Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-01-14 / nr. 4
Inseratele se platescu pentru sinteia ora cu 7, cr. sirulu cu litere I mici, pentru a dou’a ora cu 5 ', cr. si pentru a trei’a repetire cu 3V, cr. v. a. Telegrafulu ese de doua ori pe septeman: joi’a si Duminec’a. — la remumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur al Ioiei pe afara la c. r. poște , cu bani I gafa prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. 1 ear’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen 1 NTM 4. AMI A XIII. Sabiiu, in 14/26 Ianuariu 1865. tru proviliciéie din Monarchia pe anu tihii 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 I pe ‘j anu. 6 fl. v. a. Ce ne trebuie ? iii. Ideile despre organisarea a ori ce felu de societate se concepu indeobsce după ce realitatea au lucratu precumu de sine ca fara planu, spre desvoltarea loru. Staturile nu s’au inceputu nici prin Licurgu , nici prin Solonu, nici prin Plato s. a. ci ele au esistatu, inca inainte de acesti’a. Sî ei sî altiii au adusu numai lumina preste elementele ce se desvoltasera precutu , sî sub influinti’a luminei acestei’a, puseră in rendu ceea ce au aflatu, desî in ide’a, organisatiunile societătîloru păru a fi croite mai totdeun’a pentru croirea societatîloru. Noi aflâmu la poporulu nostru o desvoltare nu chiaru fara de nici unu capatâiu, ci strimtorata de «enumerate impregiurari nefericite ale trecutului. Strimtorarea acést’a au sustinutu intunereculu, care au facutu de unu numeru insemnatu de romi sociali nu s’au pututu desvoltă de locu, iara acei cari s’au desvoltatu, s’au desvoltatu fara de perfecțiunea cuviinciósa, sî fara de a ne pote promite unu viitoriu mai indelungatu. Cându damu espressiune acestoru cugete avemu inainte cu deosebire starea materiala a poporului nostru, a cărei baie de sî esista, suntu fara de o lumina, carea sa le dea poterea de unu aventu spre înaintare sî nu cuprindu in sine garanții destule pe viitoriu. Chiamarea, carea o srîrnu in asta privintia e deocamdată mai multa atragatóre de atențiunea publicului catra regularea sî organisarea isvóreloru stârci materiali. — Starea materiala a nóstra de până acum s’au castigatu preste totu prin agricultura, economia de vile si in orecare mesura industri’a sî negotiu. Esperinti’a de tóle dîlele ne arata, ea agricultur’a nóstra după formele ei de până acum nu mai e in stare a ne împlini tóte lipsele nóstre, pentru ca putînulu locu se împarte in bucatîcele asta da mici, incâtu acuși nu e in stare de a nutri sî a provcde pe proprietariulu seu cu cele trebuincióse, iara de alta parte déca sî catatîmea e mai mare, după modulu lucrarei de acum, pamentulu de lucratu cere atâtea spese, incâtu abea aduce ceva preste acoperirea acestor’a. Cu economi’a de vite stămu sî mai reu. Pentru acést’a patri’a de faultu nu au mai fostu in stare a ne fi indeslusitóre sî economii nostri au cautatu a-si duce turmele loru in tieri straine. Tierile care erau scaparea economiloru noștri semanau mai nainte a locuri fara stăpâni, acum inse vinu din ce in ce mai strimte sî economii noștri acuși voru fi nevoiti a le parasi séu in casulu celu mai favoritori a impucina turmele loru. Facia cu aceste impregiurari trebuie dara din vreme sa ne cugetamu la o reforma radicala a isvóreloru stârci materiale. Spre acestu scopu va trebui ca sa ne studiamu bine mai antâiu patri’a. Sa vedemu sî sa cautamu mari aru fi isvórele ce sa ni le póta ea oferi. Sa cautamu a imparii lucrulu incâtu nu nimenea sa nu lucre in zadaru. Sa ne cugetamu sa fi deferintiele patriei cu tierile învecinate nu numai in presentu dar sî in viitoriu sî mai alesu, după ce se vom infiintia drumurile de feru, înainte de tale insa trebuie, ca agriculture! sa-i damu o forma mai rationabila. Sa cautamu ca economii nostri sa se invetie in tempu mai scurtu cu spese mai puține a câștigă mai multu. Acestea inse nu se va pute ajunge decâtu déca vomu are institute agronomice in tiera. Institutele aceste nu voru fi numai penutru producătorii de cereale cum e grâu , secar’a, ovesu, cucuruzu s. a. binefacatóre, ci ele ne voru deschide ochii pentru folosirea pamentului spre a produce legumi, pome si plante de torsu, precum suntu, canepa, viu s. a. pentru stuparitu, vieritu, prăsirea de vermi de matasa s. a. In fine ele ne putu dă o direcțiune chiaru sî in privinti’a economiei de vite , in urm’a carei economi’a de vite sa se pota purtă aici in tiera 5 in urm’a carei sa prasimu vite de feliuri mai nobile, care sa ne aduca sî folosu mai multu. Fara de a face studii mai afunde, ne vedemu nevoiti sî acum că sî in alte rênduri a atrage atențiunea poporului nostru asupra industriei sî a negotiului, acei doi romi carii au fostu mai negresi la noi pana acum. O privire câtu de fugitiva a positîunei ei intre teri cari suntu cu multu mai apte pentru agricultura de catu a nóstra ne indemna la acast’a, pentru ca nici candu noi nu vomu fi in stare a line concurintia in privinti’a esportului bucateloru, nici cu Ungari’a, nici cu Romani’a, preste cari la tóta intemplarea aru trebui sa trecemu cu densele. Brat iele cele multe care aditigorescu lângă carnele plugului, seu care se nutrescu din sapatulu in parte, aru fi cu multu mai bine resplatite prin o industria bine organisata , si pietrele nóstre nu aru fi silite sa ne venda cu bani scumpi manufacturele cele făcute din productele, ce si leamu fostu vendutu insa noi cu unu pretiu de batjocura. Dar sî agricultorulu nu aru fi silitu sa-si venda productele sale numai că sa scape de ele. Spre a nu cade in pecatele amurtîlore ale industriei tierei nóstre de până acum, ni se voru cere sî in privinti’a acést’a institute, in care sa se desvólte totodată sî unu spiritu speculativu. In tipulu acest’a dara a regenera starea materisla, in tipulu acest’a insa ne-arau sî intrarmu pe viitoriu pentru lupt’a cea pacinica, in care incepemu sî noi, ba vomu fi siliti a ne engagia; in tipulu acest’a in fine ne-amu pune in starea de a ne câștigă mijlocele pentru alte trebuintie, care atunci nu aru mai asceptă atâtea provocări sterpe la orice întreprindere. Del» Senatulu imperialii. Siedinti ’a 20, a casei ablegatiloru (din 4/16 Ian.) s’a ocupata cu operațiuni finantîale, sî anume cu raportulu sî desbaterile asupr’a raportului comissiunei pentru controlarea datorieloru de statu. Comitetulu reprobeza, sî ca s’a ablegatîtoru se alătura la acésta reprobare, ca resultatulu împrumutului de 40 milióne n’a fostu favoritoriu , sî ca regimulu a ’ntardîatu cu comunicarea anticipatiriei de 3 mill. punti-sterling (moneta englesesca, lp. st. cam 10 f.) sî n’a cerutu contrasemnatur’a comissiunei de control a; ca ministeriulu de statu a zelogitu pamenturi de ale catatii Viennei menite pentru fondulu largirei cetatii, pentru assecutarea loteriei fundațiunei rudolfiane de 2 millione de f., (acesta propunere la votare cade cu 60 contr’a 70 voturi); in fine decide cas’a (la propunerea lui Schindler)ca îndatoririle, cele-a gramaditu din caus’a acest’a ministeriulu de statu asupr’a finantieloru statului, n’au potere oblegatóre. — la siedinti’a 21.din 7/19 Ianuariu se continuara desbaterile din 4/16 Ianuariu. Siedinti’a catra capeta e forte zgomotosa; caci ministrulu Plener denega casei dreptulu de a aduce conduse normative („massgebende“) in cessiunile acestea. Sirene in urm’a acestei enunciuri propune închiderea siedinttei , carea se si priimesce, dupa ce se da citire interpellatîriei Dr. Giskr’a sî a 77 consoti; 1) candu are de cugetu regimulu a espune senetului imperialu motivele sî resultatele assediei din Galitî’a ? 3) din ce cause se continua sî acum acesta stare ? — Sabiiu in 11 ianuarin. Asta diminetia punctulu 5 ore Escellenti’a Sea Părintele Mitropolitu Andreiu Br. de Siagun’a plecă la Vienn’a , spre a pusi in fruntea unei deputatîuni respectabile de barbati distinși ai bisericei române orientale si astfelu a depune la piciorele tronului imperatescu multiumit’a sea sî a Româniloru transsilvani sî ungureni pentru sanctîunarea Mitropoliei. Deacolo Esc. Sea credemu ca se va duce la Carlovisiu, pentru de a propera ducerea la deplinire a despartirei ierarchice a Româniloru de câtra Serbi. Dom medieu sa-lu portu ia