Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-02-14 / nr. 13
Sabiiu, in 1426 Februariu 1865. tin provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 Jpe ‘2 anu. 6 fl.v. a. Inseratele se platescu pentru sinteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5 V. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3', cr. v. a. Telegrafulu ese de doua ori pe septe , man, joi’a si Duminec’a. — Prenume-1 rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’af loiei pe afara la c. r. poște, cu banii gut’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. I earu pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pent Bte 13. AXULU XIII. Dela Senatulu imperialu. Siedinti ’a 28. din 6/18 Februariu se pote dice ca a fostu siedinti’a ministriloru. In ea adeca se detera mai numai totu respunsuri la interpellatiuni de mai nainte. Comissiunea pentru controlarea datorieloru statului arata starea cassei , precum si starea partialeloru ipotecarie, ce se afla in cursa. Schuler—Libloy intreba pre presidele comitetului respectivu, in ce stadiu, se afla caus ’a drumului de feru transsilvanu? Acest’a (conf. Vrints) respunde, ca ministrulu de finantie s’au invitatu la siedintia , pentru de a da nisce desluciri in privinti’a unoru întrebări. Ministrulu aru fi promisu, a veni indata ce i va fi cu potintia, sî atunci apoi comitelulu va continuă lucrările sele. Ministrulu de esterne, contele Mensdorff se rădică, pentru de a respunde la interpellatiunea lui Mühlfeld in privinti ’a Schleswig — Holsteinului. Respunsulu e, ca regimulu nu póte da desluciri’perfecte in privinti’a acest’a , deorece cestiunea inca nu e finita si descoperirile regimului aru face stricare pertractarei mai departe. Dealtmintrea tractatulu incheiatu cu Dani’a regimulu nu se crede datoriu a lu comunica casei alelegatiloru, deórece acel’a nu ’ngreuiéza nici intr’unu modu finantiele statului. Ministrulu de statu car. de Schmerling respunde la interpellatîunea pentru starea de assedia in Ga— țî tî’a, ca ? sper?tu a pote dă astadi dilucidurile cerute, dar i mai lipsescu unele date; indata insa ce se va ave acestea, va respunde. Ministrulu de administratîune Lasser respunde la interpellatiunea privitóre la fideicomisse (ereditati nei nstrainabile, dela cari moștenitorii iau numai folosulu), ca Mai Lea in calea gratiei a datu voia la câteva fideicomisse, privindu-le acestea ca acte, ce nu cadu in competinti’a conlucrarei senatului imperialu. —■ La interpelatiunea pentru concessiunea institutului de creditu pentru pamentu va respunde intr’una din orele cele mai deaprópe. Conducatorulu ministrului de comerciu, Br. Kalchberg respunde in privinti’a drumului feratu Vienn’a—Budweis—Pilsen ; ministrulu de finantie Piener in privinti’a adauseloru la contributîunile intreprinderiloru pe actii. Cea mai mare parte a siedintiei insa o ocupa ministrulu Piener prin predarea bugetului pe 1866, sî prin espositiunea motiveloru, cari au indemnatu regimulu a aduce in sessiunea acest’a sî bugetulu pe anulu 1866. Regimulu a voitu de o parte sa reguleze de tempuriu preliminariulu pe anulu veritoriu, de alta parte a doritu desvoltarea mai eficace a vietiei constitutîonale. Noi comunicamu mai josu sub titlulu: Bugetulu pe anulu 1866, summele principale ale bugetului , aici adaugemu numai, ca după espositîunea ministrului este sperantia, ca deficitulu statului cu anulu 1867 va încetă de totu , va sa dîca se voru egală deplina veniturile cu spesele, sî de atunci iicolo apoi se voru poto plati câte 40 millióne f. pe anu din datoriele statului. Deficitulu pe anulu 1866, se arata preste totu de 29 millióne, si fi inca din acestea 16 millióne se voru acoperi din veniturile cuvenite si se voru intrebuintiă pentru platirea datorieloru, pentru aceea deficitulu curatu va fi numai de 12. 8 mill., din cari póte inca se va mai pote scade ceva. Cuventulu ministrului este insotîtu de „Bravo !“ in centru. După soirile mai noue cas’a apredatu obiectulu comitetului de finantie spre preconsultare, ca acesta disgratia n’are sî potinti’a , precum are vointi’a; căci aru fi vai de Ardelu sî de deputații lui, „papusîle lui Schmerling“— cum place oppositîunei a-i numi. Disgratî’a acest’a se datora póte inca din anulu trecutu, candu Ardelenii au votatu contr’a votului de ne’ncredere in ministeriu, dar mai cu sema din anulu acest’a, decandu cu desbaterile asupr’a adressei. Amu vediniu procedur’a opositî unei la ’mputînarea dârei personale iu Tranni’a: cum adeca voiau s’o’mputîneze acést’a si sa immultiesca cea pentru pamentu, va sa dîca, sa taie din mâna sî sa pună la picioru. Dar nici candu dor nu s’a manifestatui acésta neplăcere, ba mai amu poté dice ura asupr’a Ardeleniloru cu atât’a taria, că la desbaterea bugetului pentru Cancellari’a aulica transsilvana in comitetulu finantîalu. Regimulu preliminase in proiectulu seu pentru Cancellari’a aulica transsilvana 3,543,391. — Referințe e Arduleanu, regimulu e representatu prin Vicecancelarulu Br. de Reichenstein. Indata la ’nceputulu ssedintiei comitetului Dr. Brest1 provoca o disputa — după parerea nóstra forte treca sî fara temeiu — asupr’a cestiuiei, ca votă-se va imputînarea preste totu cu o summa pausiala, ori trece-se-voru mai antâiu tóte rubricele sî titlele , — că candu numerii si summele de maritu seu de ’mputînatu s’aru poté pune dupa cum s-a visatu cine va preste nópte sî n’aru fi mai antâiu de lipsa a cunosce positiunile singuratice , din cari sa scadi seu la cari sa adaugi. La propunerea lui Grocholski se priimesce partrea cesta din urma. Totu Grocholski interpeleza apoi pre Vicecancelarulu, ca cu ce dreptu se punu 100,000 f. pentru diet’a Transsilvaniei in contulu statului ? sî dupa ce acest’a respunde mai pe largu despre positîunea dietei traine coordinate in cele politice sî judiciale cu senatulu imperialu redusu, precum sî cu aceea, ca Transsilvani’a a lucratu pân’~ acum in diet’a sea mai numai totu afaceri privitóre la imperiulu intregu, Bres 11 propune in fine scadiamentu de 393,391 f., iar Sirene crede, ca acest’a e prea putînu sî dice ca sa i se scada 500,000 f., apoi Grocho 1ski va sa se subtraga numai 375,136 f. Dupa ce in fine Dr. Teutsch apera Transsilvani’a in contr’a invinuiriloru lui Brestl, ca e liera preferită— drag’a mamei ministeriului—, dupa ce apoi mai vorbers cu Herbst si Eichhoff pentru, ear Alduleanu contr’a acestoru ștergeri . Streit apera propositiunea regimului cu atât’a mai vertosu, câci pe candu comitetuiu la Cancellari’a aulica ungara au subtrasu numai 41/, °/0. Pe atunci la Cancellari’a transsilvana va sa scada mai 76, va sa daca mai 17 °/o.* La votare se priimesce propunerea lui Brestl, se subtragu 393,391 f., sî preliminariulu pentru Cancellari’a aulica a Transsilvaniei scade la 3,150,000 f. Cine nu vede, ca Transsilvani’a , de nu se va pote ajunge cu aceste 3,150,000 f., va trebui sa faca aruncuri noue pe contribuitorii sei! Sî fiindcă summ’a subtrasa de 393,391 f, e mai totu un’a cu cele 411,000 f, sterse din darea capului, cine nu vede, ca pe câtu a datu tierei nóstre senatulu imperialu, pe atât’a cerca acum a i luă comitetulu finantîalu! Minunați liberalii noștri cei multu glorificați ! Suntemu siguri, ca cas’a ablegat floru va fi mai dreptu decâtu comitetulu en finantîalu. Bugetulu Cancellariei aulice transsilvane, sî comitetulu finantîalu. Transsilvani’a sî ablegatu ei din senatulu imperialu au cadiutu de totu iu disgratî’a partidei oppositîonale din eas’a ablegatîloru. Sî nici ca se poteă altminirea. Noroculu numai, Bugetulu statului pe an. 1866. Dupa cum amintiramu in numerulu precedinte , regimulu in siedinti’a casei alelegatîloru din 6/18 Februariu au adusu bugetulu pe an. 1866, din care comunicamu sî no sumele mari in cele urmatóre : 1) Recerinti’a. P. n. statu de curse 7,420,000 f. Cancellari’a de cabinetu a Mai. Sele Imperatului 63,482 f. Senatulu imperialu 966,912 f. Consiliulu de statu 146,782 f. Consiliulu ministriloru 65,985 f. Ministeriulu de esterne 2,317,865 f.