Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-05-26 / nr. 41
Telegrafulu ese de doue ori pe septemana : joi’a si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. I ear’ pe o jumetate de anu 3 fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabniu, in 26 Maiu (7 Iuniu) 1866* tru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jumătate, de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. silieri străine pe anu 13 per anu 6 fl.v. a. Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. sirulu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/scr. v. a. UITM 41. AIVULU XIV. ............... • .) Eveneminte politice. Sabiiu 25 Maiu. Din Viena’a aflamu ca aci au sositu trimisulu din partea Rolaniei Dimitrie Ghica fiiulu Domnitoriului Grigoriu Ghica, ca sa •sepere dela cabinetulu din Viena’a recunoscerea Principelui Cadlu. Scrii mai dincoce spunu ca acestu tramisu nu va fi primitu in modu oficialu. Unu corespundentu din Vienn’a a lui Zlift scrie in privinti’a congresului, ca dîu’a deschiderei inca nu se scie, dara ca puterile voru fi representate prin miniștrii loru de esterne ca prin cei d’antâiu plenipotentiati, plenipotentiatii de alu doilea rangú voru fi trimisii (ambasadorii) la curtea din Parisu. Déca propositiunile voru fi de natura de a nu pute fi primite, atunci ministrulu Mensdorff nu va petrece tempu indelungatu in cetatea dela Seine juan’a).— Din Vienn’a se mai scrie in „Börsen Halle“, ca Russi’a prigini pe Austri’a la congresu, pentru ca sa se respingă cerarea Veneției. Totunci se spune, le o apropiare intre Austri’a si Prussi’a, ca aru esista urme reale Acésta apropiare se atcrie influintiei russescî, din cansa ca Russi’a nu se póte impreni nicidecum cu politic’a cea de mape a lui Napoleonu.— Din Florenti’a se scrie : Până la finea lui Maiusta Itali’a la ’o cu 350,000 feciori, 400 tunuri. La aceste se mai adauga 10gimente de voluntari, fia care regimentu constatatoriu din doue italiuni va sadîca cam din 1460 feciori. Garibaldi nu au oncepu formarea unei legiuni de studenți. Din aceași scrie se vede acțiunea lui Garibaldi e îndreptată asupr’a Tirolului italianu sî asupr’a Dalmatiei sî ca o parte din armat’a regulata va ave sa observe de patru fortaretie si alt’a va intră in Veneti’a. Toți voluntarii se oblega pre unii ani. Intre oficieri se aflau membrii" parlamentului de etate mai tinera, precum Corte, fiéra, Fabrizi, Cairoli, Guerzoni si Guastalla. Vine treba la baza, atunci Garibaldi va ave la dispositiune 30 de regimente, asta ara cam la 50,000. Mobilisarea de 50 bataliune de garda nationala se efectul forte in graba. Fiacare bataliune consta din 600 e barbati; alte 10 bataliuni stau gatda de a plecă in totu momenulu. Pentru armat’a regulata suntu bataliunile a 5-lea pana la Unea lui Iuniu gat’a. Gazett’a di Milano spune ca mai multe vapore ale societatîloru private s’a armatu, Fiacare vaporu porta doue tunuri. Matrosi comerciali se punu sub comand’a de oficieri marinari. Numerulu celoru fugiti din Rom’a spre a se înrola intre voluntarii Garibaldiani sa fia 200.— Despre tratatulu inchiaiatu intre Itali’a sî Prussi’a are „A Z.“ rmatórele detaiuri . In jumetatea cea d’antâiu a lunei lui Martiu esse generalulu Govone la Berlinu sî indata intrata dimpreună cu lamisulu italianu Barral in negotieri cu contele de Bismarck. Negotierile aceste duseră mai intâiu la punctualiunile, cari pre la finea lui Martin se preschimbară in unu tratatu formalu. Pre lamisulu lui Aprile s’a schimbatu formalu documente de ratificatiune re Berlinu sî Florenti’a subsemnate de regele Wilhelmu (Prussiei) sî g. Emanuelu (Italiei). In tratatulu acest’a se oblega Itali’a, la casu candu intre Austri’a sî Prussi’a aru erumpe resboiulu in restempu le trei luni, a pasî activu pentru Prussi’a contra Austriei, fara de a se trage in consideratiune cine au inceputu resboiulu. Unu astifeu de obligamentu reciprocu nu ia sî Prussi’a asupra si, ci ea au’cunoscutu numai verbalu obligamentulu ei moralu, déca Itali’a va atacata de catra Austri’a. Se oblega insa ambe statele a purtă boiulu până candu pacea va fi primita de ambe partîle sî a nu hieră aliații pace unulu înainte de celalaltu. Scopulu restului este de a câștigă pentru Itali’a Veneti’a , pentru Prussi’a ”in altu teritoriu din celu austriacu carele sa corespunda Veneției vritoire Autrichien equivalant au territoire de la Vénétie). Traulu se incepe cu urmatórele cuvinte: Pour assurer la paix de mrope (pentru asigurarea pacei europene). — După sciri mai neue Generalulu Govone iara e la Berlinu. Lumea crede ca pentru prelungirea tratatului. — După sciri telegrafice se vede ca n. Govone in adeveru este insarcinata cu atare missiune. Memorial diplomatique asigura ca regele Prussiei nu au vrutu sa subscrie tratatulu. Acumu tatu dupa memorial aflamu ca in inttelesulu tratatului de mai susu s’a incheiatu unu protocolu subscrisu de Bismarck si gen. Govone. Obligamentele acestui protocolu se estindu pe alte trei luni. Scrii dela 1 Iuniu din Parisu in cunosciintiéza , ca Lordu Clarendon, principele Gottschakoff, contele de Bismarck si generalu Lamarmora au declaratu oficialu, ca voru sosi câtu mai curendu la deschiderea conferintiei. Se latase faim’a despre unu programu de congresu din partea Austriei. Memorial diplomatique deminte acésta scrie sî dechlara totu programuli de apocrifu. Cu o dî mai nainte de datulu mai susu au sositu la Parisa lordulu Grainville, după cum se spune, cu o epistola din partea reginei englese, câtra imperatés’a francesa. Cea dintâiu ruga precesta din urma a se sili din tóte puterile pentru susținerea pacei.— Mai interesanta este ceea ce aduce „Presse“ din Parisu . In 25 Main fu primitu lordulu Cowley in audientia la imperatulu Napoleonu in presenti’a ministrului Drouyn. Trimisulu englesu produse o depesta ce tocm’a o primise dela lordulu Clarendon, in carea regin’a Victori’a, cu privire la cris’a sub a carei greutate aru trebui sa cada si Angliía se ruga de imperatulu sa impedece câtu se va putea resboiulu. Imperatulu se duce ca au respunsu cu voce cam iritata in modulu urmatoriu : „Die tramisu! Candu la anulu 1859 eram decisa a merge intr’ajutoriulu Italiei cu sincer’a tendintta de a regulă afacerile acestei la nordu pedeplinu, mi dechiara Angli’a, ca nu are nici unu omu sî nici unu penny pentru libertatea Italiei, si Angli’a fu carea prin apropiarea ei de Prussi’a me sili a sta in mijloculu drumului sî a lasă opusu celu mare neterminatu. Candu eu la inceputulu resboiulu danesu in an. 1864, amu prevediutu încurcăturile cele mari cari se potu desfasiară din acestu resboiu sî amu propusu unu congresu , atunci inca fu Angli’a (c’ etait encore l’Angleterre) care s’a opusu cu resolutiune propunerei mele si care si-a datu tóte silintiele de a nu lasă ca cert’a sa se deslege in unu modu pacinicu. Acum iara e Angli’a carea standu sub o cascada de fallimente cere pacea. Sî eu ceru pacea. Asiguranta pre cabinetulu reginei Dtale ca sum gat’a a face totu ce se póte spre a incungiură resboiulu, dara după ce ocasiunile cele mai bune de a obli ne intielegerile s’a luatu usioru séu s’au stricatu inadinsu sî contrarietatîle s’a facutu asia de mari, eu nu mai potu luă asuprami responsabilitatea de cursulu eveneminteloru.“ „Patrie“ din Parisu spune, ca deea congresulu nu va ave resultatulu ce se astepta dela elu, atunci imperatulu Napoleonu va pasi înaintea corpuriloru lui legiuitóre sî va cere mijlocelc de lipsa, bani, pentru că cu cei 600,000 de ostasi se faca ordine in Europ’a. Presse dîn Parisu se pare a întări intr’atât’a cele de mai susu pentru că ins’a vorbesce de o prelungire a sessiunei a corpuriloru legiuitóre până după congresu. Tendinti’a imperatului o explica toti, nu póte fi alta, decâtu sa aiba corpurile legiuitóre in giurulu seu că déca aru cere lips’a sa i voteze ajutore de bani. Conferinti’a principateloru dunărene astepta notificatiunea oficiala a suitei lui Carolu pe tronulu României.—Respunsulu Austriei datu in urm’a invitarei ce i s’a facutu de catra puterile neutrale e cam de cuprinsulu , ca Austri’a primesce invitarea cu acea conditiune, ca la conferintie nu voru veni inainte nici unu ieliu de combinatiuni, prin cari vre-un’a din puterile invitate sa sî largesca sau strimtoreze teritoriulu. Se duce ca respunsulu acest’a nu au facutu sensatiune buna in Parisu. De alta parte se duce ca in urma a acestui respunsu nici ca se voru pute adună conferintiele. Sa punemu totu aici sî scriea, ca déca conferintiele voru fi fara de resultatu, atunci Ministrulu Drouyn inca ese din ministeriu si loculu lui va sa-lu ocupe Walevsky Din Parisu se scrie la „A. Z.:“ Pre catu ne este cunoscutu are regimulu (din Parisu) scris, ca flot’a italiana va începe resboiulu in 5 Iuniu , aniversaria de la Magenta. Sî cercurile diplomatice suntu instruite despre acest’a sî au convingerea ca acest’a nu se intempla fara de scirea Franciei, insogm’a că șî la Castelfidardo, unde imperatulu Napoleonu le dede Italieniloru voia de a invasiună prin cuvintele : faites vite (faceți iute).