Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-01-14 / nr. 4
pace si sa-i interesca virtutea, pentru ca sa póta duce la unu capetu fericitoriu opusu celu grandiosu, ce l’au adusu până la stadiulu acest’a. Urâllîc sî fericiturile sîm binecu venturile Româniloru orientali din Transsilvani’a sî Ungari’ai urmeza cu căldură din locu in locu sî din pasu in pasu. — Eri la 11 ore pleca la Vienn’a sî Esc. Sea D. Pressedinte alu Curții supreme judecatoresci transsilvane, Ladislau Vasiliu Popp, pentru de a ’ncepe functiunea sea in postulu acest’a , carea se dee ceriulu sa fia aceea, ce ascepta dela Esc. Sea patri’a ’ntrega: epoc ’a dreptului si adreptatii. 1865. Comitatulu Carasiu . Oraviti’a in 10 Ian. c. n. In ajunulu serbatoriloru nascerei Mantuitoriului, adeca in 5 Ian. c. n. 1865 ne aduse Gazet’a oficiósa vienesa sî neue cea mai imbucuratore scrie despre infîinttarea Mitropoliei pentru Românii gr. or. ai Transsilvaniei si Ungariei, precumu sî preinalt’a denumire a Escellentiei Sele Domnului Episcopu Andreiu Rr. de Siagun’a de Mitropolitu alu nostru. Scirea acést’aratîndu-se de odata cu fulgerulu preste totu districtulu reuni inteliginti’a româna gr. or. la serbarea unei dîle de bucuria in Oraviti’a montana, in biserica, sî afara de biserica pentru re’nvierea Mitropoliei ,— ce dumineca in 8 Ian. se sî serba in urmatoriulu tipu : Inca in preser’a serbatórei fusera illuminate amendoue orasiele Oraviti’a montana sî camerala împreuna cu bisericele gr. resaritene in flacaramandra, unde sub bubuitulu treascuriloru se tînusî „Bdenia“, sî urma unu conductu de făclii din partea inteligintici sî celoru mai aleși orasieni ai noștri, pornindu dela otelulu „Corón’a Ungariei“— cu musica sonora naționala sî mulțime de popori intre urâri sî vivate entusiastice, in josu dealungulu orasteloru , sî ’napoi— Frumosu era de a vedé, cum sî ceialalti concetatieni germani sî alții de alta nafiunalitate sî relege, din indemnulu seu propriu iluminau casele sale sî se bucurau cu noi împreuna , — pentru care dragoste manifestata le multiumimu din inima. — A dou’a dî, adeca .n 8 Ian. c. n. , adunandu-se sî de prin pregiuru inteliginti’a, preotîmea, diregatorii sî mai multi representanti comunali, se tînu in biserica după sans’a Liturgia iarasi sub bubuitulu treascuriloru, o Multia mire sî Lauda lui Domnedicu , părintelui cerescu , ca a versatu darulu seu spre noi,— cu rogatiunile îndatinate pentru pregratiosulu nostru Monarhu Francis cu 1 o si lu 1., la care actu bisericescu pontifica D. Protopresviteni Iacobu Popoviciu pre lângă asislintia de 14 preoți.— Actulu acest’a se fini cu o cuventare depe amvoru de d. Protopresbiteru rostita , si forte acomodata serbatórei, in carea desvelindu bunatâtile venite Romaniloru dela august’a Casa domnitóre, arelu mai cu sema parintésc’a gratia de astadi a Maiestatei Sele c. r. Apostolice la incuviintiarea Mitropoliei nóstre,— precum sî aceea ce a castigatu viéti’a nóstra bisericésca prin Mitropolia , prin denumirea celui mai meritatu barbatu, a Escellentiei Sele Domnului Andreiu Baronu de Siagun’a de Archiepi— scopu su Mitropolitu alu toturoru Româniloru greco-orientali din Transsilvani’a sî Ungari’a, incheiandu intre altele cu: Sa traieca Maiestatea Sea Imperatulu! Sa traiasca noulu Archiepiscopu sî Mitropolitu! Sér’a totu in acea dî in onorea serbatorei se tînu sî unu banchetu in otelulu „Corón’a Ungariei“— unde se adunara sî luara parte preste 100 de persóne.— Music’a natiunala sî unu coru de cantareti alesi esecutara Cele mai frumóse sî plăcute cantari romanesci, deschidiendu solenitatea cu : „Descepta-te Române!“— La masa in tempu cuveniții Domnulu Jude primari cercualu Ludovicii Krengel, carele lua parte la tóte solenitatîle,— radica antâiulu toastu pentru sanetatea, îndelung’a viofcia, drept’a sî gratiós’a domnire a Maiestatei Sele c. r. Apostolice ! — D. Protopresbiteru lacobu Popoviciu iarasi pentru Maiestate, pentru intreg’a casa domnitóre, si pentru noulu Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu Br. de Siagun’a urmandu la tóte vivate entusiastice, sî „La multi ani!“— Apoi sculandu-se d. advocata Dr. Demetriu Ilabieganu intr’o cuventare mai lunga cu repriviri asupr’a trecutului, asupr’a starei Bisericei nóstre de până acum’a, a lupteloru eii celoru drepte din punctulu de vedere canonicii, natiunalu sî politicii ,— fiindu astadi cultur’a popóreloru tari ’a sî scopulu deschisu alu statului,— desfasiara cu vorbe forte vii marea însemnătate a dîlei acestei’a pentru noi sî venitoriulu nostru ,— radicandu toastulu antâiu pentru Maiestatea Sea gloriosulu si cavaleresculu Imperatu Franciscu losiful , carele cu pregratîosulu si maresiulu seu acu a facutu epoca in istori’a Bisericei nóstre natîunale greco-resaritene ! — la carea indata in zona corulu: „Tine Domne pre Imperatulu.“ —Apoi continuă toastulu pentru Escellenti’a Sea primulu nostru Mitropolitu , premeritatulu Archiereu Andreiu, carele mai presusu de toti e inzestratu cu cele mai mari virtuti, cualitati, sîtarii de Archipastoriu alu turmei sbuciumate — intrerupendu vivatele entasiastice, canta corulu „La multi ani.“ — După aceea urmară nenumerate toaste pentru comissarulu ces. reg. congresualu sî sinodalui Maiorulu generalu los. Baronu Philippovic de Philippsberg. — pentru inaltulu Regimu alu Maiestatei Sale, carele a sprijinita caus’a nóstra bisericésca;— pentru barbatii noștri binemeritați anteluptatori, — pentru națiunea serbesca correligionara sî Archiereneii, sî alte multe.— Petrecerea dura până in deori de dîua. — Multiamita Ceriului ! Multiamita luminatului sî gloriosului Imperatu ! Urari noului sî premeritatului Archipastoriu sî Mitropolitu ■— Maimu 11 i. Banatu — Comlosiu 16/3 Ian. Stimate Domnule Redactoru Indesieriu asiu cauta asemenare aceloru fragede simlieminte de bucuria, ce au electrisatu nnmele toturoru Româniloru dreptcredinciosi intielegendu sciiea despre re ’nfiintiarea mitropoliei române in Austri’a, — undesieriu asiu nesui sa descriu acea multiumire sî îndestulare mangastória, ce esprimau fetiele până acum atâtu de îngrijite de suferintiele trecutului lungii,— dar de s’aru mai poto gradua superlativulu, asiu dice, ca si mai mare bucuria sî multiumire a inspirații animele locuitoriloru gr. resariteni ai comunității B.—Comlosiului cu acésta rara ocasiune, caci.............. sî are e mai de lipsa sa motivezu acésta e saltatiune a bucuriei generale, candu prin radiele dalatóre de viétia ale mitropoliei române, morii cei de ghiatia peru de pe orizonulu bisericei nóstre ? . . . Si de lipsa area motivă fragedele eschiamalîuni de bucuria ale copilului perdutu, rare după suferintie îndelungate reaflandu simulu celu plinu de amare alu mamei sele, se eliberéza de asupririle mașterei ? . . . Sublima e cantarea eliberatului din sclavia,— dar multi s e mai sublima intonarea imnului de multiumire a poporului , candu prin Proni’a cea ceresca si bunatatea prebunului seu Domnitoru si Părinte— se simte salvata de apelarea proselitismului, ce-i imputa virtutea de pecatu sî energi’a barbatesca de vitiu !— Da acum înainte preoții banalieni nu voru fi persecutați si batjocoriti, pentru ca si iubescu națiunea sî servescu bisericei cu consciintia;— nu se voru mai înfiora animele compatriotîloru bine sentîtori, temendu-se de scandalu la servitiulu ddicescu, pentru ca Românii in dulcea limba a mamei loru marescu pe Tatalu celu cerescu. — . nulul Acum cantati sî preamăriti pre Domnulu, caci e bunu Domnuilui’a! Dar in desierlu me incerca sa descriu bucuri’a generala , ce a inspirata animile nóstre, vedhendu-ne eliberați de ierarchi’a serbésca, carea de atâtea ori a datu ansa de certe sî frecări natiunale-religionarie. Adencu multi ami sî incantati de acea sperantia, ca despărțirea nóstra de Serbi in venitoriu se va preface in sincera sî fericitóre cordialitate *), mai departe me margineseu cu simpl’a schitiare a serbarei natiunale bisericesci, ce s’au tînutu in B.Comlosiu in onorea Metropoliei reînviate. — Inca la ajunulu s. Nasceri a Domnului fiindu surprinși sî incantati de acea faima iaretia, ca Escellenti’a Sea Andreiu Br. de Siagun’a e denumirii capitalu bisericei române resaritene, s’a serbaru in case private acésta strălucită încoronare a asceptariloru generale; — insa serbarea poporului in dîu’a prima a anului nou pentru totdeun’a va remane unica in analele comunității nóstre. — La 12 ore in noptea spre anulu nou detonarea unui tunu a desceptatu pre ómenii, ca sa-si iee remasu bunu de suferintiele anului trecutu, apoi la fiacare patrariu de ora bubuindu câte unu tunu, dimineti’a la 1 ora sunetulu maretiu alu companeloru si alu tunuriloru a chiamatu pre credincioșii la rogaciunea de diminetia, că sa ceremu ajutoriulu lu Ddieu pentru venitoriu. — Precum la rogaciunea de diminetia, asia si la s. Liturgia poporulu iu numeru neindatinatu mare a umplutu si incungiuratu s. biserica, că sa iee parte la servitiulu ddicescu, facutu de venerabilii noștri preoți : Părinții Vicențiu Șierbanu, loanu tirozescu sî Iulianu Bogdanu. Poporulu cu cea mai viua atențiune asista la acestu serviliu maretiu, sî pe fati’a fiacarui’a polcai citi, ca ascepta anuntiarea implinirei dorintieloru loru.— Cându primulu pontificante V. Sierbanu a pomenitu pre Patriarchulu Serbiloru , sî inca actualulu nostru Episcopu Samuilu— unu sinu murmuru parcă ca s’a satŭtu prin popom, dupace Părintele loanu Grozescu, spre odihnirea asceptâriloru, indata după acést’a a pomenitu, pre Archi-Episcopulu sî Mitropolitulu nostru Andreiu. . . ., fetiele credintiosîloru se insemnara de nou , ochii ardeau de bucuria, sî mai tardau P. V. Sierbanu prin o predica ostensiva sî petrunchiatare , cu graiu innaltu sî mangaitoriu esplicandu insemnata Red.) *) Sî noi santemu de acésta credintia sî dorintia.