a le substerne celei mai deaprópe diete. La votare recervnti’a de 33000 i. v. a. s­e ’n­c­u­­v­i­i­n­t­i­e­z­a , propunerea lui Thiemann se priime­­s­c e. „Titlulu 12. „Contributiuni.“ Preliminate cu 1168 fl., s. „Titlulu 13. „Spese diverse,2 aretate in summa de 3000 fl., se recomanda spre applacidare fara nici o observatiune.8 Neinsinuandu-se nimenea la cuventu, aceste doue tit­ule se priimescu fara desbatere. Asemenea se priimesce fara desbatere recerinti’a preste totu de 175,528 fl. v. a. Coperirea. Titlulu antáiu. „Venitulu din Realitati.2 Locatecui dela edificiulu fondului tierei in Turd’a s’au insemnatu 260 11. Asupr’a acestui postu n’avemu ce observa, dar a se nasce întrebarea, ca ce s’au facutu cu venitulu altoru realitati ce suntu proprietatea tierei, de cari se tinu si edifi­­ciele militarie construite din cass’a provinciala de mai inainte, dupa cum suna ordinatiunea locotenentiala Nr. 4515-1855 si altele , căci unele s’au instrainatu estei destinatiuni. Apoi are fondulu­iierei si diverse asia numite pretensiuni de con­­structiuni pentru anticipări prestate sa încaseze, cari inca nu se afla asiediate intre mediele coperitóre specificate. Deci comitetulu ia ansa a face «rmajorea propunere: „Inalt’a dieta sa binevoiésca a direptu la inaltulu regiunu cererea, ca inaltu aceluiasi sa-i placa. I. a presentu proximei diete unu conspecta com­pletu a) preste tote obiectele reali, ce au trecutu in proprieta­tea tierei. b) preste tote pretensiunile, la cari e indreptatîta tiér’a in uriu’a anticipariloru date din fonduru concurentiale. N­. a face cuvenitele dispositîuni, cu chiriele restanți din an. 1849 dela edificiele mai inante provinciali, anume a edi­ficiului cancelariei aulice (ciuaperatu de tiara cu 82,000 f. , după alti semulu rescriptu din 25 Iuniu 1760), alu Guverniu­­lui si alu Tabulei regie judeciarie, sa se licide in favorea fon­dului concurent cale sî sa se petreca in venitele acoperitóre ale acelui’a.2 * * 5 * * Codru D­răguși­anu întreba, insa pre­ tardîu, pre refert. comit., pentru ce nu s’a luatu in titlulu acest’a ce­va despre dominiele, ce le-au avutu Tranni’a până la an. 1848, precum sî despre fondulu asia numitu domesticalu . Presied. insa, dupa ce s’a enunciatu odata, ca nu va sa vorbesca ni­menea, nu-i mai pute da cuventu. Cu tóte acestea apoi Re­­ferint. Schuler —■ L­i­b­b­­­y respunde intr’o cuventare , carea in protocolele stenografice cuprinde 25 foi. Liniamen­­tele acestui respunsu suntu, ca domintele numai in idea erau ale tierei, ear adeverat’a s’ deplin’a loru folosire competed principelui, faceau—cum s’aru dîce astadi—o parte din list’a lui civila. Domintele acestea insa prin patent’a imp­­asia nu­mita de aniticitate din 29 Maiu 1853 au trecutu in poses­­siunea deplina a posessoriloru loru, prin urmare sî in deplin’a posessiune a coronei insesi, sî apoi devenira contopite cu ave­rea statului preste tori.­Apoi da o deslucire asupr’a venitu­­riloru statului din aceste dominie, care preste totu se arata forte mici, asia incatu tier’a, ch­iaru sî candu le aru admini­­stra ea, n’aru trage din ele vreunu folosu insemnatu. — A­­semenea sta sî cu fondulu domesticatu. Déca spesele admi­­nistratîunei in Tranni’a aru si sa le porte acestu fondu , adica déca autonomi’a Tranniei aru pretinde, ca din totu cuantulu dârei sa se scota 16­/2­0/05 apoi acest’a aru face pe anu cam 1/2 mill., pe candu statulu cheltuiesce pentru administratîunea tranna mai 1­­/4 mill., sî asiu Tranni’a fatia cu statulu este ca unu negotiatoru sera cu fatia ce unu companistu bogatu , lângă care are tata caus’a a se lipi câtu de striniu, dar nici decâtu a se desface de câtva densulu. La votare partea II, din titlulu 1. se p­r­i­i­m­e­­s­c­e după propunerea comitetului. „Titlurii 2. „Interese din capitale active.2 * * 5 * * Perceptele mai pre largu specificate in preliminariu a­­rata sum­ a de 16,679 f. si are sa se petreca in coperire. Titlulu 3 cu 320 fl. încasați din vendcarea reali­­tatîloru sî Titlulu 4 cu diversele venituri aretate in cassa in paraui cu 20,000 f. asemenea propunemu sa se asiectie in coperire. Asia dara se arata Recerinti’a in summa de — 175,528 f. Coperirea in summa de — 37,259 f. mmm Lips’a neeoperita — 138,269 f. ' Deci fiinduc a se recere mai r­ar. adausu, spre a se in­­fiintia summ’a de 28,000 f., trebuie sa se susțină aruncutu proiectata in propusetiunea regimului cu 5 xr. de fiorinu.2 Aline’a 1. 2 sî 3 se priimescu fara desba­­t­e­r­e. „Propunere finala. 1. „înalt’a dieta sa binevoiescau rădi­că la conciisu proiectulu de lege respec­­tivu in urmatoriulu cuprinsu : Articululu 1. Spesele totali ale fondului concurentuale ala tierei pre anulu 1865 se aplacida in summ’a de 175,528 f. v. a*

Next