Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-12-03 / nr. 95

8ale i­ i­, in 3115 Decembre 1894. Telegrafuru­i­ese de doua ori pe septe­­man: joi’a si Dum­inec’a. — Prenume-i rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’n I­oiei pe afara la c. r. poște, cu bani­ gat­a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumieratiu­i nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. I car’ pe o jumatate de anu 3. fl. 00. Pen­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­­ tru 95. ANULU XII. eeeen­­tru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. dra pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 I pe ‘­a anu­ 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru sintein ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru a dou’a ora cu D '/2 cr. at pentru a trei’a repetire cu 3‘/2 cr. v. fl. cu totulu 43,714,440 fl. Diet’a transsilvan­a. Sied­inti*a din 9/21 O­c­t­o­b­r­e 1864. După citirea protocolului in limb’a magiara, se comunica petitîunea comuneloru Borgo-Prundului pentru o judecătoria de instanti’a prima in mijloculu loru, sî se da comitetului pentru impartîrea tierei. Apoi se citescu respunsurile in­ presidiu gubernialu la in­­terpelatîunile lui Klein sî consoti sî Dr. Ratiu sî consoti, prin vitóre la cert’a teritoriala intre comunele Jadu, Pinticu si Du­­mitr’a din distr. Bistritiei de o parte sî Ilv’a mica, Feldr’a, Ne­­posu sî Rebrisiara de alta parte, ceea, ca hotarîrea judelui singu­­laru din Bilacu prin Tabl’a reg. s’au anulata, ear cost’a ca cert’a prin p. n. resoluțiune a Mai. Sele c. r. apostolice din 31 Mertiu 1864 pe calea politica s’a terminatu , sî ca până la aduce­rea unei decisiuni finale pe calea judecatorésca are a se sus­ține statulu quo. Apoi trecendu-se la ordinea dîlei, adica la Titlulu II din preliminariulu pentru fondulu de dessarcinarea pamentului (comunicatu in nr. tr.) , P­u­s­c­a­r­i­u modifica amendementulu seu din siedinti a din urma intr’acolo, ca sa se lase afara cuvintele : din fon­dulu pentru administratiunea politica. Propunerea lui Puscariu e sprijinita si in form’a acést’a schimbata. Dupa ce mai vorbescu Pleckersî C. Schmidt in favorea propunerei cestui din urma, apoi dupa ce Herbert intreba pre repr. regim., ca din ce ómeni suntu compuse comissiunile de verificatîune ? sî repres. regim, respunde, ca in acelea functiu­­neza parte amplosati dela esactoratulu provincialu , cari mai nainte au fostu ocupați la catastru , parte sî amplosaui po­litici disponibili sî jurații» oficiulu loru; in fine dupa ce Kl­ein recomanda de nou propunerea comitetului, urmeza votarea asuprea tuturoru amendemen­­teloru aduse. Propunerea lui Herbert (Ștergerea celoru 25,000.) nu se p­r­i­i­m­e­s­c­e. P­u­s­c­a­r­i­u va acum sa retraga propunerea sea de totu. P­r­e­s­i­e­d. insa nu concede , si I. Balomiri reflecta cu totu dreptulu, ca propunerea este deja proprietate a dietei. Propunerea lui Puscariu nu se prii­­m­e­s­c­e; propunerea lui Ram­icher nu se prii­­mesce; propunerea lui C. Schmidt (împuținarea co­­missiuniloru verificatóre) se priimesce. „Titlu III. Arutamentu la spesele de regie ale ad­­mini­stratiunei justitiarie. Pretensiunea regimului pe 14 luni face 69047 fl. Justiti’a civila are de a face totdeun­ a sî pretutindeni cu compunerea causeloru de contraversia a cetatieniloru de statu. Tóte aceste contraversii suntu fara deosebire trebi private ale partideloru, pentru a cârorŭ a decisiune legala are statulu ase­menea de a îngriji. A deschisini unm singuru soiu de contra­versia sî a nu impune spesele pentru compunerea acelor’a nici statului, care denumesce sî platesce pe autoritatîle judecato­­resci, nici partideloru, ci a le impune unui alu treilea cu to­­tulu neinteresatu, sî anume fondului pentru dessarcinarea pa­­m­entului,—precum se intempla acest’a cu procesele urbariali, ast’a prin nimicu nu se vede justificata. Drepții aceea co­­mitetulu si­ tîne de datorintia a propune ștergerea de totu a acestei sume de 69047 fl., cu atâtu mai vertosu , câci o ast­­felu de pretensiune câtra nici un’a din provinciele germano­­slavice nu s’a facutu. (Bugetulu statului pro 1864j.a G. Manu ruga pre repres. regim, ca déca va voi sa mai vorbesca, sa vorbesca inainte de închiderea desbaterei . P­r­e­s­i­e­d. reiépta acesta pretensiune că necompetinte. Asupr’a punctului acestui’a se desbate mai îndelungata. Repres. regim. L­a­z­a­r­u , provocandu-se la p. n. re­solutîune din 30 Augustu 1855, cere incuviintiarea summei de 69.047 fl.; Br. Salmen (de dóue ori), C. Schmidt , Binder , Gavr. Manu , Mog’a­sî 1. Balomiri suntu in contr’a lui La­­­zaru sî pentru comitetu. Russu merge sî mai departe sî pro­pune, a se provoca regimulu, că spesele făcute sub titlulu 3 pe an. 1861, 1862 sî 1863, sa le rebonifice fondului de dessar­cinarea pamentului. Budacker combate propunerea lui Russu. Axentiu Severu sî iarasi Russu o sustînu. 1. Balomiri o combate din punctu de vedere formalu, caci acum se desbate bugetulu pe a. 1864, sî aici nu se potu amestecă anii de mai nainte. In fine Russu retrage propunea­rea, spre a o face la alta oca­­siune mai oportuna. La votare se priimesce propunerea co­mitetului. „Titlu IV. Summe de com­putu la capitaluri« Pretensiunea regimului pe anulu admnistr. 7000 fl. pe Novembre sî Dec. 1864 — 1200 fl. la olalta 8200 fl. Aru si de a se incuviintia b) Auotatiune. Emiterea obligatiuniloru in periodulu finantîalu dela 1 Nov. 1863 până la finea lui Decembre 1864 au fostu preliminară la unu capitalu de 1,917,410 fl. In fapta s’au lichidatu până la finea lui Iuliu 1864 summ’a de 3,090,38011., prin urmare a debuitu sa fia sî summ’a cerutu de computu mai mare. Șî despre acoperirea acestui supererogatu aru fi de a se cere deslucire dela inaltulu regimu.“ Rosen­fe­ld róga pre repres. regim., a da deslucirile ce se ceru din partea comitetului. Repres. regim. L­a­z­a­r­u da aceste desluciri intr’acolo , ca capitalele fondului pentru dessarcinarea pamentului suntu de trei feliuri: capitale in obligațiuni, capitale, din cari se platescu numai carnetele (caci dreptulu de proprietate e inca in dubiu), in fine capitole lichidate dar inca neradicate. Apoi din aceste 3 mil­. 1,350,000 s’au datu preotimei luterane anteci­­pandu in a. 1863, sî asia numai in anulu acel’a s’au adusu la fondulu de dessarcinare, sî apoi in anulu acest’a s’au pla­­titu in oblegatiuni de dessarcinare statului indereptu. Ase­menea sî fiscului s’au platitu 261,450 f. In fine restulu de 400,000 s’au platitu celoru competinti; sî asia statulu n’a pre­­liminatu nici decatu mai multu decum se cuvine; de aceea nu afla de lipsa mai departe a notatiunea de sub titlulu IV.- Ro­senfeld inca e de parerea acest’a, sî propune a se sterge anotatîunea, sî fiindcă cu acest’a se ’nvoiesce sî referințele, desbaterea se termina, sî la votare titlulu IV. se priimesce, ear ano­tatîunea se șterge. „Titlu V. Interese (rente) celoru îndreptățiți. Pretensiunea regimului pe anulu administrativu 2,452,077 f. pe Nov. sî Dec. 1864 1,500 f. la olalta 2^452^777. După ad­usulu 5 la titlulu V. pretensiunea acest’a se baseza 1. pe faptulu , ca până la finea anului adm. 1862 s’au emisu obligațiuni in summa de 39,875,650 fl. 2. pe presuposit­unea, ca in decursulu anului adm. 1863, se voru emite obligațiuni in summa de 5,706,940 fl. 3. pe presuposit­unea , ca in anulu 1864 se voru emite obligatii numai in summa de 1,917,410 fl . Prin urmare rentele au trebuitu sa se compute după unu capitalu de — — 47,500,000 fl. După informările Esactoratului de statu insa summ’a ob­­ligatîuniloru emise până acum’a resulta, după cum urmeza: a) până la finea anului adm. s’au acoperitu prin obliga­țiuni numai unu capitalu de 40,624,060 fl. b) in a. 1864 s’au emisu oblegatii in summa de 3,090,380 fl.

Next