Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)

1866-05-26 / nr. 41

Telegrafulu ese­­ de doue ori pe septe­­mana : joi’a si Duminec’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu­­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. I ear’ pe o jumetate de anu 3­ fl. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­ Sabniu, in 26 Maiu (7 Iuniu) 1866* tru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jumătate, de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si­lieri străine pe anu 13 pe­r anu­ 6 fl.v. a. Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. sirulu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/s­cr. v. a. UITM 41. AIVULU XIV. ............... • .) Eveneminte politice. Sabiiu 25 Maiu. Din Viena’a aflamu ca aci au sositu trimisulu din partea Ro­­laniei Dim­itrie Ghica fiiulu Domnitoriului Grigoriu Ghica, ca sa •sepere dela cabinetulu din Viena’a recunoscerea Principelui Ca­­­dlu. Scrii mai dincoce spunu ca acestu tramisu nu va fi pri­­mitu in modu oficialu. Unu corespundentu din Vienn’a a lui Zlift scrie in privinti’a congresului, ca dîu’a deschiderei inca nu se scie, dara ca puterile voru fi representate prin miniștrii loru de esterne ca prin cei d’antâiu plenipotentiati, plenipotentiatii de alu doilea rangú voru fi trimisii (ambasadorii) la curtea din Parisu. Déca propositiuni­­le voru fi de natura de a nu pute fi primite, atunci ministrulu Mens­­dorff nu va petrece tempu indelungatu in cetatea dela Seine juan’a).— Din Vienn’a se mai scrie in „Börsen Halle“, ca Russi’a prigini pe Austri’a la congresu, pentru ca sa se respingă ce­­­r­a­rea Veneției. Totu­nci se spune, le o apropiare intre Austri’a si Prussi’a, ca aru esista urme reale Acésta apropiare se a­­tcrie influintiei russescî, din cansa ca Russi’a nu se póte impre­­­ni nici­decum cu politic’a cea de mape a lui Napoleonu.— Din Florenti’a se scrie : Până la finea lui Maiu­sta Itali’a la ’o cu 350,000 feciori, 400 tunuri. La aceste se mai adauga 10­gimente de voluntari, fia­ care regimentu constatatoriu din doue italiuni va sa­dîca cam din 1460 feciori. Garibaldi nu au­­ oncepu formarea unei legiuni de studenți. Din aceași scrie se vede acțiunea lui Garibaldi e îndreptată asupr’a Tirolului italianu sî a­supr’a Dalmatiei sî ca o parte din armat’a regulata va ave sa observe de patru fortaretie si alt’a va intră in Veneti’a. Toți voluntarii se oblega pre unii ani. Intre oficieri se afla­u membrii" parlamentului de etate mai tinera, precum Corte, fi­­éra, Fabrizi, Cairoli, Guerzoni si Guastalla. Vine treba la ba­­za, atunci Garibaldi va ave la dispositiune 30 de regimente, asta ara cam la 50,000. Mobilisarea de 50 bataliune de garda natio­­nala se efectul forte in graba. Fia­care bataliune consta din 600 e barbati; alte 10 bataliuni stau gatda de a plecă in totu momen­­ulu. Pentru armat’a regulata suntu bataliunile a 5-lea pana la Unea lui Iuniu gat’a. Gazett’a di Milano spune ca mai multe va­­pore ale societatîloru private s’a armatu, Fia­care vaporu porta doue tunuri. Matrosi comerciali se punu sub comand’a de oficieri marinari. Numerulu celoru fugiti din Rom’a spre a se înrola intre voluntarii Garibaldiani sa fia 200.— Despre tratatulu inchiaiatu intre Itali’a sî Prussi’a are „A Z.“ rmatórele detaiuri . In jumetatea cea d’antâiu a lunei lui Martiu esse generalulu Govone la Berlinu sî ind­ata intrata dimpreună cu­­ lamisulu italianu Barral in negotieri cu contele de Bismarck. Negotierile aceste duseră mai intâiu la punctualiunile, cari pre la fi­nea lui Martin se preschimbară in unu tratatu formalu. Pre la­mis­­­­­ulu lui Aprile s’a schimbatu formalu documente de ratificatiune re Berlinu sî Florenti’a subsemnate de regele Wilhelmu (Prussiei) sî g. Emanuelu (Italiei). In tratatulu acest’a se oblega Itali’a, la casu candu intre Austri’a sî Prussi’a aru erumpe resboiulu in restempu le trei luni, a pasî activu pentru Prussi’a contra Austriei, fara de a se trage in consideratiune cine au inceputu resboiulu. Unu ast­­ife­u de obligamentu reciprocu nu ia sî Prussi’a asupra si, ci ea au­­­’cunoscutu numai verbalu obligamentulu ei moralu, déca Itali’a va atacata de catra Austri’a. Se oblega insa ambe statele a purtă boiulu până candu pacea va fi primita de ambe partîle sî a nu hieră aliații pace unulu înainte de celalaltu. Scopulu res­tului este de a câștigă pentru Itali’a Veneti’a , pentru Prussi’a ”in altu teritoriu din celu austriacu carele sa corespunda Veneției vritoire Autrichien equivalant au territoire de la Vénétie). Tra­­ulu se incepe cu urmatórele cuvinte: Pour assurer la paix de mrope (pentru asigurarea pacei europene). — După sciri mai neue Generalulu Govone iara e la Berlinu. Lumea crede ca p­­entru prelungirea tratatului. — După sciri telegrafice se vede ca n. Govone in adeveru este insarcinata cu atare missiune. Memorial diplomatique asigura ca regele Prussiei nu au vrutu sa subscrie tratatulu. Acumu tatu dupa memorial aflamu ca in in­­ttelesulu tratatului de mai susu s’a incheiatu unu protocolu sub­­scrisu de Bismarck si gen. Govone. Obligamentele acestui proto­colu se estindu pe alte trei luni. Scrii dela 1 Iuniu din Parisu in cunosciintiéza , ca Lordu Clarendon, principele Gottschakoff, contele de Bismarck si gene­­ralu Lamarmora au dec­laratu oficialu, ca voru sosi câtu mai cu­­rendu la deschiderea conferintiei. Se latase faim’a despre unu pro­gramu de congresu din partea Austriei. Memorial diplomatique deminte acésta scrie sî dechlara totu programuli de apocrifu. Cu o dî mai nainte de datulu mai susu au sositu la Parisa lor­­dulu Grainville, după cum se spune, cu o epistola din partea regi­nei englese, câtra imperatés’a francesa. Cea dintâiu ruga pre­cesta din urma a se sili din tóte puterile pentru susținerea pacei.— Mai interesanta este ceea ce aduce „Presse“ din Parisu . In 25 Main fu primitu lordulu Cowley in audientia la impe­­ratulu Napoleonu in presenti’a ministrului Drouyn. Trimisulu en­­glesu produse o depesta ce tocm’a o primise dela lordulu Claren­don, in carea regin’a Victori’a, cu privire la cris’a sub a carei greu­tate aru trebui sa cada si Angliía se ruga de imperatulu sa im­­pedece câtu se va putea resboiulu. Imperatulu se duce ca au res­­punsu cu voce cam iritata in modulu urmatoriu : „Die tramisu! Candu la anulu 1859 eram decisa a merge in­­tr’ajutoriulu Italiei cu sincer’a tendintta de a regulă afacerile ace­stei la nordu pedeplinu, mi dechiara Angli’a, ca nu are nici unu omu sî nici unu penny pentru libertatea Italiei, si Angli’a fu ca­rea prin apropiarea ei de Prussi’a me sili a sta in mijloculu dru­mului sî a lasă opusu celu mare neterminatu. Candu eu la ince­­putulu resboiulu danesu in an. 1864, amu prevediutu încurcătu­rile cele mari cari se potu desfasiară din acestu resboiu sî amu propusu unu congresu , atunci inca fu Angli’a (c’ etait encore l’Angleterre) care s’a opusu cu resolutiune propunerei mele si care si-a datu tóte silintiele de a nu lasă ca cert’a sa se deslege in unu modu pacinicu. Acum iara e Angli’a carea standu sub o cascada de fallimente cere pacea. Sî eu ceru pacea. Asigura­nta pre cabinetulu reginei Dtale ca sum gat’a a face totu ce se póte spre a incungiură resboiulu, dara după ce ocasiunile cele mai bune de a obli ne intielegerile s’a luatu usioru séu s’au stricatu inadinsu sî contrarietatîle s’a facutu asia de mari, eu nu mai potu luă asuprami responsabilitatea de cursulu eveneminteloru.“ „Patrie“ din Parisu spune, ca deea congresulu nu va ave re­­sultatulu ce se astepta dela elu, atunci imperatulu Napoleonu va pasi înaintea corpuriloru lui legiuitóre sî va cere mijlocelc de lipsa, bani, pentru că cu cei 600,000 de ostasi se faca ordine in Eu­­rop’a. Presse dîn Parisu se pare a întări intr’atât’a cele de mai susu pentru că ins’a vorbesce de o prelungire a sessiunei a cor­puriloru legiuitóre până după congresu. Tendinti’a imperatului o explica toti, nu póte fi alta, decâtu sa aiba corpurile legiuitóre in giurulu seu că déca aru cere lips’a sa i voteze ajutore de bani. Conferinti’a principateloru dunărene astepta notificatiunea ofi­ciala a suitei lui Carolu pe tronulu României.—­Respunsulu Austriei datu in urm’a invitarei ce i s’a facutu de catra puterile neutrale e cam de cuprinsulu , ca Austri’a primesce invitarea cu acea conditiune, ca la conferintie nu voru veni inainte nici unu ieliu de combinatiuni, prin cari vre-un’a din puterile in­vitate sa sî largesca sau strimtoreze teritoriulu. Se duce ca res­punsulu acest’a nu au facutu sensatiune buna in Parisu. De alta parte se duce ca in urma a acestui respunsu nici ca se voru pute adu­nă conferintiele. Sa punemu totu aici sî scriea, ca déca confe­­rintiele voru fi fara de resultatu, atunci Ministrulu Drouyn inca ese din ministeriu si loculu lui va sa-lu ocupe Walevsky Din Parisu se scrie la „A. Z.:“ Pre catu ne este cunoscutu are regimulu (din Parisu) scris, ca flot’a italiana va începe resbo­iulu in 5 Iuniu , aniversaria de la Magenta. Sî cercurile diploma­tice suntu instruite despre acest’a sî au convingerea ca acest’a nu se intempla fara de scirea Franciei, insogm’a că șî la Castelfidardo, unde imperatulu Napoleonu le dede Italieniloru voia de a invasiună prin cuvintele : faites vite (faceți iute).

Next