Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-02-14 / nr. 13
Ministeriulu de statu 30,881,261 f. Cancellari’a aulica ungara 12,066,682 F. Cancellari’a aulica trama 3,562,044 f. Cancellari’a aulica pentru Dalmatî’a, Croatî’a si Slavoni’a 2,100,036 f. Consiliulu de instrucțiune 55,140 f. Ministeriulu de finantie 342,778,919 f. Ministeriulu de comerciu si economia nationala 13,887,761 f. Ministeriulu de justitia 8,141,395 f. Ministeriulu de politia 3,005,504 f. Dicasteriele de controla 3,782,696 f. Ministeriulu de resbelu 100,138,866 f. Ministeriulu de marina___________________11,074,000 f. Summ’a 542,455,330 f. 2) Acoperirea. Venituri poprii ale ministeriului de externe 115,029 f. Venituri proprii ale ministeriului de statu 496,600 f. Venituri proprii ale cancelariei aulice ungare 266,037 f. Venituri proprii ale cancelariei aulice traine 79,375 f. Venituri proprii ale cancelariei aulice croatoslavone 45,100 f. Venituri proprii ale administratiunei de finantie 147,195 f. Contributiuni directe: 1) Darea de pamentu 69,856,600 f. 2) Contributiunea de zidiri 23,881,100 f. 3) Contributiunea de castigu 6,827,800 f. 4) Contributiunea de castigu personalu 5,115,000 f. 5) Contributîunea de venitu 21,009,500 f. 6) Contributîunea de ereditate 21,300 f. 7) Contributîune regésca restante 22,200 f. 8) Taxe pentru esecutîunea dariloru 290,300 f. Contributîuni indirecte: 1) Contributîunea de vinarsu 16,848,800 fl. 2) „ de vinu sî mustu 6,267,100 fl. 3) „ de bere 16,953,258 fl. 4) 3 de vite de taiatu 5,526,189 fl. 5) „ de zacharu 8,829,840 fl. 6) Alte contribuțiuni de consumu 1,920,947 fl. 7) Arende 5,073,205 fl. 8) Alte venituri 153,419 fl. 9) Vămi de granitie 16,116,782 fl. 10) Sare 39,828,670 fl. 11) Tabacu 60,886,450 fl. 12) Timbre 16,884,582 fl. 13) Taxe 843,516 fl. 14) Taxe de documente justițiare 26,561,100 fl. 15) Loteria 19,534,155 fl. 16) Vămi interne 3,234,856 fl. 17) Pundarea 99,391 fl. 18) Taxe in Lombardo-Vencî’a 137,000 fl. Venituri din dominiele statului 3,889,574 fl. Venituri din pădurile statului 10,189,936 fl. din averi confiscate 698,010 fl. Fabrice erariale 1,326,081 fl. Baiasatulu 28,222,542 fl. Monetaria 22,409,072 fl. Venituri din vinderea proprietatîloru statului 27,424,540 fl. Administratiunea generala a casseloru 17,533,197 fl. Minist, de comerciu posta, telegrafii etc. 17,305,145 fl. Venituri propria ale ministeriului de politia 548,850 fl. 3 „ ale dicastereloru de controla 1,666 fl. 3 3 ale ministeriului de resbelu 9,066,227 fl. 3 3 ale ministeriului de marina 391,504 fl. Summ’a 512,879,103 fl. cu carea asemenandu-se summ’a recerintiei 542,455,330 fl. remâne defîcitu ~ — 29,576,227 fl. Cuventuri abl. imp. Gavriilii Manu in siedinti’a casei ablog. din 25 Ian. (6 Febr.) 1865 după „G. Tr.“ „Voindu a lua parte la desbaterea despre scăderea contributiunei in Ardelu, trebuie sa-mi ținu înaintea ochiloru sî astadi numai acele principii , cari le-amu pronunciatu in 17 Sept. 1864 in diet’a Ardealului in aceeasi causa. Eu dîsei atunci: „Eu insa trebuie totdeodată sa premitu, cumca nici decâtu n’amu pornitu din acelu principiu, ca veniturile statului din Transsilvani’a sa se scurteze sî statulu preste totu sa patimésca in finantiele sale, ci amu doritu sî dorescu, ca sistem’a contribuitnnala după starea materiala sî după mijlócele, ce le au locuitorii Transsilvaniei cu privire deosebita la contributiunea personala , sa se rectifice asta , ca pe viitoriu sa nu mai fia statulu silitu, cea mai mare parte a contributiunei din Transsilvani’a a o scote pe calea esecutîuniloru militari; amu doritu, ca contributîunca sa se asiedie pe o casa amesurata asta, ca locuitorii sa o póta suportă , pentru ca déca nu voru fi in stare a o suportă, atunci acésta va urmă nu numai spre ruinarea contribuenteloru sî a tierei, ci va aduce negresitu după sine cea mai mare dauna sî pentru statu.“ Unu altu principiu su respirat asta, ca consecinttele si urmările egalei indreptatîri poftescu, cu populatiunea Ardealului in negatiele comune cu privire la impregiurarile tierei inca sa se tracteze intr’un’a forma cu locuitorii celorlalte tieri de coróna. Din acesta privire principiala purcediendu, credu, ca me aflu pre asemenea terenu principialii cu on. d. propunatoriu Schneider: ca ce eu nu dorescu nimic’a pentru fier’a mea, ceea ce n’au celelalte tieri, sî nu dorescu nimic’a din partea celoralalte tieri, ce aru trebui sa casiune pe d. prop. a duce, cum ea se da cu mui’a plina, sî nu cu ea strinsa. Amu deosebita multiumire, cum ca d. prop. Schneider a adus’a, cumca sistem’a contributionala in Ardealu, dupa cum susta ea, e unu abusu contributionalu si inrancinduratu; eu sum multiamitu cu acest’a, ca in. ministeriu de finantia sî cu deosebire Esc. Sea d. min. de finantia dela 16 Sept. 1860 incóce s’a dechlaratu de repetate ori, cum ca contributiunea personala in Ardealu e nedrepta sî in proportîune forte apasatóre ; după eceste mărturisiri atâtu din partea dlui dep. catu sî din partea ministeriului in adeveru n’astu fi doritu nimicu alta, decâtu ca celu putînu in principiu sa se fia dechiaratu , ca sistem’a acest’a de contributiune nu se mai póte sustine. Amu deosebita plăcere, ca in. casa n’a priimitu propunerea d. dep. Sădii, si prin acest’a si-a aretatu tendinti’a sî aplecarea de a afla o usturare in contra acestei apasari contributionale inca pana a nu intra in viétia reform’d generala contributionala. Cându me dechlaru eu in respectulu formalu in contr’a propunerei d. dep. Schneider, cu care, cum desei, me invoiescu in principiu, nu o facu acest’a pentruca daja astu recunosce, cum ca propusatiunea de acum a regimului multiumesce dorinttele cele drepte sî pretensiunile tierei, nici decum propusatiunea regimului in form’a s’a de acum numai câtu mai multumesce sî ustureza o stare esceptionala nedrepta sî aspru apasatóre , o stare e acést’a de o astfelu de natura , incâtu, candu aru vrea vre’unu strainu a judeca si caracteristi tiér’a Ardelului după sistem’a de contributiune de acum , cu buna sema, cu tóte ca deputații Ardelului se afla aicea in sen. imp., aru trebui sa duca, ca Ardelulu se pare a fi mai multu o provincia turcésca, decâtu o tiéra de coróna a Monarciei austriace. Pentru ca acolo , unde palmasii sî dalerii trebuie sa platesca totu atâtu de mare dare pe capu, câta platescu sî proprietarii cei mai mari de pamentu, acolo e greu , ma preste potintia a porbi despre indreptalirea egala principiala sî despre uniform’a tradare. Eu concedu, cum ca in regimu pole numai de aceea n’a mai desfiintiatu inca până in dîu’a de a stadi abusulu acest’a de contributîune in Ardelu, pentru ca aru vrea sa o faca acésta radicalii deodată cu reform’a contributionala. Insa de cumv’a introducerea noului sistemu de contributîune, sî cu deosebire a contributîunei pe castigu , după cum ne indigna de M. Schneider, se va amana inca in vr’o 4 sau 5 ani, atunci propunerea regimului asta, dupa cum e ea astadi aru mai sustíne inca pe câțiva ani înainte discordarea poporului. Insa , cumca eu me dechiaru in privinti’a formala in contr’a propunerei lui Schneider, o facu acésta numai din acelu temeiu, pentru ca me impintenu la acesta datele numerice , care mi stau la îndemâna in privinti’a acésta. Caci luandu după preliminariulu anului trecutu, ca Ardelulu plactesce 1,471,000 f. contributîune pe pamentu sî 1,350,000 f. contributîune pe capu , aceste contributîuni dau urmatoriulu percentualu proportîunalu : in contributîunea pe pamentu 52 °/C sî la contributîunea pe capu 48 °/C* In genere cam acesta proportiune se afla sî in comitate sî jurisdictîuni, nu insa sî in cercurile singurite contributionali, pentru ca d. e. candu cerculu de contributîune alu Lapusiului ungare sa depună 12,422 fi, depune ca contributie personale 19,866 f., prin urmare contributîunea pe pamentu face 38 °/C sî contributîunea personala 62 °/0- Sî, déca ne vomu scoborî la comune, acolo aflamu o disproportiune sî mai rea ; asta de. in comitatulu Solnocu interioru comun’a Caruli’a (Karulyfalva) contributiunea pe pamentu e 117 f. 70 cr., sî cea personala 436 fi; asta cea d’antaiu face aici 29 °/C, asta din urma 71 °/0-Déca me lasu mai departe in detasare sî veciu, cumu d. e. ese proportîunea insesi intre comune, atunci’a aflu o disproportiune sî mai rea d. e., cumca numai in comuna Magyar- Décse 15 familii , cari după normativele iustalóte de contributiune aru fi sa platesca 62 fi sî 57 xr., au platitu in an. trecutu 159 ft si 70 xr. Acesta comuna are 2000 de su-