Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-10-10 / nr. 80
Sabiiu, in 10/22 Octobre 1865* Inseratele se plateseu pentru finteia ora cu 7. er. siculu cu litere liniei, pentru a dou’a ora cu 5'. er.at Telejimnulu ese de doua ori pe septe I man : joi’a ai Duminec’a. — Prenume-1 rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a orei pe afara la c. r. poște, cu banii pit’a prin scrisori francate, adresate catru espeditura. Pretiulu pronumeratiul ne» pentru ■Șahii« este pe anu 7.1. v. a. I ear’ pe o jumatate de anu 3.11. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Ute 80. ABULII XIII. tru provinciile din Monarchia pe unu anu ) 8 fl. era pe o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru print, silieri străine pe anu 1 pe V, anu. 6 fl. v. a. Conformu Condusului adusu in siedinti’a Comitetului Associatiunei transsilvane române tînuta in 3 Octobre a. c. §. € 1 subscrissulu presidiu int. alu Assoc, se simte indemnata a pofti prin acest’a sipre acei P. t. D. membri ai Comitetului Assoc, cari nu se afla cu locuinti’a in Sabiiu, ca sa binevoiesca a lua parte la viitórea ssedintia a Comitetului , ce se va tine in 14 Novembre după c. n. Dela presidiulu inter, alu Assoc, transsilvane. Sabiiu in 21 Octobre 1865. Manu, I. V. Rusu , Preșiedinte. Secr. II. * I pentru a trei’a repetire eu S* l/2 cr. v. a. Din viéti’a constituționala. Cetimu prin jurnale despre mișcările care se făcu cu ocasiunea alegeriloru de deputați. Déca luamu amâna dînariele magiare din patria, aflamu ca prin comitate suntu designați in cele mai multe locuri candidații dietali. Asia Ia Clusiu e vorba de Archiepiscopulu Haynald, Laurentiu Micu, sî Cont. Lázár. In comitatulu Clusiului Caroly Zeyk sî după renuntiarea cont. Eszterhazi, flalmányi sî bar. Huszár in favorea lui Iosifu Hosszú (românu), cestu din urma. In Comitatulu Dobocei: Franciscu Ocsvai sî Ladisl. Hosszú (românu). La Alb’a- Iuli’a Vészeli, in comit. Albei inf. bar. Stefanu Kemény sî Anastasia Fopu (românu) sau bar. Oieza Kemény. Turdei: Ladisl. Tisza sî bar. Carolu Huszár. In Comitatulu In Comitatulu Solnocului din lontru: Carolu Tormea, cont. Alessandru Bethlen sî Gabriilu Maniu (românu). In Corastatulu Cetatiei de balta sa fia pana acum vorb’a numai de cont. Lupu Bethlenu. In Orasielulu Szék : Ioanu Bani sî Samuelu Felszegi. Din Secuime se dice ca pentru Scaunulu Muresiului aru fi designați Gavriilu Tolnai, Danila Dosz’a, Samuelu Nagy sî Stefanu Redei. In M. Odiorheiu: Alesiu Dosz’a sî Adamu Lazár. In Scaunulu Odorheiului: conf. Ioanu Bethleny sî bar. Räuber séu Ioanu Horváth. In Trei scaune : Grigoriu Székely si Grig. Túri: se vorbesce de P. Kálnoki, bar. Sztkeresszti, Berde si Domokos pentru Orasielele taxele. In Scaun. Ariesiulude: Martina Fehér si Iosifu Zeyk. Din Comitatulu Ilunedarei, alu Albei superióre; din Districtele Fagarasiului si Nasendului precum si de pamentulu sasescu in sciu K. K. din care scoteau acestea cine au sa fia candidații. Tóte mișcările care sa intempla inlauntrulu tierei incatu suntu cercetate decurgu in linisce. Altfelu se afla lucrulu in Ungari’a. Acolo se intempla pe alocurea scenele cele mai tragico-comice. Asta ne impartasiesce „P. Napló** ca cu ocasiunea candu au intratu candidatulu Vatiului Dragfy in orasiulu acest’a au fostu intempinatu de unu banderiu de 200 de călăreți sî de vre-o 150 de care încărcate de ómeni. Acestor’a urma o massa mare de ómeni cu musici sî intre efrenuri neîntrerupte. Strat’a pe unde trecea acesta conducta era decorata cu râmi verdi, din ferestri aternau flamuri, covore si cununi de flori. In apropiarea ressedintiei episcopesci ajunsu, candidatulu fugraroaditu din partea unui numeru insemnatu de domne cu buchete de flori incatu nu avea regazu sa puta caută pe strada. Candidatulu Dragfy parea ca serbeza unu triumfu. Dar abia au pasîtu conductulu inca vre-o câtiva pasi spre Vatiulu mica candu o alta mulțime care era entusiasmata de Br. Hermann Podmanitzky descarcă o plaia de petri asupr’a conductului. Banderiulu s’au retrasu după cum i era mandatu, eara poporulu ce venea înapoi au priimitu ataculu si desî in defensiva totuși au respinsu de mai multe ori pe atacatori. Care voru fi fostu urmările iu scimu, pentru ca numai de mului se vorbesce ca aru fi cadiutu la pamentu fara de a sei ceva de sine. In altu locuin se audemu ca o asemenea festivitate au datu 2 morți sî 03 râniti, dintre cari unii in scurtu tempu si-au datu sufletele. Principiile ce se manifesteza cu ocasiunea acestora miscari suntu mai totu unele si aceleași. Cu sa ne putemu face o caracteristica sî in privinti’a acest’a sa amintimu vre-o câte-va programe desvoltate de unii candidați. Asia Tanarky in Cristulu mare spune alegatorilorusei , ca din natur’a legaturei carea se afla intre Ungari’a sî Austri’a, după părerea lui suntu comune : a) Principele, personificatiunea Maiestății si a poterei celei mai inalte intre barierile legali; dara legile niermurite numai suntu de lipsa sa fia comune si drepturile regelui nu potu sa se scurteze fatia cu unu alu treilea fara vointta natiunei, de aceea concordatulu, care se vede ca tinde a sterge jus plăceți alu regelui , nu are valore pentru Ungaria ; b) comuna este representarea statului in afara din punctu de vedere diplomaticu si comercialo-politica c) comuna e aperarea monarciei ; d) comune suntu finantiele de lipsa pentru susținerea celora până aci enumerate. Totu ce s’aru mai cere a se tracta comunu afara de cele până aci aru fi spre vatemarea autonomiei Ungariei. In comitatulu Abony candidatulu Mariasy desvolta urmatoriulu programu : 1) Cere restituirea legiloru din 1848; 2) ministeriu responsabilii completu ; 3) decisiunea provinciiloru si partîloru rupte decât la tiera pe o cale pacifica sî oftina; 4) administratia re independenta a comită triera; 5) press’a libera netiermurita; 6) Regularea afaceriloru privitóre la orfani sî la comune după recerintiele tempului sî corespund iatare dreptului individuala; 7) va lucra pentru împuținarea sî drept’a împărțire a dariloru; 8) va insui la denaturarea contributiunei de ereditate sî consumtiune, precum sî pentru a justiției celei scumpe sî a monopolului de tabacu ; 9) va lucra pentru ștergerea tuturoru regalieloru privilegiate ; 10) se va strădui pentru infiintiarea de bance de credite in comitate si in tiera, ca proprietarulu de mijlocu sa nu fia silitu a imprumuta deja ușurări; 11) va conlucra pentru crearea de magazine comitatense pentru strângerea bucateloru pe tempuri de femete; 12) doresceradicarea institutului de garda natîunala.— Despre căușele comune ale monarchiei, despre cestiuni ardiende cum e acea a natîunalitatîloru nu pomenesce nimic’a. Cunoscutulu economu natiunalu Trefort in cuventulu seu ramane mai numai pe terenulu economiei natiunale, dechiarandu-se pentru comerciu libera si pentru industria libera. „Déca nu se voru poté aduce in viétia atari libertati atunci nici libertatea politica, ori câtu e destimabila nu va ajuta nimic’a.“— In Comitatulu Zarandului, asemenea ialu Aradului s’au petrecutu siedintiele comiteteloru in liniste si buna inttelegere sî spre bucuri’a nóstra aflamu, ca dîuariele lauda portarea cea cu tactu sî impacatare a partideloru atâtu a Comitelui supr. aradanu, Georgiu de Pop’a câtu s’ a Comit. supr. Zarandénu, Ioanu Piposiu. Revista dinaristica. „Presse“ cea betrana din Vienn’a se afla forte frapata de unu articlu alu lui „Pesti Napló“ in care cest’a din urma duce .ca de o federațiune cu partitele de dincolo de Lait’a deocamdata nu póte fi vorb’a. Afla mai departe cutezata presupunerea organului lui Deák, care duce ca Magiarii au mai intâiu a-si descurcă cestiunile loru constitute unale in intțelegere cu monarhulu prin dieta, si vede tendinti’á de a se radica Magiarii sî preste Nemti. Ceea ce ilustra foculu Pressei sî mai bine se cuprinde in urmatórele : „Credu Magiarii ca noi ne vomu asiedia intr’o casa pre carea noi inca nici nu amu vediut’o, sî ca noi inca vomu fi gata a purta spessele adaptare. Déca Deakistii vorbescu asta atunci ce sa asceptamu de la Ghiczy, Ivanka sî toti ceilalti fanatici pentru uniune personala ? Sa vorbimu odata fara de nici o reserva , ca uniunei personale aru fi